|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 40 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Restituiri: Adrian Dinu RACHIERU. UN EDECAR: MARIAN POPACu fibră de pamfletar, Marian Popa a stârnit, inevitabil, polemici și a dovedit, repetat, un sarcasm ireverențios. S-a angajat în războaie cu grafomanii și „a dispărut” brusc, refugiindu-se ca bursier în Germania. Are o certă vocație ordonatoare și disponibilitate experimentală (a se cerceta oferta romanescă); dar și o izbitoare mobilitate și tenacitate, impresionând prin capacitatea de cuprindere și parada de informație. |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 03 @ 13:08:41 CET (577 citiri) Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0 |
|
Recenzii: Cezarina Adamescu. Ctin Schifirnet si Modernitatea tendentiala REFLECȚII ÎN CONTEMPORANEITATE. Cezarina Adamescu prezintă cartea lui Constantin Schifirneț, Modernitatea tendențială. Reflecții despre evoluția modernă a societății, Editura TRITONIC, București, 2016 |
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 24 @ 12:56:45 CEST (505 citiri) Citeste mai mult... | 31850 bytes in plus | Recenzii | Scor: 0 |
|
In epicentru: Magda URSACHE. Arta neobositului pagubas. Tetralogia lui N. Gheran Magda URSACHE Arta neobositului păgubaș „Județul de Apoi să nu-l aștepți, frățioare, Ascultă la betranul Kant: Ia-l pe securicomunist de semnificant Și-l dă pe râzătoare”. Luca Pițu Citiți tetralogia lui Niculae Gheran. Vă asigur că cititul nu dăunează decât „lătrăilor ideologici” vechi și noi. Magda URSACHE |
|
Scris de asymetria on Saturday, March 18 @ 13:43:48 CET (1008 citiri) Citeste mai mult... | 19722 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
|
Eseuri: ION LAZU : Miorita - o ipotezã de lucru Preambul. În aceste comentarii voi încerca să mă păstrez în marginile textului pe care acum un secol și jumătate bardul de la Mircești l-a făcut cunoscut, în împrejurări asupra cărora nu are rost să stărui acum. Deci, fără a ignora un singur moment importanța excepțională pe care trebuie să o fi avut în modelarea sufletului popular cele vreo mie de variante prelucrate în creuzetul carpatin, îmi voi concentra atenția în exclusivitate asupra variantei Alecsandri, pentru bunul motiv că abia aceasta a căpătat statutul de capodoperă recunoscută în lumea culturală românească modernă și a fost considerată de străinătate drept o emblemă a românismului. Dacă este un fapt incontestabil că în ultimul secol au trăit mai mulți savanți decât în tot restul istoriei omenirii de până la 1900, presupun că nu ar fi hazardat să afirm că varianta Alecsandri a avut din 1965 încoace o audiență mai largă decât toate variantele ce au circulat în mileniul anterior. Mă voi referi deci în mod strict la textul în cauză, considerat ca un tot unitar și de sine stătător. Nu voi angaja o discuție în contradictoriu cu niciunul dintre exegeții care s-au exercitat în chestiune, pentru bunul motiv că interpretarea personală pornește de la alte premize, total diferite de cele admise îndeobște, și care, oficializate în manualele școlare, au reușit să facă din minunata baladă nimic mai mult decât un decalog al resemnării, fatalismului, defetismului etc etc. Nu mai trebuie să subliniez că aceste interpretări distorsionează/trădează spiritul capodoperei, nici faptul că ele sunt contraproductive în plan formativ privind noile generații și au un impact nedorit asupra străinilor ce se interesează de fenomenul românesc. Mai adaug în preambul doar faptul că interpretarea pe care o propun nu este o revelație de ultimă oră a subsemnatului, ci este cheia în care am citit dintotdeauna Miorița ; așa și nu altcum am perceput mesajul baladei încă de la prima lectură – și de fiecare dată am fost intrigat că exegeții rămân orbi și surzi la nenumăratele semnalizări de dincolo de aparența textului. La prima vedere. |
|
Scris de asymetria on Sunday, March 05 @ 13:18:49 CET (959 citiri) Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0 |
|
Jurnal: Ion Lazu. Despre ce vorbim? Ion Lazu. Despre ce vorbim? Foarte interesant și binevenit textul d-nei Magda Ursache comentând un pamflet din 1934 al lui Mircea Eliade. (Dl Dan Culcer îl inserează pe-al d-sale blog, tradus în franceză de Alain Parruit). Citisem textul la vremea când a fost retipărit în România, l-am recitit acum, cu viu interes. Se adeverește că ideile importante își păstrează pe deplin valabilitatea în timp. Eliade se adresa ”tinerilor intelectuali și scriitori” care la începutul anilor treizeci cârteau împotriva poporului român, găsindu-i la rigoare toate defectele din lume - nu insist - și dorindu-și să devină orice altceva, numai nu români, conaționali pe care îi copleșeau, mefienți, cu puzderie de reproșuri. |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 02 @ 19:22:06 CET (611 citiri) Citeste mai mult... | 12937 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
|
Polemici: Francis Dworschak. Eliade si Turcanu: doi prizonieri ai istoriei A aparut o noua carte despre Eliade menită să facă valuri si sa starneasca tot feluri de comentarii: “Mircea Eliade. Le Prisonnier de l’Histoire” a unui relativ necunoscut autor roman, Florin Turcanu, scrisa in limba franceza si tiparita la Paris, Éditions La Découverte. Dar ceea ce este mult mai important, acest volum este considerat de unii drept cea mai marcanta carte a acestui an (2003). De fapt in ultimii doi ani au fost publicate trei lucrari de mare anvergura despre Eliade: Cartea Alexandrei Laignel-Lavastine (Cioran, Eliade Ionesco. L’oubli du Fascisme,2002), care este mai mult un dosar judiciar in stil stalinist impotriva celor trei romani. Pe urma aceasta noua carte a lui Turcanu cu multe documentari importante, dar in care speculatia, contrariu la ce se spune, uneori isi ia zbor liber si iresponsabil, (sau cadere libera), si o a treia carte, mai putin trambitata, dar scrisa de un adevarat academician, constient de responsabilitatea scriitorului sa spuna numai adevarul, numai ce poate fi dovedit si in care fiecare subiect este analizat in mod obiectiv, si din toate punctele de vedere. Ne referim la cartea lui Mac Linscott Ricketts “Former Friends and Forgotten Facts”, Criterion Publishing, 2003 in care in 140 de pagini acesta demoleaza cam toate argumentele Alexandrei L.L impotriva lui Eliade si a carui lectura va proiecta si cateva umbre de indoeli asupra lucrarii lui Turcanu. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, August 24 @ 12:59:32 CEST (1068 citiri) Citeste mai mult... | 54848 bytes in plus | Polemici | Scor: 0 |
|
In epicentru: Magda URSACHE. Ce e rau si ce e bine... Magda URSACHE Ce e rău sau ce e bine… „Te simți rău dimineața, te simți rău seara, Te doare capul, te dor măruntaiele, Obrajii ți-i acoperă Mucegaiul, Ochii ți se înfundă în cap Ea spuse : – Iată ce cred : Tu ai un cuvânt în pântec ; dacă nu-l spuiMori și lași toate bogățiile,Acesta e adevărul”. Din poezia africană, autor Nged-Nso-Ta Dragă Luca Pițu, Îți răspund târzielnic la Confirmare de receptură din 5 noiembrie, 2014. Explicația scurtă o ai în motto. Pentru mai clară și dreaptă înțelegere, reproduc e-mailul tău : „Bogdaproste, dragă Magda, pentru carte și frumoasele voroave dedicatorii. Exemplarul din ediția anterioară (e vorba de Antropologia, o știință neocolonială, nota mea Magda U.) l-am hărăzit deja Bibliotecii Academiei. Mândră ediția nouă, mândru portretul Bătrânului Urs ca dandy universitar. Am văzut destule poze cu el, dar asta le întrece în strălucire pe toate. Ai ales-o, așa cum ne așteptam, cu gust infailibil. Toate cele bune, A + L P.-S. Dacă Antonio Udaina a fost ultimul vorbitor al limbii dalmate, Bătrânul Urs va rămâne în istoria mare, pe mal bahluvian, drept ultimul vorbitor al limbii universitare adevărate, al limbii universitare interbelice”. |
|
Scris de asymetria on Tuesday, June 16 @ 12:18:58 CEST (2670 citiri) Citeste mai mult... | 19197 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
|
In epicentru: Magda Ursache. "Frunza" - brand a Adinei Keneres Pentru cartea sa ca un ou încondeiat de Paște, Adina Kenereș recurge la un artificiu inteligent: cum se vede România în ochii unei frânce, venită să-i cunoască și să-i iubească baștina lui „Mihai al ei, românul”. |
|
Scris de asymetria on Thursday, April 23 @ 18:29:24 CEST (2879 citiri) Citeste mai mult... | 18145 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
|
Note de lectura: Nicolas Trifon. Karpathia de Mathias Menegoz En effet, Karpathiac’est du Dumas, mais écrit en ce début du XXIe siècle, sur un ton très XXIe siècle soucieux d’éviter toute remarque ou dérive frôlant ce qui peut faire figure de politiquement incorrect à l’égard des femmes, des pauvres, des minorités, etc., ce qui ne manque d’accentuer le décalage avec le contexte très XIXe siècle dans lequel se déroule le périple du personnage central du roman, un jeune noble hongrois, ancien officier de l’empereur, le comte Korvanyi. Héritier d’un vaste domaine, ce dernier quitte Vienne pour se rendre sur ses terres, à la périphérie d’un Empire en pleine mutation, quelque part en Transylvanie. Une fresque historique, un roman d’aventures, paru dans une maison d’édition réputée surtout pour ses performances en matière d’autofiction et qui compte parmi ses auteurs Emmanuel Carrère et Marie Darrieussecq ou, pour ce qui est des Roumains cette année, Dumitru Tsepeneag et Mircea Cărtărescu.(lire la suite) |
|
Scris de asymetria on Saturday, January 03 @ 13:40:34 CET (3072 citiri) Citeste mai mult... | 11070 bytes in plus | Note de lectura | Scor: 0 |
|
Poeme: Andrei Mocuta: Katalán versek / Poeme catalane Poetul și prietenul Cseke Gábor este un cititor atent și un excelent traducător de poezie din română în maghiară. Astfel se face că scrisul lui Andrei Mocuța: din ciclul Poeme catalane/Katalán versek, recent publicate în Asymetria devine accesibil lectorului maghiar grație intervenției decisive a mediatorului.
Despre opera și activitatea traducătorului se scrie în Wikipedia.
|
|
Scris de asymetria on Saturday, September 20 @ 12:50:11 CEST (1549 citiri) Citeste mai mult... | 32958 bytes in plus | Poeme | Scor: 0 |
|
Eseuri: Gheorghe Mocuta. Herta Müller: scrisul ca anestezie a fricii « Cu logica ei nemțească, Herta Müller descoperă drama limbii, a neputinței înțelegerii și comunicării, împingând lucrurile dincolo de orice limită, transformându-și copilăria nefericită într-o copilărie „universală”, dar nu așa cum făcuseră Creangă și Proust care i-au descoperit secretele, ci de pe altă poziție. Copilul pe care îl evocă eseista tânjește după normalitate.» Nota: Gruparea ARCA Gheorghe MOCUȚA Născut la 5 iunie 1953, în localitatea Curtici, județul Arad. A urmat școala primară și gimnaziul în Curtici și Liceul nr. 5 din Arad. Absolvent al Facultății de Filologie-Istorie, secția română - franceză (1976). A debutat în anul 1975, cu recenzie, în revista Orizont din Timișoara. Colaborează la revistele: Arca, Orizont, Vatra, Familia, Poesis, Luceafărul, Tribuna, Zburătorul etc. A publicat următoarele cărți: Câmpia secretă (în Argonauții, Editura Facla, Timișoara, 1986), pentru care primește Premiul de debut al Editurii Facla din Timișoara, pentru poezie; Îngerul ridică lespedea, 1992, pentru care obține Premiul Asociației din Timișoara a Uniunii Scriitorilor; Zăpada anului unu, 1994, pentru care obține Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor; La răspântia scriiturii (carte de critică literară), Editura Mirador, Arad, 1996. Este profesor la liceul din Curtici și membru al Uniunii Scriitorilor din 1994. Alte informații : http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/membri%20usr/arad/mocuta%20gheorghe/mocuta%20gheorghe.htm |
|
Scris de asymetria on Saturday, September 06 @ 19:01:47 CEST (1604 citiri) Citeste mai mult... | 14208 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5 |
|
Note de lectura: VIANU MURESAN : Autoportret cu Hegel «Acestei uzine istorice, revoluția marxistă care lucra la foc continuu și care părea o versiune ciudată a spiritului faustic, în ultima idee formulată în teza sa Vasile Gogea i-l contrapune pe Hegel, cel care, asemenea eroului goethean vrea să oprească timpul, să oprească mersul mai departe al acelei istorii, să înghețe într-o formulă metafizică lumea devorată de entuziasmul propriei orbiri.» |
|
Scris de asymetria on Tuesday, August 19 @ 14:15:31 CEST (1569 citiri) Citeste mai mult... | 11730 bytes in plus | Note de lectura | Scor: 5 |
|
In epicentru: Magda Ursache. (Im)presarii literari „Cerul de cărți deasupra, legea critică în mine” e o formulare splendidă a profesorului de cronică de întâmpinare Nicolae Manolescu. Dar cerul e cam înnorat, de vreme ce încăierarea „canoanelor” e maximă, iar conflictele și tensiunile, marca lumii noastre literare dintotdeauna, s-au acutizat până la blocarea dialogului democratic, a argumentelor și contraargumentelor, ca între 22-iști și „caietiști”. Lângă suplimentariști nu-i loc pentru convorbiriști ori daciști, la noi, la Ieș. Cât despre humanitariști și poliromiști, ei bat război cu restul pieței de carte. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, January 29 @ 10:22:39 CET (2077 citiri) Citeste mai mult... | 12286 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0 |
|
Eseuri: Mitul culturii faustice ElenaMalec scrie "Tipul de cultură burgheză prezintă ca ideal valoric cunoașterea, cercetarea tehnică, tehnologică, științifică. Societatea burgheză debutează, astfel, cu o exaltare a concepției despre om și lume. Renașterea cu antropocentismul ei se întoarce la antici tocmai spre a-l elibera de om de idoli și spirite, pentru a-i întări încrederea în sine, în capacitatea-i intelectuală. Secolul luminilor european va reafirma în cultura burgheză primatul dezvoltării spirituale. Există o temă literarară, ce apare deopotrivă în Renaștere și în Secolul Luminilor: e vorba de dr. Faust. " |
|
Scris de asymetria on Thursday, April 25 @ 21:13:51 CEST (1291 citiri) Citeste mai mult... | 20353 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5 |
|
Jurnal: Titus Filipas. Iancu Vacarescu si Sri Aurobindo despre Zeitatea în miscare Muzele sunt cele nouă fiice ale Memoriei, și le poartă numele loja masonică Les Neuf Soeurs ce i-a ajutat pe Ideologii primari să își propage ideile de emancipare. Ajunge cumva, purtată pe val ori pe un curent spiritual, vestea aceasta și la poetul român Iancu Văcărescu ? |
|
Scris de asymetria on Thursday, March 14 @ 19:25:00 CET (1145 citiri) Citeste mai mult... | 2516 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |