|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 33 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Vlad Goia. Război și pace Scris la Tuesday, July 04 @ 19:02:26 CEST de catre asymetria |
Goia scrie "“În ceea ce ne privește, în curând o
să descoperim pe propria piele ce fes portă “investitorii strategici” pe care
i-am invitat să cumpere cu 1 $ felii din tortul numit România.” Război și pace “În ceea ce ne privește, în curând o să descoperim pe propria piele ce fes portă “investitorii strategici” pe care i-am invitat să cumpere cu 1 $ felii din tortul numit România. Rafinările de la Ploiești, care au reprezentat punctul nostru forte în negocierile cu Marile Puteri pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost vândute. În cazul unui viitor conflict, nici una din industriile de interes național nu mai sunt sub controlul statului. Efectele privatizării dirijate din afară ne arată o țară a nostră în care suntem complet străini, următoarea etapă a înstrănării fiind cumpărarea pământului de către investitorii stăini [dreptul străinilot de a cumpăra teren în România a fost introdus prin noua Constituție n.a.]. DA pentru Constituție ne-a adus un NU pentru români. Dacă înainte se lupta cu arma, acum se luptă prin achiziții strategice în domeniul economic”. (vezi Diana Iane, “Schimbarea la față a războiului rece”, AlterMedia România, 9/06/2006) Foarte interesant pasaj, mult mai interesant decît întrebarea ‘cine are arma mai mare și mai tare?’ Statul român se dovedește tot mai slab, mai firav, pradă ușoară celei mai vagi brize de conflict…. România aproape că nu mai există, statul român fiind numai un nod (slab) al unei vaste rețele financiar-economice și cam atît…altfel, o țară de unde majoritatea - adică oamenii care n-au decît ceva forță de muncă și cam atît, restul aparținînd altora - nu dorește decît să fugă, să scape de coșmarurile aduse de marea democrație reprezentativă, cu sloganurile acelea din decembrie 89: ‘Democrație, Libertate, Demnitate’, vagi ecouri ale mai vechiului trio din alt 89 (măi, ce mai simetrii și cumetrii aranjează dînșii cu istoria!) Libertate, Egalitate, Fraternitate… Ne minunăm ce arme minunate au alții și ne dăm mari specialiști în anal-ize de războaie…. Halal! …Cînd este clar că România este în dezastru, indiferent dacă face sau nu parte din nu știu ce mare alianță mai transparentă sau mai ocultă! România este pe cale de dispariție, în ciuda aparențelor că ar fi un stat și o țară, și asta ar trebui să fie principala dezbatere despre al treilea război mondial, pe care, în ciuda a ceea ce spunea cineva că nu l-ar dori decît nebunii și cei interesați, îl doresc tot mai mulți, pentru că tot mai mulți nu văd altă cale de a ieși din impasurile economice tot mai grave în care minunata civilizație se afundă cu tot mai mare succes. Săracii ajung să dorească război pentru că, așa cum românii dinainte de decembrie, nu mai vedeau altă cale de a ieși din mizeria pieții negre, a cozilor interminabile la orice, a rețelei de pile și relații (P., de la pile, C., de la cunoștințe, R., de la relații… ce dracu`, ați uitat?), a minciunii și demagogiei profitorilor așa-zisului comunism, adică a abuzurilor celor care aveau să le devină patroni, mari parlagii în parlament, apărători, vezi Doamne, ai marilor idealuri liberalo-burghezo-blah,blah, blah…, decît printr-un act de revoltă socială, de rebeliune, chiar cu riscuri (cît de ușor de păcălit au fost săracii oameni de bună credință de către așa-zișii oameni de omenie ai lui Iliescu + Roman și alții …), nu mai văd altă cale de ieșire din veșnicele lor zbateri în nevoi, zbateri cărora li se promite o veșnic amînată rezoluție. Cei bogați vor și ei tot mai cu ardoare război pentru că pe ei n-o să-i sature nimic nicicînd, lăcomia lor n-are margini, iar sistemul prin care și-o satisfac nu poate decît să le-o ațîțe și mai triumfător. Oamenii fac sistemul, adevărat, dar și sistemul va selecta numai acele exemplare necesare auto-perpetuării sistemului - doar un cerc vicios al cărui tăvălug se rostogolește într-un singur sens. Părelnic avem de a face cu un progres perpetuu și o abundență fără fund. În fapt, un război ascuns, o pregătire de a-l lovi pe semen sau pe semeni cu arme tot mai sofisticate, punînd în pericol nu numai viața semenului, ci, în ultimă instanță, chiar viața marelui agresor, opțiune sinucigașă care face futile orice savante anal-ize asupra tehnologiei și marilor realizări umane în domeniul distrugerii de sine a speciei om. Viruși - în noi sau pe internet -, acte oculte de terorism întreținînd conflicte pe care mulți le-ar opri cu succes dacă ar fi lăsati s-o facă, teroarea prin pierderea locurilor de muncă, amenințări și promisiuni șantajiste, teroarea prin mijloacele așa-zis pașnice ale măsurilor administrativ-birocratice, teroarea prin legi care numai omenești nu sînt, legi aberante care interzic cercetarea, aflarea adevărului despre istoria popoarelor, legi care scot în afara legii nevoia elementară a ființei umane de se clarifica în ceea ce privește situația sănătății, a stării mediului în care trăim, mediu de care ne batem joc poluîndu-l pentru singurul scop al măririi ratei profitului pentru cei care își bat joc de orice, de oricine, își rîd de principii, de omenie, de morală, pentru că pentru ei nu există decît un singur principiu, unul lipsit de orice morală - multiplicarea banilor, la infinit, creșterea contului personal în bancă, indiferent ce ar trebui să facă pentru asta. Pentru ban nu există granițe morale, statale, naționale…. Nici n-au existat vreodată, deși ne place să ne iluzionăm altfel. Citiți-l pe Shakespeare…. E mai actual decît credeți… ce personaj, Shylock! Această piesă nici nu se joacă, pentru că spune prea multe în și despre această epocă cinică în care banul, mai mult decît orice, erodează continuu și, mi-e teamă, ireversibil. Dar poate nu e prea tîrziu, poate mai putem reversa ceva din procesul descompunerii noastre, poate reușim să stopăm la timp tzunami-ul viitorului război ce ni se pregătește tuturor… Este vital și necesar supraviețuirii noastre, a copiilor noștri, care, au devenit tot mai cinici și mai debusolați și mai dezabuzați de mizeria turnată în sufletele lor de imoralitatea micilor și marilor acțiuni financiare prin care stăpînii devin tot mai tiranici, iar cei stăpîniți tot mai declasați, mai depersonalizați, mai înstrăinați de ei înșiși și de univers. Copiilor noștri li se predică pașnica lăsare de fumat, dar sînt expuși continuu la marea afacere cu cele mai cumplite droguri! Copii noștri sînt, chipurile, educați sexualmente, în fapt fiind expuși războiului ocult sau deschis al banilor împotriva sentimentelor umane și a moralei prin pornografierea vieții cotidiene sub pretextul libertății de expresie. Ce fel de libertate este asta sub teroarea sexualizării a orice? Copii noștri sînt, chipurile, educați cu jocuri de război, despre care s-ar zice că nu sînt decît benigne jocuri, dar, în fapt, ele produc tulburări psihice greu de evaluat, inclusiv o poftă, mai mult sau mai puțin latentă, de violență, de care cei profitori și întreținători ai focarurilor de violență, în lume se bucură rînjind pervers pe sub mustăți, amușinînd odată cu mirosurile de carne putridă de om și cu umflarea cifrelor de afaceri, sperînd că pe ei n-o să-i atingă pîrjolul pe care îl pregătesc sub pretextul unor afaceri cinstite și pașnice. Care cinste și care pace? Și ce mai rămîne din România? Un spațiu al bălăcărelii, al mez-alianțelor păguboase pentru români, o zonă de mîna a zecea unde profitori de tot soiul își fac de cap, palavragii de tip fanariot își îmbuibă tîrfele și oamenii cumsecade abia dacă mai respiră în pestilența demagogiilor de tot felul. Ei, cei însetați de adevăr, de creație pozitivă, de cercetare și descoperire, ei, cei de bună credință, suferă batjocura zilnică, prin existența lor salvînd - pînă cînd ? - lepra socială locală și, mai mult, pe criminalii internaționali ațîțători ai vechilor și noilor războaie. România e un stat extrem de slab. Guvernanții de după decmbrie 89 nu au făcut decît să aservească România unor interese străine intereselor românilor. Căci nu este în interesul românilor să fie nevoiți să pribegească aiurea în căutare de mîncare și salarii mai bune, după cum nu era în interesul românilor să trăiască într-un lagăr de muncă forțată, adică în ceea ce era România pînă la decembrie 89. Căci asta era - un lagăr, o închisoare de muncă forțată. Occidentul ajunge tot mai mult un lagăr de muncă forțată și el, dictatura așa-zisei munci în genere fiind deja tot mai mult politica ex-protectiv- socială a statelor așa-zis dezvoltate. Cum s-ar zice, a înțărcat bălaia! Munca forțată miroase a dictatură socială tot mai acută pe cale de cronicizare. Războiul continuu pentru profit își arată fața, demagogiile devin cinisme tot mai fățișe, alianțele celor mai mari și mai tari se fac tot mai abuziv în raport cu cei mai mici, debilizați și debusolați de războaie reci și fierbinți, de fascizări și comunizări de care oamenii ar fi vrut nu numai să nu audă, dar să nu mai fie vreodată. Dar de unde!? Dacă războiul vine - și vine!- trebuie să ne trezim din somnul acesta istoric în care trăim - nu visăm…. TRĂIM! - coșmaruri pe care apoi încercăm să le dregem vorbind despre eroisme și idealuri înalte, dar asistăm ca niște spectatori și comentatori pasivi la escaladarea forțelor de distrugere în masă dezvoltate de marii, vezi Doamne, înțelepți politicieni și afaceriști. Incă o dată- nu există afacere mai rentabilă decît războiul!!! Se vind arme, ideologii, credințe, uniforme, se distruge ce se nimerește și apoi se re-investește. Nu mai spun de marile profitruri ale așa-ziselor ajutoare umanitare, care, în fond, sînt necesara investiție în întreținerea cît de cît în viață a viitoarei forțe de muncă necesară noilor afaceri, înnoirii mașinii de bani! Căci, oricum i-am spune, vai, măreața civilizație modernă și post-modernă se dovedește a fi o infernală mașină de bani care tinde să scape de sub control și chiar scapă, producînd numai o spoială de bunăstare, pentru un timp… apoi…. apocaliptice perioade de regres. Banul are nevoie de distrugere, de război, de așa-zise revoluții și conflicte sociale de tot felul… Fără ele nu s-ar putea multiplica la infinit… Căci acolo tinde banul… la infinit… Ori asta nu intră în umanele măsuri ale omului. Această tendință devine o tiranie cumplită chiar și pentru cei care au impresia că, prin posesie, prin apropriere, pot stăpîni banul. De fapt ei sînt stăpîniți de bani, dezumanizați, transformați în extratereștri, în mutanți dușmani ai semenilor pe care îi demonizează în tot felul sau îi edulcorează, după interes și caz. Dezumanizarea produsă de cohorta tiraniei numerelor – banii - înstrăinarea de sine și de ceilalți este atît de subtilă și polimorfă, încît seamănă profund cu nebunia. De aceea și trăim în lumea care arată așa cum arată. De exemplu pe Bush l-a inspirat Dumnezeu ca să atace Irakul, iar după ciudatul septembrie 11 - ce mai poveste capitalistă! - vorbea ca sfîntul Paul și ca Lenin la un loc, adică ori sînteți cu noi ori cu teroriștii! Bravos, nea Bușache, pardon, Tufiș, c-așa-l cheamă, ori venim cu mata și ai tăi, ori mergem, chipurile, cu teroriștii, ai? Și apoi ni se sugerează că teroriștii sînt, de fapt, musulmani, reîncălzindu-se, astfel, ciorbele deja stricate ale coșmarurilor otomane și implicîndu-se conflicte religioase creștin-musulmane. Dar chiar așa? Care creștini? Care musulmani? Ce-ai dracului sînt ei cînd introduc asemenea diferențieri grosolane, numai ca să le reușească jocul conflictelor și să dea impresia necesității morții, necesității mașinii de moarte, adică a mașinii de război, adică a mașinii celei mai eficiente de bani!!! Ce ideal minunat, nu-i așa? Omul liberal, omul neo-liberal, omul cu nevoi infinite! Ce cinism ordinar!!! Și asta trece drept doctrină politică a progresului fără margini! Adică omul cu nevoia de orice, chiar și cu nevoia de moarte, de crimă, de pedofilie, de rapt, de viol, de ucidere în masă, omul schizo-paranoid al acumulării de capiatl cu orice preț, chiar și cu prețul vieții ca viață pe planeta asta și așa destul de vitregită, în fond. Omul cu nevoi infinite…. Ce model teratogenic! Cu modelul ăsta au venit tovarășii din decembrie 89! Cu el au continuat mineriade! Cu el au adus România în ultimul stadiu de dependență economică și politică! Cu el au distrus și ce se făcuse bine după al doilea război mondial! Cu el, modelul omului infinitelor, nesătulelor nevoi, au lăsat agricultura română pradă tuturor bandiților, care mai de care mai hrăpăreț, au facut din așa-zisa privatizare o afacere oneroasă a secolului – privatizare rămînînd doar un nume decent pentru cea mai sălbatică jefuire a românilor ca popor și națiune și a României ca stat! Cu acest model și sub acest semn al acumulării infinite de cifre în conturi, România și lumea sînt conduse spre al treilea -sau al cîtelea? – război, și mondial, in care este probabil că media de vîrstă pentru participanți o să scadă la 10-11 ani, din moment ce există atîtea simulatoare electronice de război. Nu-i de mirare că vor să scadă media de vîrstă pentru consimțămîntul sexual!! Nu de mirare este, ci de revoltă!!! De revoltă autentic catarctică, purificatoare! Nu numai Rusia e un cuib de viespi, cum afirmă Diana Iane în articolul ei de pe AlterMedia România. Lumea este pregătită de către cloaca banilor să participe activ, cu drag, cu eroism, cu tot rahatul ăsta ideologic la un dezastru din care unii speră să facă și mai mulți bani decît fac în mod pașnic prin dobînzi, prin producție de mărfuri care ucid pașnic și violent, ucid clipă de clipă, distrug suflete, destine, vieți, prin pornografierea și prostituarea generalizată a sufletului și trupului. Că nu-i mai satură Dumnezeu! <În ceea ce ne privește, în curând o să descoperim pe propria piele ce fes portă “investitorii strategici” pe care i-am invitat să cumpere cu 1 $ felii din tortul numit România. Rafinările de la Ploiești, care au reprezentat punctul nostru forte în negocierile cu Marile Puteri pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost vândute. În cazul unui viitor conflict, nici una din industriile de interes național nu mai sunt sub controlul statului. Efectele privatizării dirijate din afară ne arată o țară a nostră în care suntem complet străini, următoarea etapă a înstrănării fiind cumpărarea pământului de către investitorii stăini [dreptul străinilot de a cumpăra teren în România a fost introdus prin noua Constituție n.a.]. DA pentru Constituție ne-a adus un NU pentru români. Dacă înainte se lupta cu arma, acum se luptă prin achiziții strategice în domeniul economic”. (vezi Diana Iane, “Schimbarea la față a războiului rece>, AlterMedia România, 29/06/2006) Foarte interesant pasaj, mult mai interesant decît întrebarea ‘cine are arma mai mare și mai tare?’ Statul român se dovedește tot mai slab, mai firav, pradă ușoară celei mai vagi brize de conflict…. România aproape că nu mai există, statul român fiind numai un nod (slab) al unei vaste rețele financiar-economice și cam atît…altfel, o țară de unde majoritatea - adică oamenii care n-au decît ceva forță de muncă și cam atît, restul aparținînd altora - nu dorește decît să fugă, să scape de coșmarurile aduse de marea democrație reprezentativă, cu sloganurile acelea din decembrie 89: ‘Democrație, Libertate, Demnitate’, vagi ecouri ale mai vechiului trio din alt 89 (măi, ce mai simetrii și cumetrii aranjează dînșii cu istoria!) Libertate, Egalitate, Fraternitate… Ne minunăm ce arme minunate au alții și ne dăm mari specialiști în anal-ize de războaie…. Halal! …Cînd este clar că România este în dezastru, indiferent dacă face sau nu parte din nu știu ce mare alianță mai transparentă sau mai ocultă! România este pe cale de dispariție, în ciuda aparențelor că ar fi un stat și o țară, și asta ar trebui să fie principala dezbatere despre al treilea război mondial, pe care, în ciuda a ceea ce spunea cineva că nu l-ar dori decît nebunii și cei interesați, îl doresc tot mai mulți, pentru că tot mai mulți nu văd altă cale de a ieși din impasurile economice tot mai grave în care minunata civilizație se afundă cu tot mai mare succes. Săracii ajung să dorească război pentru că, așa cum românii dinainte de decembrie, nu mai vedeau altă cale de a ieși din mizeria pieții negre, a cozilor interminabile la orice, a rețelei de pile și relații (P., de la pile, C., de la cunoștințe, R., de la relații… ce dracu`, ați uitat?), a minciunii și demagogiei profitorilor așa-zisului comunism, adică a abuzurilor celor care aveau să le devină patroni, mari parlagii în parlament, apărători, vezi Doamne, ai marilor idealuri liberalo-burghezo-blah,blah, blah…, decît printr-un act de revoltă socială, de rebeliune, chiar cu riscuri (cît de ușor de păcălit au fost săracii oameni de bună credință de către așa-zișii oameni de omenie ai lui Iliescu + Roman și alții …), nu mai văd altă cale de ieșire din veșnicele lor zbateri în nevoi, zbateri cărora li se promite o veșnic amînată rezoluție. Cei bogați vor și ei tot mai cu ardoare război pentru că pe ei n-o să-i sature nimic nicicînd, lăcomia lor n-are margini, iar sistemul prin care și-o satisfac nu poate decît să le-o ațîțe și mai triumfător. Oamenii fac sistemul, adevărat, dar și sistemul va selecta numai acele exemplare necesare auto-perpetuării sistemului - doar un cerc vicios al cărui tăvălug se rostogolește într-un singur sens. Părelnic avem de a face cu un progres perpetuu și o abundență fără fund. În fapt, un război ascuns, o pregătire de a-l lovi pe semen sau pe semeni cu arme tot mai sofisticate, punînd în pericol nu numai viața semenului, ci, în ultimă instanță, chiar viața marelui agresor, opțiune sinucigașă care face futile orice savante anal-ize asupra tehnologiei și marilor realizări umane în domeniul distrugerii de sine a speciei om. Viruși - în noi sau pe internet -, acte oculte de terorism întreținînd conflicte pe care mulți le-ar opri cu succes dacă ar fi lăsati s-o facă, teroarea prin pierderea locurilor de muncă, amenințări și promisiuni șantajiste, teroarea prin mijloacele așa-zis pașnice ale măsurilor administrativ-birocratice, teroarea prin legi care numai omenești nu sînt, legi aberante care interzic cercetarea, aflarea adevărului despre istoria popoarelor, legi care scot în afara legii nevoia elementară a ființei umane de se clarifica în ceea ce privește situația sănătății, a stării mediului în care trăim, mediu de care ne batem joc poluîndu-l pentru singurul scop al măririi ratei profitului pentru cei care își bat joc de orice, de oricine, își rîd de principii, de omenie, de morală, pentru că pentru ei nu există decît un singur principiu, unul lipsit de orice morală - multiplicarea banilor, la infinit, creșterea contului personal în bancă, indiferent ce ar trebui să facă pentru asta. Pentru ban nu există granițe morale, statale, naționale…. Nici n-au existat vreodată, deși ne place să ne iluzionăm altfel. Citiți-l pe Shakespeare…. E mai actual decît credeți… ce personaj, Shylock! Această piesă nici nu se joacă, pentru că spune prea multe în și despre această epocă cinică în care banul, mai mult decît orice, erodează continuu și, mi-e teamă, ireversibil. Dar poate nu e prea tîrziu, poate mai putem reversa ceva din procesul descompunerii noastre, poate reușim să stopăm la timp tzunami-ul viitorului război ce ni se pregătește tuturor… Este vital și necesar supraviețuirii noastre, a copiilor noștri, care, au devenit tot mai cinici și mai debusolați și mai dezabuzați de mizeria turnată în sufletele lor de imoralitatea micilor și marilor acțiuni financiare prin care stăpînii devin tot mai tiranici, iar cei stăpîniți tot mai declasați, mai depersonalizați, mai înstrăinați de ei înșiși și de univers. Copiilor noștri li se predică pașnica lăsare de fumat, dar sînt expuși continuu la marea afacere cu cele mai cumplite droguri! Copii noștri sînt, chipurile, educați sexualmente, în fapt fiind expuși războiului ocult sau deschis al banilor împotriva sentimentelor umane și a moralei prin pornografierea vieții cotidiene sub pretextul libertății de expresie. Ce fel de libertate este asta sub teroarea sexualizării a orice? Copii noștri sînt, chipurile, educați cu jocuri de război, despre care s-ar zice că nu sînt decît benigne jocuri, dar, în fapt, ele produc tulburări psihice greu de evaluat, inclusiv o poftă, mai mult sau mai puțin latentă, de violență, de care cei profitori și întreținători ai focarurilor de violență, în lume se bucură rînjind pervers pe sub mustăți, amușinînd odată cu mirosurile de carne putridă de om și cu umflarea cifrelor de afaceri, sperînd că pe ei n-o să-i atingă pîrjolul pe care îl pregătesc sub pretextul unor afaceri cinstite și pașnice. Care cinste și care pace? Și ce mai rămîne din România? Un spațiu al bălăcărelii, al mez-alianțelor păguboase pentru români, o zonă de mîna a zecea unde profitori de tot soiul își fac de cap, palavragii de tip fanariot își îmbuibă tîrfele și oamenii cumsecade abia dacă mai respiră în pestilența demagogiilor de tot felul. Ei, cei însetați de adevăr, de creație pozitivă, de cercetare și descoperire, ei, cei de bună credință, suferă batjocura zilnică, prin existența lor salvînd - pînă cînd ? - lepra socială locală și, mai mult, pe criminalii internaționali ațîțători ai vechilor și noilor războaie. România e un stat extrem de slab. Guvernanții de după decmbrie 89 nu au făcut decît să aservească România unor interese străine intereselor românilor. Căci nu este în interesul românilor să fie nevoiți să pribegească aiurea în căutare de mîncare și salarii mai bune, după cum nu era în interesul românilor să trăiască într-un lagăr de muncă forțată, adică în ceea ce era România pînă la decembrie 89. Căci asta era - un lagăr, o închisoare de muncă forțată. Occidentul ajunge tot mai mult un lagăr de muncă forțată și el, dictatura așa-zisei munci în genere fiind deja tot mai mult politica ex-protectiv- socială a statelor așa-zis dezvoltate. Cum s-ar zice, a înțărcat bălaia! Munca forțată miroase a dictatură socială tot mai acută pe cale de cronicizare. Războiul continuu pentru profit își arată fața, demagogiile devin cinisme tot mai fățișe, alianțele celor mai mari și mai tari se fac tot mai abuziv în raport cu cei mai mici, debilizați și debusolați de războaie reci și fierbinți, de fascizări și comunizări de care oamenii ar fi vrut nu numai să nu audă, dar să nu mai fie vreodată. Dar de unde!? Dacă războiul vine - și vine!- trebuie să ne trezim din somnul acesta istoric în care trăim - nu visăm…. TRĂIM! - coșmaruri pe care apoi încercăm să le dregem vorbind despre eroisme și idealuri înalte, dar asistăm ca niște spectatori și comentatori pasivi la escaladarea forțelor de distrugere în masă dezvoltate de marii, vezi Doamne, înțelepți politicieni și afaceriști. Incă o dată- nu există afacere mai rentabilă decît războiul!!! Se vind arme, ideologii, credințe, uniforme, se distruge ce se nimerește și apoi se re-investește. Nu mai spun de marile profitruri ale așa-ziselor ajutoare umanitare, care, în fond, sînt necesara investiție în întreținerea cît de cît în viață a viitoarei forțe de muncă necesară noilor afaceri, înnoirii mașinii de bani! Căci, oricum i-am spune, vai, măreața civilizație modernă și post-modernă se dovedește a fi o infernală mașină de bani care tinde să scape de sub control și chiar scapă, producînd numai o spoială de bunăstare, pentru un timp… apoi…. apocaliptice perioade de regres. Banul are nevoie de distrugere, de război, de așa-zise revoluții și conflicte sociale de tot felul… Fără ele nu s-ar putea multiplica la infinit… Căci acolo tinde banul… la infinit… Ori asta nu intră în umanele măsuri ale omului. Această tendință devine o tiranie cumplită chiar și pentru cei care au impresia că, prin posesie, prin apropriere, pot stăpîni banul. De fapt ei sînt stăpîniți de bani, dezumanizați, transformați în extratereștri, în mutanți dușmani ai semenilor pe care îi demonizează în tot felul sau îi edulcorează, după interes și caz. Dezumanizarea produsă de cohorta tiraniei numerelor – banii - înstrăinarea de sine și de ceilalți este atît de subtilă și polimorfă, încît seamănă profund cu nebunia. De aceea și trăim în lumea care arată așa cum arată. De exemplu pe Bush l-a inspirat Dumnezeu ca să atace Irakul, iar după ciudatul septembrie 11 - ce mai poveste capitalistă! - vorbea ca sfîntul Paul și ca Lenin la un loc, adică ori sînteți cu noi ori cu teroriștii! Bravos, nea Bușache, pardon, Tufiș, c-așa-l cheamă, ori venim cu mata și ai tăi, ori mergem, chipurile, cu teroriștii, ai? Și apoi ni se sugerează că teroriștii sînt, de fapt, musulmani, reîncălzindu-se, astfel, ciorbele deja stricate ale coșmarurilor otomane și implicîndu-se conflicte religioase creștin-musulmane. Dar chiar așa? Care creștini? Care musulmani? Ce-ai dracului sînt ei cînd introduc asemenea diferențieri grosolane, numai ca să le reușească jocul conflictelor și să dea impresia necesității morții, necesității mașinii de moarte, adică a mașinii de război, adică a mașinii celei mai eficiente de bani!!! Ce ideal minunat, nu-i așa? Omul liberal, omul neo-liberal, omul cu nevoi infinite! Ce cinism ordinar!!! Și asta trece drept doctrină politică a progresului fără margini! Adică omul cu nevoia de orice, chiar și cu nevoia de moarte, de crimă, de pedofilie, de rapt, de viol, de ucidere în masă, omul schizo-paranoid al acumulării de capiatl cu orice preț, chiar și cu prețul vieții ca viață pe planeta asta și așa destul de vitregită, în fond. Omul cu nevoi infinite…. Ce model teratogenic! Cu modelul ăsta au venit tovarășii din decembrie 89! Cu el au continuat mineriade! Cu el au adus România în ultimul stadiu de dependență economică și politică! Cu el au distrus și ce se făcuse bine după al doilea război mondial! Cu el, modelul omului infinitelor, nesătulelor nevoi, au lăsat agricultura română pradă tuturor bandiților, care mai de care mai hrăpăreț, au facut din așa-zisa privatizare o afacere oneroasă a secolului – privatizare rămînînd doar un nume decent pentru cea mai sălbatică jefuire a românilor ca popor și națiune și a României ca stat! Cu acest model și sub acest semn al acumulării infinite de cifre în conturi, România și lumea sînt conduse spre al treilea -sau al cîtelea? – război, și mondial, in care este probabil că media de vîrstă pentru participanți o să scadă la 10-11 ani, din moment ce există atîtea simulatoare electronice de război. Nu-i de mirare că vor să scadă media de vîrstă pentru consimțămîntul sexual!! Nu de mirare este, ci de revoltă!!! De revoltă autentic catarctică, purificatoare! Nu numai Rusia e un cuib de viespi, cum afirmă Diana Iane în articolul ei de pe AlterMedia România. Lumea este pregătită de către cloaca banilor să participe activ, cu drag, cu eroism, cu tot rahatul ăsta ideologic la un dezastru din care unii speră să facă și mai mulți bani decît fac în mod pașnic prin dobînzi, prin producție de mărfuri care ucid pașnic și violent, ucid clipă de clipă, distrug suflete, destine, vieți, prin pornografierea și prostituarea generalizată a sufletului și trupului. Că nu-i mai satură Dumnezeu!Vlad Goia " |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |