Who's Online
Exista in mod curent, 24 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Semnaturi: Procesul comunismului. Crime inainte si dupa 1989. Plingere penala-dosarul 35/P/
Scris la Sunday, September 17 @ 19:47:13 CEST de catre asymetria |
Noi, membrii Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului, constituit în urma Apelului pentru înființare publicat la 8 mai 2006,
susținem Plângerea penalà depusă în dosarul 35/P/2006 la Parchetul de
pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor
Militare Bucuresti, la 31 iulie 2006, semnăm Sentința Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului pronunțată la 3 August 2006.
Grigore CARAZA - fost deținut politic, 21 de ani de închisoare
Cicerone IONIȚOIU - fost deținut politic, autor a numeroase cărți de analize și mărturii
Remus RADINA - fost deținut politic
Gavril VATAMANIUC - luptător în rezistența din munți, fost deținut politic
Aceastà Plângere (nr. 35/P/2006), alcàtuità la initiativa Exilului
românesc, împreunà cu o vastà documentatie, a fost preluatà cu
proces-verbal de primire de Generalul magistrat doctor Dan Voinea,
procuor militar sef al Sectiei Parchetelor Militare din Bucuresti, la
datele de 31 iulie si 4 august 2006.
PROCESUL COMUNISMULUI, CONTRAREVOLUTIEI SI TRANZITIEI CRIMINALE
Declarația Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului
Noi, membrii Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului, constituit în urma Apelului pentru înființare publicat la 8 mai 2006, susținem Plângerea penalà depusă în dosarul 35/P/2006 la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare Bucuresti, la 31 iulie 2006, semnăm Sentința Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului pronunțată la 3 August 2006.
Grigore CARAZA - fost deținut politic, 21 de ani de închisoare Cicerone IONIȚOIU - fost deținut politic, autor a numeroase cărți de analize și mărturii Remus RADINA - fost deținut politic Gavril VATAMANIUC - luptător în rezistența din munți, fost deținut politic
1. Plângere penalà pentru crime comise înainte de 1989 A. Subsemnații, cetățeni români, victime ale regimului comunist, cerem anchetarea și pedepsirea celor ce vor fi găsiți responsabili pentru savârșirea unor infracțiuni imprescriptibile, contra păcii și omenirii (Cod Penal art. 121), comise în cadrul regimului comunist între 1944 și 1989 : genocid (art. 357), tratamente neomenoase (art. 358), propagandă pentru război civil (art. 356), distrugerea valorilor culturale (art. 360), favorizare și tăinuire (art. 361). Crimele împotriva umanității prevàzute de codul penal în vigoare în clipa comiterii lor (Codul Carol din 1936, Codul penal al RPR din 1948, Codul penal al RSR din 1968), sunt de notorietate publică si descrise în mărturii publicate (documentația Cicerone Ionițoiu, lucrările Memorialului Sighet, revista Memoria, lucràrile simpozionului Pitesti, numeroase periodice de dupà 1989, mărturii, situri Internet) Natura penală și criminală a faptelor este demonstrabilă cu probe și mărturii ale ultimilor supraviețuitori. Aceste fapte sunt cercetate și calificate drept criminale de către comisii oficiale (precum IICC). B. Pe lângă crimele impresciptibile semnalate mai sus, cerem și judecarea altor crime comise înainte de 1989 (specificate in codul penal în vigoare în clipa făptuirii, noi făcând aici referință la cel din 1968) : trădarea (art.155), atentatul contra unei colectivitati (art.161), subminarea puterii de stat (art.162), acte de diversiune (art.163), sabotajul (art.164), subminarea economiei nationale (art.165), omorul (art.174), omorul calificat (art. 175), omorul deosebit de grav (art.176), uciderea din culpà (art. 178), determinarea sau înlesnirea sinuciderii (art.179), lovirea sau alte violențe (art. 180), vătămarea corporală (art.181), vătămarea corporală gravă (art.182), lovituri cauzatoare de moarte (art. 183), lipsirea ilegală de libertate (art. 189), punerea în sclavie (art. 190), supunerea la muncă forțată sau obligatorie (art. 191), violarea de domiciliu (art. 192), amenințarea (art. 193), șantajul (art. 194), violarea secretului corespondenței (art. 195), insulta (art. 205), calomnia (art. 206), furtul (art. 208), furtul calificat (art. 209), tâlhăria (art. 211), abuzul de încredere (art. 213), gestiunea frauduloasă (art. 214), înșelăciunea (art. 215), distrugerea (art. 217), distrugerea calificată (art. 218), tulburarea de posesie (art. 220), denunțarea calomnioasă (art. 259), mărturia mincinoasă (art. 260), încercarea de a determina mărturia mincinoasă (art. 261), arestarea nelegală și cercetarea abuzivă (art.266), supunerea la rele tratamente (art.267), represiunea nedreaptă (art. 268), punerea în primejdie a unei persoane în neputință de a se îngriji (art. 314). După 22 decembrie 1989, toate aceste infractiuni (concurente și cu circumstanțe agravante) trebuiau anchetate și consecintele lor anulate, corectate, despăgubite, termenele de prescripție (art. 122) fiind suspendate pe perioada regimului comunist (conform principiului enunțat în art. 128) pentru că, în mod evident, efectiv și demonstrabil, în acea perioadă, ,,o împrejurare [..] de neînlăturat’’ a impiedicat ,,punerea în mișcare a acțiunii penale’’. Dacă instituțiile statului ar fi funcționat normal, ar fi trebuit deci ca pe lângă crimele imprescriptibile, crimele sintetizate în aliniatul precedent să fie judecate înaintea expirării termenelor lor de prescriptibilitate : 15 ani pentru cele relative la art. 155, 161, 162, 163, 164, 165, 174, 175, 176, 218 (termen 2005), 10 ani pentru cele de la art. 211, 218 (termen 2000), 8 ani pentru cele de la art. 178, 179, 182, 183, 190, 211, 267 (termen 1998), 5 ani pentru cele de la art. 180, 181, 189, 191, 192, 194, 208, 209, 213, 214, 215, 217, 259, 260, 261, 266, 267, 314 (termen 1995), 3 ani pentru cele de la art. 193, 195, 205, 206, 220 (termen 1993). În realitate, termenele menționate mai sus trebuie prelungite pentru că autoritățile instalate dupà 1989 au blocat derularea procesului penal, justificând o nouă aplicare a principiului suspendării (art. 128). Pe de altă parte, în ciuda obstacolelor enorme, în decursul celor 16 ani, au fost făcute câteva plângeri, pe care vă rugăm să le analizați, care au întrerupt prescripția (art. 127), relansând termenele legale. Crimele de la puntele A și B au fost înfăptuite în cadrul unor acțiuni represive și antinaționale : 1. Dezmembrarea, prin rapt și șantaj, a României, stat independent și suveran, prin răpirea Basarabiei și Bucovinei de Nord, pregătită și acceptată de comuniștii din România, sub controlul și cu ajutorul unui guvern comunist străin și al armatei sovietice, hotărîtà prin tratatul Ribbentrop-Molotov (1939) si consacratà prin Tratatul de Pace de la Paris (1947), precum si acceptarea altor conditii înrobitoare prevăzute în acest tratat. 2. Trădarea intereselor României de către guvernul impus de Stalin în martie 1945 si de toate guvernele conduse de comuniști, care au urmat. Jefuirea si distrugerea avuției naționale (de stat și particulare) în interesul ocupantului (URSS) și al colaboraționiștilor comuniști. 3. Destructurarea regimului politic democratic din România prin fraudarea alegerilor din 1946, lichidarea opoziției politice democratice, sprimarea forțată a monarhiei, impunerea regimului totalitar al partidului unic. 4. Lichidarea criminală a clasei politice, burgheziei românești și elitelor diverselor categorii cetățenești : intelectuali, liber profesioniști, meseriași, țărani etc. 5. Reprimarea și întemnițarea oponenților, regimul de exterminare aplicat deținuților politici. 6. Exterminarea grupurilor de partizani care luptau pentru apărarea țării în munți. 7. Persecutarea, desființarea și spolierea Bisericii, arestarea unor preoți și reprimarea credincioșilor. 8. Colectivizarea forțată, manipularea, intimidarea, hàrțuirea, schinguirea, reprimarea, întemnițarea și deportarea țăranilor care au opus rezistență. 9. Deportările represive etnico-politice. 10. Distrugerea valorilor culturale si sugrumarea libertății de opinie prin cenzură extremă, reprimarea celor care s’au opus, distrugerea patrimoniului istoric și cultural. 11. Reprimarea mișcărilor de rezistență : studențești (1956), muncitorești din Valea Jiului (1977) și Brașov (1987), intelectuale (mișcarea Goma pentru Drepturile Omului - 1977), sindicale (SLOMR). 12. Politica demografică criminală. 13. Regimul nejusticat de mizerie extremă, impus populației României. 14. Generalizarea strategiei de degradare în lanț experimentată la Pitești, victimele fiind compromise prin obligația de a colabora cu sistemul, pentru a supraviețui sau a trăi suportabil. 15. Reprimarea si confiscarea criminală a Revoluției anticomuniste din Decembrie 1989. Pe lângă penalizările de rigoare și stabilirea despăgubirilor pentru daunele produse victimelor, ancheta penală va putea oferi factorilor legislativi o bază pentru denunțarea caracterului criminal al acestor acțiuni. 2. Plângere penalà pentru crime comise după 1989 a. În același timp, cerem anchetarea și pedepsirea celor ce vor fi găsiți responsabili pentru infracțiunea imprescriptibilă de favorizare și tăinuire (art. 361 Cod Penal), săvârșită după 22 decembrie 1989, prin : blocarea justiției și a accesului la arhive, ascunderea adevărului și dezinformarea cetățenilor, amenințarea, insultarea și agresarea celor ce au încercat să declanșeze judecarea, folosirea pentru provocări și agresiuni a informatorilor (nedesconspirați și santajați), protejarea unor criminali ca Nicolski, Drăghici, Crăciun etc, favorizarea îmbogățirii ilicite a responsabililor pentru vechile crime, în timp ce ultimele victime se stingeau din viață neconsolate și încărcate de acuze niciodată demonstrate și caziere murdărite prin minciuni. b. Pe lângă complicitatea cu autorii crimelor imprescriptibile, cei reclamați se fac vinovați și de acoperirea celorlalte crime enumerate, a căror judecare se impunea, existând datele și timpul necesar (prescripția lor fiind supendată până la 22 decembrie 1989). Paralizarea justiției și favorizarea infractorilor a avut efecte deosebit de grave asupra evoluției României, compromițând șansa deschisă de Revoluția din 1989, conducând la un adevàrat dezastru economic, social și moral. Cei responsabili se fac vinovați de : nedenunțare (art. 170), tăinuire (art. 221), gestiune frauduloasă în paguba avutului obștesc (art. 228), înșelăciune în paguba avutului obștesc (art. 229), uzurpare (art. 240), sustragere sau distrugere de înscrisuri (art. 242), abuz în serviciu contra intereselor persoanelor art. 246), trafic de influență (art. 257), nedenuntarea unor infractiuni (art. 262), omisiunea sesizàrii organelor judiciare (art. 263), favorizarea infractorului (art. 264), omisiunea de a înștiința organele judiciare (art. 265), reținerea sau distrugerea de înscrisuri (art. 272). Prescriptibilitatea pentru crima tăinurii și favorizării infractorilor ar fi trebuit să înceapă dela ,,data încetării acțiunii sau inacțiunii’’ (art. 122), deci din clipa expirării prescripției pentru crimele inițiale, tăinuite. De exemplu, pentru nedenunțare (art. 170) curge o prescriptie de 8 ani, ceea ce duce termenul final de răspundere la 2005 + 8 = 2013 (pentru nedenunțarea infracțiunilor incriminate de art. 155, 161, 162, 163, 164, 165) ; pentru abuzul în serviciu, sustragere de înscrisuri și trafic de influență, nedenunțarea unor infracțiuni, omisiunea sesizării organelor judiciare, favorizarea infractorilor : 2005 + 5 = 2010 etc. În fapt aceste termene se cer prelungite, organele de anchetă trebuind să țină seama de situația specială (excepțională) creată de uzurparea puterii în stat, după 22 decembrie 1989, care va fi dovedită și de procesele dedicate ,,revoluției’’ și ,,mineriadei’’. Chiar strania paralizie a justiției, într’o etapă aparent anticomunistă, dovedește irefutabil caracterul contrarevoluționar al regimului instalat după 22 decembrie, condus de persoane interesate direct în evitarea judecății. Aceasta justifică suspendarea prescripției și pe perioada 1989-2004, atât pentru crimele dinainte de 1989, cât și pentru crima tăinuirii. Putem aduce un vast material probator în sprijinul afirmației că judecarea genocidului comunist și a celorlalte crime a fost blocată de puterea instalată în 1990, care s’a mărginit la condamnarea familiei Ceaușescu (pretinzând că genocidul a fost realizat numai de doi oameni și stergând cu buretele crimele monstruoase comise de garnitura veche a PCR, strecurată la putere după 1989). Contrarevoluționarii au paralizat eliberarea României și au reprimat mitingul din Piața Universității, instigând populația manipulată la război civil, confiscind pseodoalegerile din 20 Mai, printr’o campanie electorală organizată criminal. Sentința Comitetului de Reprezentare a Victimelor Comunismului În numele tuturor categoriilor de victime ale comunismului, pronuntăm sentința morală pe care societatea uzurpată de opresorii noștri nu ne-a permis să o obținem în justiție, după căderea regimului totalitar din România :
Condamnăm la neiuitare istorică pe toți cei care, între 1944 si 2006, au contribuit la înstăpânirea, jefuirea, batjocorirea, reprimarea, aservirea și degradarea poporului român, care nu și-au recunoscut faptele și nu și-au cerut iertare. Fie ca umbra crimelor nemărturisite să-i întovărășească în veac pe cei care și-au clădit puterea, mărirea și averea provocând și exploatând suferința concetățenilor lor. Generațiile viitoare trebuie să știe de ce Justiția nu și-a făcut datoria timp de 16 ani, nelăsîndu-se amăgite de falsurile prin care se încercă ascunderea crimei puse la temelia României de mâine de puterea post-decembristă.
Apel pentru înființarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului
Luând act de inițiative ca înființarea ,,Institutului de investigare a crimelor comunismului" și ,,Comisiei Prezidențiale pentru analiza dictaturii comuniste din România", rămînem lucizi și vigilenți față de previzibilele încercări de minimalizare, escamotare și confiscare a cauzei justițiare anticomuniste, de către orice instituție înființată și controlată de acest stat român. Rezultatele analizelor făcute de instituțiile sale nu vor avea legitimitate istorică, dacă nu operează în dialog cu victimele și total transparent. Ele vor trebui validate de un număr suficient de mare de reprezentanți legitimi ai năzuințelor și intereselor reale ale victimelor, organizați într’un comitet independent, nu numai față de stat ci și față de orice grupări și interese doctrinare, propagandistice sau economice.
Nu acceptăm eludarea fazei interbelice a activității PCR (în care s-a pregătit crima), sau a fazei post-decembriste (în care ea a fost fructificată copios, acoperindu-se urmele). Nici ,,discreția’’ în problema crucificării Basarabiei și Bucovinei, cea mai gravă pierdere a României, pe considerații ,,geopolitice’’. Semnalăm și rezerve față de compoziția ciudată a comisiilor, în care victimele sunt insuficient reprezentate iar conducerea este încredințată urmașului unui activist PCR. Ne îndoim că s’ar fi tolerat prezența fiului unui activist nazist în comisia pentru studiul Holocaustului.
Dar cea mai gravă derivă (diversiune) este tratarea exclusiv ,,istorică’’ a unui subiect care trebuia abordat de mult în registru politic (dându-se legile corespunzătoare) și juridic (făcîndu-se corecțiile de rigoare în baza lor). Adevărul istoric e deja cunoscut de oricine a vrut să scoată capul din nisip. Afirmația că nu ar exista deja suficiente dovezi este o minciună stupefiantă iar cea că nu ar exista istorici români credibili pentru a sprijini cercetările juridice este o insultă și un semn de umilință colonială. Toate acestea ne fac să lansăm azi, 8 mai 2006, un Apel pentru înființarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor comunismului. Acesta va analiza și exprima dorințele reale ale victimelor și le va reprezenta în raportul cu instituțiile statului român.
* * * Aceastà Plângere (nr. 35/P/2006), alcàtuità la initiativa Exilului românesc, împreunà cu o vastà documentatie, a fost preluatà cu proces-verbal de primire de Generalul magistrat doctor Dan Voinea, procuor militar sef al Sectiei Parchetelor Militare din Bucuresti, la datele de 31 iulie si 4 august 2006.
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|