Who's Online
Exista in mod curent, 39 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Istorie recenta: Radu Portocala. Uitarea exilului?
Scris la Thursday, March 18 @ 17:00:33 CET de catre asymetria |
Uitarea exilului?
Cînd, în iunie 2003, guvernul Năstase a
hotărît să înființeze Institutul Național pentru Memoria Exilului
Românesc, s-au ridicat destule glasuri care profetizau iminenta
acaparare și inevitabila falsificare de către PSD a istoriei luptelor
politice duse, decenii de-a rîndul și pe diverse meridiane, de exilații
români. Se prevedea subordonarea politică a Institutului și dispariția
sub obrocul socialist a arhivelor pe care el urma să le dobîndească și
să le centralizeze. Cei care, în frunte cu Dinu Zamfirescu, acceptau,
sub o formă sau alta, să intre în structurile Institutului sau să
colaboreze cu el, erau acuzați că-și vînd conștiința, că-și reneagă
trecutul de opozanți și se vedeau dintr-o dată puși la stîlpul infamiei.
Faptul că noua instituție a fost așezată, de la bun început, sub
înaltul patronaj al primului dintre exilați, Regele Mihai, nu a schimbat
cu nimic această percepție radical negativă.
Reluare din Ochiul magic, blogul lui Radu Portocala
Iată, pe scurt, în ce condiții a văzut lumina zilei Institutul
Național pentru Memoria Exilului Românesc. Timpul a sfîrșit prin a
contrazice funestele profeții: guvernul PSD nu a pretins nici o
subordonare, memoria exilului nu a fost confiscată. Mica echipă care s-a
constituit împrejurul lui Dinu Zamfirescu a început, cu modestele
mijloace care i-au fost acordate, să reconstituie vastul tablou –
alcătuit din elemente complexe, adesea desperecheate și contradictorii –
al exilului românesc.
Pentru prima dată, celor patru decenii de existență și de luptă a
românilor în afara granițelor țării li se recunoștea oficial caracterul
de fenomen istoric și dreptul de a fi studiate de către o instituție a
statului. Numirea lui Dinu Zamfirescu la conducerea Institutului
constituia un gest de inteligență politică: vechi liberal, opozant al
guvernului Năstase, lui i se recunoștea totuși calitatea de excelent
cunoscător al exilului, la a cărui viață participase activ.
încet-încet, eforturile echipei INMER au început să dea roade. Vechi
instituții ale exilului, dar și personalități dintre cele mai diverse îi
încredințau spre cercetare și publicare arhivele lor. Studierea
fondurilor existente în România – și cu precădere cel al CNSAS –, cu
toate dificultățile pe care aceasta le implică pînă în ziua de azi,
completau cunoașterea. An după an, cercetările conduse de INMER se
concretizau în publicarea de reviste și cărți, în organizarea de
colocvii. INMER devenea astfel un element indispensabil în efortul de
regăsire, de reconstruire a adevărului despre regimul comunist și
consecințele sale.
în 2009, însă, guvernul Boc a decis că Institutul Național pentru
Memoria Exilului Românesc nu mai poate să ființeze ca entitate de sine
stătătoare. Exilații, luptele lor, suferințele lor nu mai meritau o
asemenea onoare. Luni de-a rîndul, într-o atmosferă de haos
instituțional și de permanente incertitudini, a fost pregătită fuziunea
lui cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România –
o măsură pe care nimic n-o justifica, dar despre care guvernul Boc se
obstina să declare că este o consecință a crizei economice. în cele din
urmă, structura hibridă a fost înființată sub numele de Institutul
pentru Investigarea Crimelor Comunismului din România și Memoria
Exilului Românesc (IICCRMER), iar Marius Oprea, care conducea IICCR din
2006, și Dinu Zamfirescu au fost demiși scurt timp după aceea.
Președinte executiv a fost numit constituționalistul Ioan Stanomir, ale
cărui competențe în materie de studiu al crimelor comunismului și de
cercetare a istoriei exilului sînt cu totul necunoscute. Ultimul act al
scenariului este și cel mai paradoxal: econom pînă la încheierea
procesului de dezmembrare al celor două Institute, guvernul Boc a găsit
dintr-o dată mijloacele de a spori cu 40% bugetul IICCRMER! Ceea ce
dovedește, dacă mai era nevoie, că întreaga operațiune n-a avut o
justificare economică, ci a urmărit un scop politic: înlăturarea a doi
liberali.
Ce se va întîmpla acum cu memoria exilului? Cine o va studia? Cine se
va ocupa să-i publice cronica? La IICCRMER nimeni nu pare a fi
specializat în acest domeniu, iar personalul INMER nu a fost integrat în
noua structură. Ce se va întîmpla cu arhivele pe care a reușit să le
strîngă INMER? Dacă PSD nu le-a acaparat, cum se temeau unii, iată că
guvernul Boc le trece din nou în uitare. Guvernul Boc, despre care putem
afirma – culme a ironiei – că este primul de după 1990 a cărui
existență se datorează votului exilaților și emigranților!
Dispariția INMER este gravă din punct de vedere politic, pentru că ea
vădește dorința actualelor autorități românești de a subordona partinic
și controla toate instituțiile statului. Dinu Zamfirescu a fost demis
nu din motive de incompetență și nici pentru a se realiza vreo economie,
ci pentru că este liberal. Această “vină” a unui om atrage după sine
dispariția unei întregi instituții de cercetare.
Dispariția INMER este, totodată, gravă din punct de vedere
științific. Studiul istoriei exilului nu este nici un capriciu, nici un
cadou făcut celor care, vreme de zeci de ani, din motive politice, s-au
aflat departe de țară. Istoria exilului face parte în mod indisociabil
din istoria României, iar consemnarea ei este o datorie pe care o avem
față de generațiile viitoare. Injusta decizie luată de guvernul Boc de a
desființa INMER vitregește memoria națională de unul dintre capitolele
ei – și anume de cel a cărui cercetare abia izbutise se intre pe un
făgaș normal. 16-03-2010
Radu Portocala
|
Associated Topics
 |
|
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|