Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie

In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?

Ce am pierdut şi ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Ţară fără pâine, Şi – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur ştii să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Ţară !
Prozatoarea, eseista, redactorul şef de la ştiri.botoşani, am numit-o pe Florentina Toniţă, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut şi ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populaţie cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie naţională (întrebaţi-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcţii (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogăţit cu Klebsiella şi alte bacterii ucigaşe), pentru învăţământ (dar fenomenul bulling în şcoli e în creştere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci şi-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit şi de copii, şi de învăţători).

Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 20:06:05 CET (28 citiri)
Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

In epicentru: Magda URSACHE. Rãzboiul imaginii

Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalităţii nu presupune nici ură şi violenţă faţă de alt neam, nici trâmbiţe şi tobe, nici lătrături ideologice,de felul celor cu care ne asurzeau în fiece ianuarie, de zilele Ceauşeştilor, activiştii intraţi în delirul „adeziunilor”.
Magda Ursache

Scris de asymetria on Tuesday, December 05 @ 19:31:29 CET (712 citiri)
Citeste mai mult... | 16199 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Polemici: Mara Nicoara, turnatoarea si poetesa multilaterala

Azi consemnez, după calendarul colegului Ion Lazu, aniversarea Marei Nicoară, poetesă și javră. Născută la 3 decembrie 1948, împlinește deci azi 69 de ani. O bătrânică respectabilă pentru copiii și nepoții eventuali. Sper ca nota mea să-i ajungă sub ochelari. Doresc să amintesc uitucilor, și să nu uit nici eu, că Mara Nicoară a fost o foarte activă informatoare a Securității în perioada dintre 1971 și până după moartea lui Marin Preda. Poate și după aceea, dar nu am probe. Prezența Marei Nicoară la Casa de creație de la Mogoșoaia pe o lungă perioadă se explică prin faptul că era în misiune. Era plătită pentru a provoca și turna și o făcea cu plăcere și eficiență. O știu din dosarul meu de urmărire informativă, care poate fi citit pe Internet, ca și din dosarul de rețea al Marei Nicoară, lizibil la CNSAS. Alți scriitori erau acolo ca să scrie, mulți doar ca să chefuiască și să «reguleze». Unii le făceau pe toate. Marin Preda era acolo mai ales ca să scrie și ca să moară.

Dan Culcer

Scris de asymetria on Sunday, December 03 @ 14:47:01 CET (690 citiri)
Citeste mai mult... | Polemici | Scor: 0

Vecinatati culturale: Cseke Péter. Az emlékezet feltámasztása

Cseke Péter Az emlékezet feltámasztása avagy a 75 éves Gálfalvi György létértelmező tényszemlélete

Mottó: A jelent a múlt kétségbeesettjei viszik előre. ILLYÉS GYULA Ahogy szaporodtak

Gálfalvi György emlékiratának részletei a Látó, a Korunk, a Székelyföld, a Bárka hasábjain, ahogy rendre elmerültünk a Kacagásaink „csobbanó szavainak” marosvásárhelyi, nagyváradi, budapesti, kolozsvári hullámveréseiben, nem lehetett kétségünk afelől, hogy közelmúltunk emlékezetének a feltámasztására kaptunk felszólítást.

Scris de asymetria on Saturday, November 11 @ 17:55:01 CET (633 citiri)
Citeste mai mult... | 14891 bytes in plus | Vecinatati culturale | Scor: 0

In epicentru: Magda URSACHE. Fara nici o iluzie, fara nici o confuzie

„Ilusiuni deşarte” sau Fără nici o iluzie, fără nici o confuzie

Cea mai frecventabilă, pentru mine, iluzie este că tânăra generaţie va reveni la un veritabil patriotism românesc. La un „naţionalism constructiv”, cum l-a numit şi a murit pentru el Ion Mihalache (apud Ioan Adam, în „Litere” de august, 2017). Ar fi şansa – are dreptate C. Stănescu – ţării ăsteia să nu se rupă legătura între patrie şi patriotism, între naţiune şi naţionalism. Însă trebuie să-i dau dreptate şi lui Petre Isache: am ajuns ca, despre anume perioade ale istoriei noastre, să putem scrie cu „permis de adevăr” de la domnul Alexandru Florian, conform altui dresaj : political correctness. Şi tare ar dori directorul de la „Elie Wiesel” o memorie cu venele tăiate!

Scris de asymetria on Monday, October 16 @ 19:51:05 CEST (481 citiri)
Citeste mai mult... | 26777 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Trilogia Vãluririi

TRILOGIA VĂLURIRII de Ovidiu Bufnilă

Ce ar fi Vălurirea? Doar înfăşurarea unui text, abstragerea lui într-o propoziţie finală, un act textual ultim rămas, dăruit, uitat, livrat lumii spre interpretare?! Să se reducă existenţa umană doar la lectura acestui tulburător text înfăşurat, ascuns în volutele spaţio-temporale?! Căci fie furnică, fie filozof, înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porţiuni de spaţiu, mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme colorate viu, atrăgător. Masticaţia nu pare a fi sensul ultim, deşertăciunea deşertăciunilor.

Scris de asymetria on Monday, March 13 @ 00:00:00 CET (1239 citiri)
Citeste mai mult... | 32995 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

Interviu: Mai este Eliade actual? - De vorba cu Liviu Bordas- Mircea Handoca

Republicăm, cu acordul celui interwievat, textul publicat de Mircea Handoca în Viața Românească, CIX, nr. 12, decem,brie 2015, pp. 13-30

Am avut plăcerea unei lungi conversații cu Liviu Bordaș, într-o cafenea pariziană. Ne vedeam prima oară iar eu aveam impresia de a fi găsit un interlocutor cu care puteam discuta despre toate, ca și cum ne-am fi cunoscut de multă vreme. E o senzație reconfortantă să te afli în compania unui om mai tânăr cu care împărtășești stima și interesul pentru valorile formatoare ale propriei tale tinereții. Un fel de întinerire virulentă care îmi dădea garanția unei posibile continuități spirituale pozitive și organice.

Dan Culcer

Scris de asymetria on Sunday, December 25 @ 20:21:10 CET (906 citiri)
Citeste mai mult... | 59540 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 - 6 mai 2014) un mare scriitor roman II

Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbeşte tot mai puţin sau deloc, deşi plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este şi adevărat că, din mulţimea de iconoclaşti-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulţi să nu ştie mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forţă în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda şi Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărţilor publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.
Dumitru HURUBĂ

Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALŢII :

Dana Dumitriu, despre „Aşteptând în linişte”, în revista Argeş nr. 5/1973; Laurenţiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate şi ţi se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate şi ţi se va deschide”, în Viaţa Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii şi grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 şi 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie şi orgoliu, p. 206-211; Alex. Ştefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza şi conştiinţa, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraş, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la faţă”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ştefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, şi Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ştefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absenţa bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoiţescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuţ, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;

Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 14:26:07 CET (1272 citiri)
Citeste mai mult... | 43125 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

Restituiri: MIHAI SIN (5 noiembrie 1942 -6 mai 2014), un mare scriitor roman

Despre MIHAI SIN, unul dintre marii prozatori ai ultimului sfert de secol XX, se vorbeşte tot mai puţin sau deloc, deşi plecarea sa dintre noi în eternitate e destul de proaspătă – 6 mai 2014. Însă este şi adevărat că, din mulţimea de iconoclaşti-reconsideratori (se poate citi chiar “detractori”) actuali, este foarte probabil ca mulţi să nu ştie mare lucru despre autorul care, în anii’80, alcătuia un trio de forţă în proza românească postbelică împreună cu Marin Preda şi Augustin Buzura. Opera sa, publicată între anii 1973-1996, îi justifică un loc important în literatura română, după cum se poate observa din simpla enumerare a cărţilor publicate sau/și din multele comentarii de specialitate.

Nota: DESPRE OPERA LUI MIHAI SIN, AU SCRIS, ÎNTRE ALŢII :

Dana Dumitriu, despre „Aşteptând în linişte”, în revista Argeş nr. 5/1973; Laurenţiu Ulici, în Prima verba, vol. I, p. 199-202; Dan Culcer, citat mai înainte; Sorin Titel, în Pasiunea, p. 153-155; Dinu Flămând, despre romanul „Bate şi ţi se va deschide”, în revista Ramuri, nr. 10/1978; Radu Petrescu, despre „Bate şi ţi se va deschide”, în Viaţa Românească, nr. 12/ 1978; Mircea Iorgulescu, în "Scriitori tineri contemporani", Editura Eminescu, Buc., 1978, p. 246-248; Constantin Hârlav, despre „Terasa”, în revista Steaua nr. 9/1979; Dan Culcer, în vol. Serii şi grupuri, Ed. Cartea Românească, Buc. 1981, p. 240-245; Cornel Moraru, în vol. Semnele realului. Secționări critice convergente, Ed. Eminescu, Buc. 1982, p. 154-159 şi 253-260; Valeriu Cristea, în vol. Modestie şi orgoliu, p. 206-211; Alex. Ştefănescu, în vol. Prim-plan (35 de profiluri de scriitori români contemporani), Ed. Eminescu, 1987, p. 302-308; Anton Cosma, în vol. Romanul românesc contemporan, I, Ed. Eminescu, Buc. 1988, p. 157-162; Eugen Simion, în vol. Scriitori români de azi, IV, Editura Cartea Rom., Buc., 1989, p. 436-465; Lucian Raicu, Proba realului, în România literară nr.16/1990; Ion Vlad, În universul nuvelei, în Steaua nr.4/1990; Virgil Podoabă, Al treilea timp, în Familia nr. 5/1990; Al. Cistelecan, Proza şi conştiinţa, în Familia nr. 6/1991; Gabriel Dimisianu, Romanul antitotalitar, în România literară nr. 44/1991; Irina Petraş, A fi în mers, în revista Transilvania nr. 6/1992; Romulus Diaconescu, „Schimbarea la faţă”, în revista Ramuri nr. 4/1993; Tania Radu, Din lumea paralelă, în LAI nr. 4/1994; Alex. Ştefănescu, Quo vadis, Mihai Sin?, în România literară nr. 11/1994, şi Un diavol mult prea simpatic, în România literară nr. 12/1994; Ştefan Borbély, Călimara cu otravă, în revista Apostrof, nr. 5-7/1994; Caius Dobrescu, Pro Sin, în România literară, nr. 45-46/1994; Dan C. Mihăilescu, În absenţa bubulilor, în România literarăL, nr. 45-46/1994; Ioana Pârvulescu, Obsesiile noastre, în România literară nr. 45-46/; Ion Negoiţescu, Scriitori contemporani, 1994, p. 383-386; Ion Simuţ, Incursiuni în literatura actuală, Oradea, Editura Cogito, 1994, p. 298-301;

Scris de asymetria on Saturday, November 19 @ 13:10:27 CET (1095 citiri)
Citeste mai mult... | 63249 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

Interviu: Flori Balanescu : 'Nu pot sa iert românilor amnezia"

„Ce v-a venit fraților să vă legați la cap cu Goma, să vă dați foc la valiză...?”

„Nu pot să iert românilor apetența pentru amnezie, lipsa

de discernământ, absența nevoii de solidarizare.”

interviu apărut în revista „POLEMICI”, nr. 7-8/ 2016

Scris de asymetria on Friday, August 26 @ 11:21:28 CEST (1128 citiri)
Citeste mai mult... | 38483 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

Proza: Dr. Cornelia Paun Heinzel : MAGIA UNEI VECHI FOTOGRAFII

Cititor scrie "Alexandru studia cu interes, în sala bibliotecii universitare, cursurile de geometrie diferenţială. Era student la “Matematică” şi se afla în sesiune. Deodată, frunzărind cartea din care ìnvăţa, printre foi, găsi o fotografie. Era o poză alb negru, veche. “Este din epoca trecută, din socialism”, gândi tânărul, privind-o fascinat. Observă că ceva în poză îl fermeca cu totul şi nu ştia ce anume. Cadrul, având în fundal Biserica Neagră - construită pe locul unei biserici romanice vechi, din secolul al XIII-lea, distrusă în marea invazie tătară din 1241, afectată apoi de multe cutremure şi de marele incendiu, datorită căruia a primit acest nume - statuia impunătoare a lui Johannes Honterus, atât de expresivă, încât îţi transmitea parcă personalitatea omului, ca şi cum ar fi fost viu, de parcă ar fi grăit şi transmis mesajul său sau tinerii care se pozaseră, frumoşi, veseli, cu ţinută şi aspect de intelectuali. Alexandru înţelesese imediat. Erau foşti studenţi ai Universităţii, care studiind aceleaşi cursuri ca şi el, uitaseră poza între filele cărţii. Imaginea avea un farmec deosebit, încât Alexandru nu se mai putea opri a o privi, a o admira. Fotografia exercita asupra lui o atracţie inexplicabilă. Era surmenat, obosit, după câteva nopţi nedormite, în care învăţase pe rupte. . "

Scris de asymetria on Monday, July 25 @ 17:35:31 CEST (1048 citiri)
Citeste mai mult... | 21663 bytes in plus | Proza | Scor: 0

Editoriale: Dumitru Huruba Sa ne mai reamintim de GEORGE COSBUC

George Coşbuc este încă unul dintre clasicii reconsideraţi ai literaturii române şi declaraţi „depăşiţi” de către majoritatea producătorilor de literatură postdecembristă şi, mai ales, fesbukistă. În esenţă, noul curent literar, fesbukismul, în care îşi bălăcesc fericiţi neputinţele creative tot mai numeroşi agramaţi, ameninţă cu distrugerea tuturor opreliştilor care ar putea să le deranjeze evoluţia spre ocuparea, dacă nu a primului loc, măcar a unuia de pe podium… În consecinţă, şi apropiindu-ne până spre Marin Preda, Augustin Buzura, Mihai Sin, Adrian Păunescu… şi chiar mereu invocatul şi adesea necititul Nichita Stănescu, precum şi alţi clasici mai… contemporani, de fapt, cam toată literatura din perioada ’44 - ’89 are, nu-i aşa?, iz comunist, mulţi scriitori fiind turnători-informatori la securitate, proletcultişti învederaţi şi fani ai ideologiei comunist-ceauşiste… În concluzie: o literatură-dezastru, o literatură care a coborât ştacheta valorii până la a se autoelimina din istoria literară! Mai bine fără! Trebuie schimbat totul, ne trebuie o altă nouă literatură, fără mentalităţi de tip comunist şi, cu deosebire, fără cenzură, doar avem libertate şi democraţie, doar avem mărinimoasa reţea de socializare Facebook, nu-i aşa? Aşadar, pe fesbuc, fraţilor şi colegilor de breaslă, până nu e prea târziu! Cu lirica, înainteeeee, marş! Uraaaa! „A noastră e izbânda!”, zise careva mai demult. Cine!? A, Coşbuc, „ţărănistu”? Ok, lasă…

Scris de asymetria on Saturday, July 02 @ 20:14:06 CEST (1018 citiri)
Citeste mai mult... | 66168 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

In epicentru: Magda Ursache. Exercitiile de adevar ale unui autor capital: Gheorghe Grigurcu

„Apolitic activ”, ca şi Luca Piţu, Gh. Grigurcu s-a opus şi se opune constant, continuu doxelor-noxe, ieri, ideologic corecte, azi, corecte politic. Spune un nu decis denigratorilor culturii româneşti, începând cu prototipul Eminescu (vezi Nae Ionescu la stâlpul infamiei, Vintilă Horia sau „exilul pur”; Mircea Eliade şi tradiţia, Un „trăist” Arşavir Acterian, Extraordinarul Petre Pandrea, Dialoguri cu Goma (Flori Bălănescu), Atitudinea Anei Blandiana, O expertiză a răului (Bujor Nedelcovici), O evocare a lui N. Steinhardt (Ioan Pintea), Vaticinarul I. D. Sîrbu, Analizele Ilenei Mălăncioiu), dar şi numelor tabu, umflate cu pompa de critica socialistă. Asta pentru că „în viaţa publică, spiritul critic e oricând necesar”.

Scris de asymetria on Tuesday, April 19 @ 11:43:39 CEST (1339 citiri)
Citeste mai mult... | 17132 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

Bio-bibliografii: Gheorge Popa-Lisseanu, pionier al culturii românesti

DianaFilip scrie "Diana Şandor. Gheorge Popa-Lisseanu – pionier al culturii româneşti*

"

Nota:

Scris de asymetria on Monday, October 19 @ 13:11:38 CEST (1889 citiri)
Citeste mai mult... | 13829 bytes in plus | Bio-bibliografii | Scor: 0

Mori de hârtie: Ion NETE. ABISTOLARUL DEZNADAJDUIRII

ABISTOLARUL DEZNĂDĂJDUIRII…

DOAMNEI M.

(Fericiți cei care au rezistat ispitei de a nu scrie nici un cuvânt după +89… !)

Trecut-a vremea amăgirilor înșelătoare, precum norii lungi pe șesuri, așa, grăit-a, încă, demult, Domnul Eminescu -, iar noi, visătorii, încă n-am acumulat suficientă tărie în piepturile de aramă să grăim, odată, răspicat : GATA ! dând, în sfârșit, semnul ieșirii din somnul în care ne plângem că ne-au adâncit barbarii de tirani !

EMINESCULUI, neputându-i valida sentința, dedați la ale zădărniciei obișnuințe, prin născocirea unei isprăvi academice a lustruirii de sine, l-am făcut otova, taman cu poporul din care îl sorbise Dumnezel geniului, zisă Ziua culturii naționale. Atât ne-a dus mintea și vrednicia ignorantă, să punem între paranteze evidența menirii spiritelor de excepție !

Scris de asymetria on Thursday, May 07 @ 19:49:38 CEST (2614 citiri)
Citeste mai mult... | 40007 bytes in plus | Mori de hârtie | Scor: 0

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 2.40 Seconds