Who's Online
Exista in mod curent, 33 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Editoriale: Paul Goma, ANTISEMIT CHIAR SI DUPA MOARTE ? de Radu Negrescu-Sutzu
ANTISEMIT
CHIAR ȘI DUPĂ MOARTE ?
Într-un
excelent interviu dat lui Cristian Pătrășconiu, în România
literară
din 20 martie 2020, intitulat ,,Scriitorii și delațiunile la
Securitate”, doamna Germina Nagâț de la CNSAS spune că nu
are în minte niciun caz de scriitor care să fi refuzat în mod ferm
să toarne la Securitate. Omițând să-l citeze pe Paul Goma, care
numai turnător nu a fost, înseamnă ori că d-na Nagâț nu-l
consideră scriitor, ori că-l consideră scriitor ,,antisemit’’,
și deci îl exclude din start.
După
doar câteva zile, pe postul de televiziune Epoch
Times Romania,
în 29 martie 2020, când Paul Goma nici nu fusese încă incinerat,
doamnele Nicoleta Savin și Doina Jela, la emisiunea ,,Ora de
veghe’’, îi aduceau un pios omagiu... acuzându-l de
antisemitism!
Paul
Goma a fost întreaga viață soțul unei doamne evreice și tatăl
unui fiu evreu, după legea mozaică. Ambii l-au iubit și i-au fost
sprijin de neclintit în viață, cu un devotament rar întâlnit,
până-n ultima clipă. Dar cum poate oare un evreu iubi un antisemit
feroce, care-i urăște neamul?
Este
cunoscut că de multe ori adevărul supără, deranjează. Paul Goma
l-a rostit până la sațietate, făcându-și astfel mulți
prieteni, dar și mai mulți dușmani. Aceștia l-au acuzat toată
viața, cu o inspirație diabolică debordantă, de multe ori
contrazicându-se. Din ,,jidan’’ și ,,jidănit’’, Goma a
sfârșit prin a deveni ,,antisemit’’.
Ei
bine, eu unul nu am crezut niciodată în aceste acuzații, întrucât
am primit la vremea respectivă, în 2004, de la scriitor, lucrarea
sa intitulată Săptămâna
roșie (Basarabia și evreii),
unde nu am găsit nicio urmă de antisemitism sau de negare a
tragediei holocaustului.
Aici
era vorba despre unii evrei bolșevici din Basarabia noastră
românească, a anului 1940, cu mâinile pătate de sânge românesc
și care nu pot în niciun caz reprezenta poporul evreu în
totalitatea sa. După cum, atunci când îi amintește pe criminalii
comuniști români ne-evrei, care nici ei nu reprezintă, din
fericire, întregul popor român, care nu este răspunzător de
faptele și fărădelegile lor, Paul Goma nu poate fi acuzat de
atitudine antiromânească.
Experiența
vieții m-a învățat să nu generalizez, ci să-i apreciez pe
oameni individual. Evreii nu sunt toți răi sau toți buni, întrucât
niciun popor, oricare ar fi el, nu este o entitate omogenă și orice
pădure, oricât ar fi de frumoasă, are și uscături.
Transmutarea
sentimentelor pe care un ne-evreu le poate nutri la adresa unui evreu
care l-a nedreptățit, nu poate fi proiectată asupra întregului
popor evreu, după cum nici recunoașterea calităților morale ale
unui evreu care a ajutat un ne-evreu nu se referă decât la persoana
respectivă și nu la întreg poporul evreu. Nu acuzând, pe drept,
pe un evreu (sau pe unii evrei) devii antisemit, după cum nici
lăudând, pe merit, pe alții, nu-ți conferă calitatea de
filosemit.
Radu
Negrescu-Suțu
|
Scris de asymetria on Wednesday, September 30 @ 17:26:18 CEST (255 citiri)
Citeste mai mult... | 10686 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
Anunturi: Radu Negrescu-Sutzu, Paul Goma nu a pus piciorul la Centrul Cultural Român
Paul Goma nu a intrat niciodată pe teritoriul României, după 1977 Stimate
domnule Băciuț (nicolaebaciut@yahoo.com),
Spre
surprinderea și nedumerirea mea și a altor persoane apropiate lui Paul Goma, colaboratorul Dvs., d-l Mircea I. Bătrânu, scrie un neadevăr în paginile revistei ,,Vatra
veche’’ din aprilie 2020, prin care întinează memoria marelui opozant anticomunist, acuzându-l indirect de colaboraționism. (In
memoriam. Paul Goma, de Mircea I. Bătrânu, pag. 15)
Domnul
Bătrânu susține că l-a întâlnit pe Goma în vara anului 1991, la Centrul Cultural Român din Paris (devenit apoi ICR), care aparținea atunci de Ministerul de Externe, deci o anexă a Securitatății, situat în localul Ambasadei României.
Or, Paul Goma nu a fost cetățean francez și n-a avut toată viața în Franța decât statutul de azilant politic și-un act care-i permitea să călătorească în toate țările, în afară de România.
Ambasada României este, după cum toată lumea știe, teritoriu românesc, unde Goma nu a pus niciodată piciorul.
În
anul 1991, exilații români din Paris organizau frecvent
manifestații de protest în fața sediului Ambasadei României, unde
Paul Goma venea de fiecare dată spre a-și manifesta dezacordul față de politica dusă de guvernul lui Ion Iliescu. Să nu uităm că în septembrie a avut loc cea de-a patra ,mineriadă’’. Aceste manifestații se țineau însă în stradă, sub protecția Poliției
franceze, și nu în interiorul clădirii.
Aceasta ar putea fi o explicație a neadevărului scris de d-l Bătrânu, care s-ar transforma astfel într-o regretabilă confuzie. Însă explicația nu poate veni decât din partea dânsului.
Vă rog să binevoiți a publica această dezmințire, necesară păstrării nealterate a memoriei lui Paul Goma, model de curaj și de probitate pentru conaționalii săi și nu numai.
Rămân,cu distinse salutări,
Al Dvs., Radu Negrescu-Suțu, Paris, 11 aprilie 2020
|
Scris de asymetria on Wednesday, September 02 @ 10:07:19 CEST (286 citiri)
Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0 |
Roata vremii: Din viata profesorului de limba româna Ioan George Ciama - IV
Bătrânețea are avantajele ei. Mi-a permis să descopăr că am trecut prin școală multe prea neatent, ca printr-un fel de tunel, unde din când în când apar trape de lumină. Luminile acestea îmi apăreau doar mie. Alte lumini erau vizibile celorlalți colegi. Asincron. Din păcate. De aceea nu cred că suntem o generație. Ioan Ciama a trăit cu totul altceva, deși frecventa același spațiu urban, uneori aceeași bibliotecă, același anticariat, pe aceleași străzi vechi. Scrierea lui autobiografică îmi oferă zeci de probe despre asincronia trăirilor, experiențelor, în cadrul aceleiași tranșe de vârstă. Descopăr acum, bucuros, o personalitate de o complexitate și de o verticalitate pe care diferențele între spațiile în care trăiam mi le făceau greu accesibile, ba chiar inaccessibile. Ioan Ciama locuia la cămin, chiar dacă în centrul orașului. Eu locuiam într-o periferie situată la vreo șase kilometri de liceu. Coexistența noastră era definită de un loc geometric, clasa, eventual curtea școlii. Nu cred că am schimbat în cei vreo cinci ani de coexistență pașnică prea multe vorbe între acești pereți. Mare îmi este bucuria că am avut șansa să trăiesc suficent pentru a afla câte ceva despre personalitatea și activitatea fostul meu colegul de liceu. Locuim prea departe unul de altul, el— la Pâncota, în România, eu — la Elancourt, în Franța, pentru a mai putea schimba ceva dintr-o relație care, prin natura lucrurilor, a fost superficială. Tot ce pot face este să permit și altora să afle ce am pierdut eu neștiind cine este Ioan Ciama, profesor de limba română. Unul dintre aceia fără de care neamul românesc ar fi fost mai slab și mai sărac. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Thursday, August 13 @ 22:12:22 CEST (320 citiri)
Citeste mai mult... | 37639 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica (2)
Spuneam, în foiletonul precedent, că trăim
vremuri eliptice de onoare. Timpul nu spală păcatele nimănui,
însă propagandiștii „ iepocii” istorice cred că se pot spăla
pe mâini ca Pilat din Pont.Și le merge. La noi, acuzele de pact cu
Puterea se fac pe sărite.
Magda Ursache
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 11:33:35 CEST (410 citiri)
Citeste mai mult... | 17883 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica
„Religia iartă sau mai iartă. Politica niciodată.”
Constantin Țoiu, Căderea
în lume
Am primit de la regretatul Aurel Sasu carte
grea la propriu și la figurat : Politică
și Cultură,
Antologie de Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu,
editată de Asociația culturală Eikon & Editura Școala
Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016. Trudă, presupunând documentare
îndelungată, ireproșabilă. Acum, când ne „distanțăm” de
istorie, dar și de istorie literară, teme ca Arta
și
politica,
Cultura
și
politica,
Literatura
și
politica,
Intelectualii
și politica
sunt de învățătură. Mereu politică și politică ! „E-n
toate”, cum spunea maestrul în eschive George Lesnea că era
Partidul Comunist. Și era.
Titlul prefeței, Politica
de
persoane,
este o sintagmă dintr-un articol al lui I.G.Duca, din „Viața
literară”, 1906. Duca a fost asasinat de legionari pe peronul
gării din Sinaia, în 1933 ; acum, se spânzură păpuși :
în Ardeal, Avram Iancu ; la București, în Piața
Universității, pesediști. De-am fi intransigenți nu numai cu
unii…
Magda Ursache
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 10:56:38 CEST (380 citiri)
Citeste mai mult... | 23329 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
Dialoguri: Radu Negrescu-Sutzu. IN MEMORIAM - LEON GHIKA
IN
MEMORIAM - LEON GHIKA
Anul
acesta, pe 12 iulie, se împlinesc cinci ani de la plecarea dintre
noi a prințului Leon Ghika, o personalitate remarcabilă a exilului
românesc, pe care am avut onoarea să-l cunosc și să mă bucur de
prietenia sa, prietenie și rudenie veche de trei veacuri între
familiile noastre. Bun creștin și intelectual rafinat, evocările
tribulațiilor sale nu conțineau niciun mesaj de ură sau răzbunare,
preferându-i o armă mult mai redutabilă, ironia. Excelent
observator, chiar dacă educația nu-i permitea a face comentarii,
lui Leon Ghika nu-i scăpa absolut nimic și observațiile sale erau
întotdeauna de o justețe remarcabilă. Fiica sa, Manuela
Ghika-Oroveanu, a avut amabilitatea de a ridica stavilele timpului,
evocând figura tatălui dânsei.
Radu
Negrescu-Suțu
|
Scris de asymetria on Tuesday, May 19 @ 11:34:07 CEST (550 citiri)
Citeste mai mult... | 20399 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache. Paul Goma : Un igienist al memoriei
La
trecerea lui Paul Goma din viața pământeană în viața cerească,
întâmplată de Bunavestire, 25 martie 2020, îmi spun și vă spun
că Goma nu are nevoie de necrolog. Goma rămâne viu, numai că
depinde și de noi să rămână viu. Și dacă nu l-am auzit când
trebuia, măcar să nu-l uităm.
Mariana
Sipoș, autoarea volumului Destinul
unui disident. Paul Goma (ediția
întâi, Universal Dalsi, 2005 ; a doua, Eikon, 2014), a
întrebat pe un post Tv, în iulie 2015 :” De ce nu am avut
nevoie de Paul Goma ?”.
Răspunsul
meu, atunci și acum : pentru că este în felderința lui
curajul de-a spune lucrurilor pe nume, iar intransigența nu place
aliniaților, oportuniștilor, turtelor ideologice rostogolite de la
stînga la dreapta, cărora le e frică de Goma. Scriitorul
(„rostitor de adevăr”, cum îl definește Bujor Nedelcovici) a
promis : Voi vorbi când nu voi fi întrebat” și și-a ținut
cuvântul, asumându-și rolul inconfortabil de igienist al memoriei.
Umberto Eco dixit : „Să-ți amintești e o muncă, nu un
lux.” (Magda Ursache)
|
Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 17:15:31 CEST (680 citiri)
Citeste mai mult... | 32036 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache. Stare de vrajba
O mai fi crescând
vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26
ianuarie 2020, recitalul Tudor Gheorghe, impresionant, tulburător,
cutremurător: „Prea degeaba sânge, prea degeaba lacrimi”, prea
degeaba ochi plânși la moartea tinerilor decembriști. Institutul
de Investigare a Crimelor Comuniste a dat cifra de 1116 morți. Uciși
de evaporații teroriști, care au rănit și 4089 de cetățeni?
Dintr-o „țară cu de toate”, lumea își ia lumea-n cap. Avem
200.000 de chinezi în România și peste un milion și jumătate de
români în Italia. Cui ce-i pasă de masiva depopulare? Celor care
nu-și urmăresc decât măruntul (dar multul) bine propriu? Nu-s
demni nici de înjurătura neamului, exclamă indignat menestrelul.
„Popoarele nu pier
niciodată din cauza slăbirii inteligenței, ci în urma slăbirii
caracterului lor”, rostea profetic Al. Vaida-Voevod (
Problema frontierelor românești),
liberal absolut.
Magda Ursache
|
Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 22:31:24 CEST (627 citiri)
Citeste mai mult... | 14537 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
Anunturi: Radu Negrescu-Sutzu. Paul Goma. Încercári de recuperare postume
Două anunțuri postate recent pe Internet
au reținut atenția noastră :
Precizăm că familia scriitorului și
opozantului anticomunist Paul Goma a refuzat oferta mitropolitului Iosif de a i
se atribui gratuit un loc de veci în cimitirul din localitatea Thiais, precum
și oficierea slujbei funerare de către sus-numitul înalt prelat.
Dorința lui Paul Goma a fost de a fi
incinerat, pentru ca cenușa sa mortuară să se odihnească alături de cea a
soției, Ana-Maria Goma, care i-a fost sprijin de neclintit întreaga viață, în colombarul cimitirului parizian Père-Lachaise.
Prezentăm îndureratele noastre
condoleanțe fiului scriitorului, d-l Filip-Ieronim Goma.
Dumnezu să-l
ierte și să-l odihnească pe robul Său Paul la dreapta Sa, în lumea drepților,
unde să aibă parte de viață veșnică și de împărtășirea cu sfinții în Rai.
Radu
Negrescu-Suțu, Paris, 1 aprilie 2020
|
Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 22:18:49 CEST (673 citiri)
Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0 |
Editoriale: Magda Ursache. DES-FIINTARI
Magda Ursache
DES-FIINȚĂRI
Nu-mi propusesem să
scriu iarăși în apărarea reperelor identitare, cum am făcut-o
în atâtea rânduri, dacă nu l-aș fi văzut pe Theodor Stolojan,
sâmbătă , 12 octombrie, într-o emisiune TV.Tocmai salutam
intreprinderea lui Nicolae Cârlan, de recuperare a dramaturgului Ion
Luca (Teatru
esențial,
Editura Lidianca, 2017, Colecția Recuperări, 1930 pag.), scos din
scenă de Nina Cassian, în „Rampa”, 28 septembrie 1947. Ninoșca
fusese oripilată de piesa Salba
reginei
care „ațâța” la „ură de rasă”, vizând-o pe... Ana
Pauker printr-un personaj: arhiereul Ana. Piesa lui Ion Luca a fost
„vituperată” (verbul epocii) ca „o piesă huliganică”. În
ochii dârzei staliniene, nu arhiereul era „vulpe diplomatică”,
habotnic dogmatic”, ”vărsător de sânge nevinovat”, ci „Ana
noastră”, cum o alinta Brucan, în „Scânteia”.Magda Ursache
|
Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 19:20:17 CET (775 citiri)
Citeste mai mult... | 22400 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache 'Cu moartea-n carca...'
Magda Ursache
„Cu moartea-n cârcă”
Am ales pentru nota ediției integrale a cărții lui Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid,
sintagma lui Aurel State, „cu moartea-n cârcă”. Spune Andre
Glucksmann : „ Comunismul conține genocid” : fizic, identitar,
spiritual. Doctrina trebuia să înlocuiască tot-tot-tot : țară, religie,
neam, familie. „Asasinii roșii”, notează Mircea Eliade (în 28 ianuarie
1943, Jurnal portughez, București, 2010, p. 141) ucid „de
la milioane în sus” ; ceilalți asasini politici operează mai modest : un
criminal mai mare decât Hitler a fost Stalin.
|
Scris de asymetria on Tuesday, May 07 @ 10:16:58 CEST (1039 citiri)
Citeste mai mult... | 30028 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?
Ce
am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ?
„Azi deci,
fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai
tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău
mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi
cocină de porci…”
Vasile
Militaru, Bucură-te,
Țară !
Prozatoarea,
eseista, redactorul șef de la știri.botoșani,
am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în
pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și
ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât
Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ?
„Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe
Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar
avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu
Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar
fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi
îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a
golit și de copii, și de învățători).
|
Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 20:06:05 CET (1239 citiri)
Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
In epicentru: Magda URSACHE. Rãzboiul imaginii
Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalității nu presupune
nici ură și violență față de alt neam, nici trâmbițe și tobe, nici
lătrături ideologice,de felul celor cu care ne asurzeau în fiece
ianuarie, de zilele Ceaușeștilor, activiștii intrați în delirul
„adeziunilor”. Magda Ursache
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 05 @ 19:31:29 CET (1635 citiri)
Citeste mai mult... | 16199 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
Polemici: Mara Nicoara, turnatoarea si poetesa multilaterala
Azi
consemnez, după calendarul colegului Ion Lazu, aniversarea Marei
Nicoară, poetesă și javră. Născută la 3 decembrie 1948, împlinește deci
azi 69 de ani. O bătrânică respectabilă pentru copiii și nepoții
eventuali. Sper ca nota mea să-i ajungă sub ochelari. Doresc să amintesc
uitucilor, și să nu uit nici eu, că Mara Nicoară a fost o foarte activă
informatoare a Securității în perioada dintre 1971 și până după moartea
lui Marin Preda. Poate și după aceea, dar nu am probe. Prezența Marei
Nicoară la Casa de creație de la Mogoșoaia pe o lungă perioadă se
explică prin faptul că era în misiune. Era plătită pentru a provoca și
turna și o făcea cu plăcere și eficiență. O știu din dosarul meu de
urmărire informativă, care poate fi citit pe Internet, ca și din
dosarul de rețea al Marei Nicoară, lizibil la CNSAS. Alți scriitori erau
acolo ca să scrie, mulți doar ca să chefuiască și să «reguleze». Unii
le făceau pe toate. Marin Preda era acolo mai ales ca să scrie și ca să moară.
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Sunday, December 03 @ 14:47:01 CET (1570 citiri)
Citeste mai mult... | Polemici | Scor: 0 |
Vecinatati culturale: Cseke Péter. Az emlékezet feltámasztása
Cseke Péter
Az emlékezet feltámasztása
avagy a 75 éves Gálfalvi György létértelmező tényszemlélete
Mottó:
A jelent a múlt kétségbeesettjei viszik előre.
ILLYÉS GYULA
Ahogy szaporodtak
Gálfalvi György emlékiratának részletei a Látó, a
Korunk, a Székelyföld, a Bárka hasábjain, ahogy rendre elmerültünk a
Kacagásaink „csobbanó szavainak” marosvásárhelyi, nagyváradi, budapesti,
kolozsvári hullámveréseiben, nem lehetett kétségünk afelől, hogy
közelmúltunk emlékezetének a feltámasztására kaptunk felszólítást.
|
Scris de asymetria on Saturday, November 11 @ 17:55:01 CET (1602 citiri)
Citeste mai mult... | 14891 bytes in plus | Vecinatati culturale | Scor: 0 |
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|