Who's Online
Exista in mod curent, 21 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Restauratia: Ion Coja. Prostia româneasca si Eugen Simion
Eugen Simion nu știu să fi scris o
carte despre Eminescu. Sau măcar un capitol despre Eminescu. Ori o
pagină, în care să fi spus despre Eminescu ceva ce nu s-a mai
spus. A făcut-o la emisiunea comemorativă din 15 ianuarie, la
„Jocuri de putere”, când a afirmat că ”Eminescu a fost un
democrat”. Prostia asta a spus-o, nu a scris-o, așa că n-o
comentăm, ne facem că n-am fost de față! Verba volant!
|
Scris de asymetria on Monday, January 16 @ 12:39:43 CET (2655 citiri)
Citeste mai mult... | 5295 bytes in plus | Restauratia | Scor: 0 |
Eseuri: Izabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab
Isabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab
Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa
Motto: „...era un scriitor de mâna întâia, cu un stil care ne îmbogățea limba, cu moduri de gândire și de viziune care au adus trăsături singulare la vasta, la pasionanta frescă a literaturii românești dinainte de 1944” (N.I. Herescu despre Dan Botta, în rev. „Destin”, Madrid, nr.12/1962).
Intr-un fragment din Praznicul mare (amplu poem încifrat de Mircea Ciobanu, așezat și la începutul Istoriilor (vol. I-VI, 1977-1993) ne pare a fi înfățișată risipirea rodului spiritualității interbelice românești, asemuită cu mormane de struguri lăsați în părăsire după un presupus cataclism. Mustul scurs din grămezile abandonate (asemănate unui imens cadavru desupra căruia plutesc, - precum deasupra locurilor unde au fost îngropate comori -, „flame spectrale”) ar fi ajuns în ape freatice și de acolo în fântâni si iazuri. Din imensul stârv țâșnesc „păsări cu zbor turbat”. „Ceața de-alcool străveziu” naște legiuni de viermi roșii care ivesc „legiuni muribunde de fluturi” (Mircea Ciobanu, Praznicul mare). Criticul literar Marian Popa, în cel de-al doilea volum al eruditei sale Istorii a literaturii..., nu-i vede înțelesul așa cum l-am decriptat noi (1). Pentru Marian Popa ar fi vorba de o simplă descriere a unei realități neinteligibile, „prezentată relațional în cheie ermetică”, vol. II, 2001, p.500). Or, tema împărtășirii din rodul spiritualității românești interbelice apare și în Dies irae (http://www.scribd.com/doc/235388665/Mircea-Sandu-Ciobanu-Dies-Irae ), poezie pe care probabil chiar Mircea (/Sandu) Ciobanu i-a sugerat-o profesorului Dan Duțescu s-o traducă în engleză (2). Trecută de autor în ciclul „Suită pentru ieșirea din noapte” (M. Ciobanu, Patimile, Ed. Eminescu, București, 1991, p. 310), desigur din noaptea abrutizării ideologice dinainte de scurta liberalizare a anilor 1968-1969 prin care însuși Mircea (Sandu) Ciobanu a debutat odată cu scriitorii care au supraviețuit exterminării de după gratii sau cu unii dintre interziși (precum C-tin Noica, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Alexandru Paleologu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Vasile Pârvan, N. Iorga, Gh. Brătianu, St. Meteș, Ion Moga, Silviu Dragomir, Ion Nistor, etc., etc., vezi Paul Caravia, Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. Romania 1945-1989, Ed. Enciclopedică, București, 2000) a căror opere reintrau timid în cultura românească după mai bine de două decenii de totală interdicție.
|
Scris de asymetria on Saturday, August 09 @ 12:43:19 CEST (3649 citiri)
Citeste mai mult... | 24059 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0 |
Roata vremii: Mihai Sin. Cautând, înca, speranta
Când “turma” e prea obosită și descurajată, “păstorul” trebuie să-i insufle curaj, să-i înalțe trăirile și să-i readucă speranța. Nu e vorba de “regie”, ci de har.
|
Scris de asymetria on Tuesday, November 20 @ 19:38:03 CET (2909 citiri)
Citeste mai mult... | 7285 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 5 |
Jurnal: Roxana-Luiza Moldovan. Referendum încheiat. Durere perpetua
Cititor scrie " Roxana-Luiza MOLDOVAN
Îndemnul demiterii prin referendum al președintelui suspendat Traian Băsescu a devenit un soi de brand național. Democrat-liberalii au beneficiat din plin de prigoana mediatică, păcatele lor fiind aduse unul câte unul, în centrul atenției publice. La acest moment, cărțile sunt însă jucate. Mult-disputatul referendum a luat sfârșit, ultimul cuvânt aparținând firește, cetățenilor.
Trebuie să mărturisesc că, indiferent de identitatea celui care se află la conducerea României, pe mine tot mă doare inima. Experimentez o durere surdă, acută, și tare îmi este teamă că în absența oportunelor remedii, se va croniciza.
Mormane de paragină și de uitare.
Iată și metamorfoza fabricilor noastre, în marea lor majoritate. Atât de prospere altădată, acum, sălașuri pentru insecte, șoareci, șobolani și alte asemenea viețuitoare. Iau în calcul numărul de posturi care ar fi putut să fie disponibile dacă aceste clădiri nu ar fi fost lăsate astăzi, în voia lui Dumnezeu. Câte destine fericite? Câte vieți sigure, lipsite de grija cumplită a zilei de mâine, a pierderii slujbei, a pașaportului garantat spre stradă, sau spre lumea largă? Mă doare inima atunci când văd că din tot ce a fost nu a mai rămas decât ruină, paragină, mizerie, uitare...
Ai absolvit, dar trebuie să te reprofilezi!
Da. Finalizarea studiilor universitare tinde să primească tot mai ades alternativa injustă a reprofilării. Fiecare scoate cămașa pe unde poate. Locurile din domeniul specializării absolvite sunt limitate, iar criteriile de cooptare nu sunt similare întotdeauna competenței. Câtă vreme simpatiile sunt ridicate la rang de cinste, mulți chemați, puțini aleși... "
|
Scris de asymetria on Tuesday, September 11 @ 09:37:42 CEST (2987 citiri)
Citeste mai mult... | 3053 bytes in plus | Jurnal | Scor: 4.5 |
Roata vremii: Mihai Sin.Energii nationale (II)
Insemnări din Romania Profunda
Energii naționale ( II )
Chestiunea aceasta, a “energiilor naționale”, a fost pusă sau doar rostită extrem de rar și oarecum întâmplător de către cei ”responsabili” cu destinul României după decembrie 1989. Dar ea imi pare a fi de mare importanță, poate de o importanțăhotărâtoare și vitală pentru un popor, o națiune și un stat care vor să supraviețuiască și să reziste (și nu oricum) într-un viitor care se anunță plin de pericole, de incertitudini și “capcane”, dar mai ales de necunoscute ce s-ar putea să fie foarte diferite de sloganele, ideile și principiile pe care le vântură pe toate canalele mass-media ideologii “de serviciu”, influenți, ai lumii contemporane.
|
Scris de asymetria on Thursday, July 26 @ 16:53:34 CEST (3747 citiri)
Citeste mai mult... | 15551 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 4.5 |
In epicentru: Magda Ursache. Trecutul care nu trece
„Dar la școală acum elevul învață istoria Franței, a Germaniei, a Italiei, iar istoria României e lăsată mai la coadă, că noi nu am fost ceva important în Europa, noi numai ne-am apărat și nu am subjugat pe nimeni. Va fi o perioadă în care vom crede tot ce spune Europa, după care ne vom întoarce la istoria noastră și la credința noastră”. Iustin Pârvu
(După Adrian Alui Gheorghe, Semnele vremii noastre. 7 întîlniri cu părintele Iustin Pârvu, în «Conta», 2011 )
|
Scris de asymetria on Wednesday, September 21 @ 10:42:04 CEST (2929 citiri)
Citeste mai mult... | 13693 bytes in plus | In epicentru | Scor: 5 |
Restituiri: Mircea si Radu Botis. Rolul lui Vasile Lucaciu în adoptarea 'noului a
Cititor scrie " Sfârșitul secolului al-XIX-lea și începutul secolului al-XX-lea, reprezintă pentru imperiul dualist austro-ungar, o accenture a contradicțiilor dintre națiunile dominante, austriece și ungare și celelalte naționalitați: români, sârbi, solvaci, ruteni, polonezi, cehi, lipsite de drepturi și supuse unei crunte politici de deznaționalizare. Împotriva acestei politici reacționare s-a ridicat întregul popor din Translvania, luptând cu multă ardoare și abnegație, pentru împlinirea dezideratelor naționale. Preotul Vasile Lucaciu se află iarași în prim-planul acțiunii politice românesti, alaturi de ceea ce au reprezentat în urmă cu cațiva ani elita memorandista, de curând ieșiți cu toții din închisorile ungurești de la Seghedin și din Vat, în septembrie 1895.
Principala direcție de acțiune a reprezentat-o întarirea mișcării naționale,precum și atitudinea față de dizolvarea de către autoritățile austro-ungare a PNR, principala instituție cu caracter organizat a românilor transilvăneni în lupta pentru dobândirea de drepturi politice. "
|
Scris de asymetria on Monday, July 28 @ 12:17:16 CEST (3313 citiri)
Citeste mai mult... | 18393 bytes in plus | Restituiri | Scor: 4 |
Polemici: Stefan Arteni. Talibanul marxist.[3] Intermezzo. O scurta istorie a comunismului
Cititor scrie "
Talibanul marxist.[3] Intermezzo. O scurta istorie a comunismului in Romania.
Cu ani in urma, profeti inarmati cu invatatura lui Marx, invatatura pe care o declarau singura stiintifica si finala, ne-au adus lumina dela rasarit. Au impus impartirea maniheista intre ei, initiatii, si noi, neinitiatii, turma care trebuia sa fie cioplita dupa chipul si asemanarea lor. Ca sa nu li se stinga specia, initiatii au creat binecunoscuta pepiniera de cadre, din care au iesit „impersonalii tuturor neputintelor”, cum bine ii descria Lucian Blaga. "
|
Scris de asymetria on Friday, February 08 @ 19:10:11 CET (3193 citiri)
Citeste mai mult... | 4612 bytes in plus | Polemici | Scor: 0 |
Jurnal: Dan Culcer. Tema pentru casa noastra
De cînd reconstruim societatea românească după modelul de la Soare Apune, știm că el este cel mai bun în lipsă altuia mai bun. Eu nu cred în sfârșitul Istoriei și încerc să fac loc în lumea noastră acelor idei care, născute din propria noastră experiență, corespunzătoare dorințelor noastre și adecvate putințelor naostre să ne aducă puțină fericire, să ne reducă amărăciunea și să ne permită să înțelegem că pe pămîntul României, pe care nu vrem să-l cedăm nimănui, noi și urmașii noștri avem dreptul să visăm, să trăim și să murim cinstiți și fericiți.
E prea mult să cerem asta viselor noastre și celor care afirmă că ne vor binele și că ne reprezintă? Vă rog să visăm împreună. Se mai poate?
|
Scris de asymetria on Wednesday, January 23 @ 11:02:41 CET (3403 citiri)
Citeste mai mult... | 2809 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
Polemici: Titus Filipas. WikiProiect împotriva culturii române
Titus Filipas scrie " În discuțiile purtate la articolele Basarab I și Familia Basarabilor din Wikipedia, se pune problema combaterii, chiar stopării influenței ideologice, presupuse nefaste, în cultura de limba română a eseurilor scrise de personajul foarte real Titus Filipaș. Adică de mine. “Citarea unei lucrari auto-intitulate eseu scrisa de un tip cu numeroase articole dacomane. Halal informatie. Un eseu de pe un site obscur nu e o sursa de incredere. […] Toate citatele sunt către eseul lui Titus Filipas, Basarabi în Cumania, publicat în revista Asymetria editată de omul de cultură român Dan Culcer. Varianta primă din articolul ‘Basarab I’ avea și un link către Asymetria, în varianta a doua această legătură externă spre Asymetria a fost tăiată la Sfatul Bătrânilor din WikiPoiect România. "
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 02 @ 21:58:50 CEST (4720 citiri)
Citeste mai mult... | 23991 bytes in plus | Polemici | Scor: 0 |
Polemici: Polemica Roncea vs Rosca de la Ziua. Libertatea ziaristului vs interesele patron
Ziaristul Victor Roncea, de la Ziua, raspunde initiativei publicistice si propunerii de dialog facuta de Sorin Rosca-Stanescu, directorul publicatiei, cel care mai ieri îi ceruse sa demisioneze, doar pentru ca opiniile lor privind rolul si destinul presedintelui Basescu nu coincideau. Invitatia la dezbatere a lui Sorin Rosca-Stanescu poate fi cititia la adresa :
Ziua
|
Scris de asymetria on Tuesday, April 24 @ 16:41:51 CEST (3512 citiri)
Citeste mai mult... | 12767 bytes in plus | Polemici | Scor: 1 |
Interviu: Gabriel Gherasim. Interviu. Despre Comunism Parlamentul European
Cititor scrie "Bun gasit,
Va propun publicarea interviului alaturat despre ororile comunismului cat si situatia prezenta din Parlamentul European:
http://www.meridianul.com/Analize.htm
Numai bine,
Gabriel Gherasim"
|
Scris de asymetria on Tuesday, December 26 @ 18:51:54 CET (4156 citiri)
Citeste mai mult... | Interviu | Scor: 5 |
Jurnal: Elina Machidon. Mândria unei femei
Am avut ocazia, citind insemnarile de suflet ale Elinei Machidon, din pagina sa personala, sa ma las uimit de natura lor diferita si de calmul convingerii care sta înscris in litera lor. Rara ocazie de a vedea o gindire sufleteasca libera, infruntind aparent singura -de fapt împreuna cu omul ei- presiunea opiniei publice si conformismul oficializat de ”revolta” ingenuchiatelor si ingenunchiatilor ce se cred verticali. Am invitat-o sa ne permita si noua sa-i citim trezia.
Bine ai venit în Asymetria, Doamna!
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Tuesday, November 14 @ 14:08:58 CET (3831 citiri)
Citeste mai mult... | 20770 bytes in plus | Jurnal | Scor: 5 |
Polemici: Ion Maldarescu. Europa - un imperiu fara natiuni?
Cititor scrie "Ideea națională este depășită!
“Așa grăit-a Zarathustra”... la Râmnicu-Vâlcea
În ultimele zile ale lui septembrie 2006, în sala „Antim Ivireanul” din Complexul Cultural-bisericesc al Episcopiei Râmnicului a avut loc lansarea volumelor „STUDII VÂLCENE”, vol. II - III, serie nouă și nou apăruta revistă „FORUM V”, ambele, creații ale Forumului Cultural al Râmnicului, sub egida căruia s-a desfășurat manifestarea, după „lansarea” lor urmând dezbateri pe diverse teme.
Ca român m-am simțit lezat de afirmațiile fără acoperire ale mercenarilor căutători de oportunități ce le umplu buzunarele cu „arginți” asemenea hulitului personaj biblic, vânzător de oameni.
"
|
Scris de asymetria on Monday, October 16 @ 20:38:14 CEST (4561 citiri)
Citeste mai mult... | 7482 bytes in plus | Polemici | Scor: 4.8 |
Jurnal: Vasile Rășcanu. România : cea mai mare suprafață cultivată cu produse modifica
Ne batem joc de agricultura ? Suntem voalat, mai mult sau mai puțin ,obligați din motive politice stupide ?
|
Scris de asymetria on Tuesday, September 12 @ 09:33:30 CEST (3259 citiri)
Citeste mai mult... | 4556 bytes in plus | Jurnal | Scor: 5 |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|