Who's Online
Exista in mod curent, 59 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Istorie recenta: Modele pentru batrâni și tineri: Nicolae Radescu
Scris la Saturday, May 06 @ 19:33:41 CEST de catre asymetria |
Nicolae Rădescu (n.3 martie 1876, Călimănești - d.15 mai 1953, New York), militar de carieră și om politic, ultimul prim-ministru al unui guvern român liber, înainte de instaurarea regimului comunist în România. În anul 1942 a scris un articol critic în care condamna intervențiile ambasadorului Germaniei naziste la București, baronul Manfred von Killinger, în treburile interne ale României. A fost internat în lagărul de opozanți politici de la Târgu Jiu. După 23 august 1944 a fost Șef al Marelui Stat Major al Armatei. La 7 decembrie 1944 devine prim-ministru al României. Atitudinea sa hotărâtă de stăvilire a infiltrației comuniste în politica României l-a determinat pe Stalin să trimită la București pe omul său de încredere, Andrei Vâșinski, care - sub amenințarea pierderii integrității statului român - a obținut cu forța îndepărtarea generalului Rădescu din postul de prim-ministru și constituirea la 6 martie 1945 a primului guvern român de inspirație comunistă sub conducerea lui Petru Groza. Urmărit de autoritățile comuniste, Nicolae Rădescu a găsit azil la Legația Britanică iar în 1946 reușește să se refugieze în lumea liberă. Ajuns în America, împreună cu alți oameni politici români din exil ca Augustin Popa, Mihail Fărcășanu, Grigore Gafencu, Constantin Vișoianu, a încercat să unifice opoziția anti-comunistă din afara țării. Nu a avut însă sprijinul necesar din partea guvernelor occidentale, legate prin concesiunile făcute Uniunii Sovietice în Tratatele de la Yalta.
(Extras in Wikipedia : http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Rădescu)
Scrisoarea generalului Nicoae Radescu catre Manfred von Killinger, ministrul Reichului german la București.
[Era pe cînd unii oameni politici români nu erau fricoși! n.ed.]
”Domnule Ministru, am demult credința că o mare parte din nenorocirile care s-au abătut asupra acestei țari sunt datorate amestecului strain – suportat de noi cu voie sau fara voie –în treburile noastre. […]
Ma numar, domnule Ministru, printre acei nenumarati români care au savârșit — dupa parerea dv. – marea crima de a crede ca armatele noastre nu trebuiau sa depașeasca linia Nistrului; și carora, fiindca parerea lor nu va convenea,le ati aruncat epitetul de ”politicieni ticaloși”. Așa fiind, sunt pe deplin îndreptațit sa ma consider direct atins de elegantul dv. calificativ. Și ar trebui sa ma socotesc cel din urma dintre lași – lucru ce nu ați fi in drept sa-l credeți si despre mine–, daca n-aș raspunde așa cum se cuvine atacului dv. necugetat si insolent.
Nu poate fi ticalos patriotul român care, cu inima sîngerinda din pricina nenorocirilor care i-au coplesit țara, încercînd sa-și exprime gândul asupra a ceea ce crede el ca ar fi bine de facut spre a fi înlaturate o parte, cel puțin, din suferințe.
Ticalos este, domnule Ministru, strainul caruia neconvenindu-i atitudinea patriotului, profita de situațiunea privilegiata ce deține și – nesocotind cea mai elementara îndatorire ce îi impune ospitalitatea de care se bucura – nu se mulțumește sa-i smulga pâinea de la gurà spre a-și potoli, el și ai lui, foamea, dar îl și acopera de injurii și amenințari, încercînd astfel sa-l înfricoșeze și sa faca sa amuțeasca glasul care rostește adevarul.[…]
Va credeți prea puternic, domnule Ministru, și abuzați fara masura de puterea trecatoare pe care o aveți. Ar fi totuși bine sa nu uitați ca puterea cea mai mare este tot în mâna lui Dumnezeu, iar pe cei ce încearca sa i-o înfrunte nu-i lasa fara rasplata. Apoi, ca bun cunoscator al istoriei, cum banuiesc ca sunteți, ar trebui sa mai știți ca domnia celor prea trufași n-a fost niciodata de prea multa durata; astfel ca s-ar putea ca într-o zi și trufia dv. sa fie infrînta.
Ziua aceea, domnule Ministru, va fi ziua razbunarii tuturor celor pe care i-ați umilit, batjocorit și asuprit.
General adjutant Nicolae Radescu
Text publicat in ziarul Timpul, anul VIII, nr; 2628, 4 septembrie 1944
Din Testamentul politic al generalului Nicolae Radescu
Când
veti citi aceste rânduri, eu nu voi mai fi printre voi. Nu stiu când
va veni acea zi. Cât timp inima mi-e puternica si mintea clara, moartea
poate fi o chestiune de luni de zile, sau chiar de ore. Viata mea este în
mâinile lui Dumnezeu...
La vârsta mea înaintata, nu mai sper sa traiesc ziua în
care sa vad eliberarea tarii noastre. Unica mea speranta este aceea de a
îndeplini obiectivul vital de a stabili baze solide pe care lupta
pentru eliberare va putea fi condusa de altii. Pentru acest tel Dumnezeu
m-a crutat pâna acum.
Va las, în Liga românilor liberi, organismul prin care energiile
vitale, talentele si geniul fortelor românesti din exil pot fi mobilizate
într-o miscare de solidaritate nationala si unitate dedicata Cauzei.
Astazi, Liga este o realitate care functioneaza, o retea de asociatii ale
românilor exilati pretutindeni în Lumea Libera. Este democratic
reprezentata în organizarea sa; este supusa controlului democratic;
în fine, este animata de sentimentul unei misiuni sacre...
Sperantele conationalilor nostri în spatele Cortinei de Fier depind
în mare masura de spiritul de integritate, solidaritate si sacrificiu
cu care toti romînii din exil vor adera la Cauza. Aceasta este încrederea
sacra pe care destinul a avut-o în ei. Suprema datorie a succesorilor
mei la conducere va fi mentinerea acestui spirit ca principiu vital de actiune.
Nutresc speranta ca urmasul meu la conducerea Ligii va fi ales dintre patru
vechi prieteni ai mei:
Grigore Gafencu , distinsul fost ministru de Externe al României;
General Gheorghe Ion, unul dintre cei mai straluciti soldati si
oameni de stat;
Mihail Farcasanu, lider politic capabil si prevazator; si
Viorel V. Tilea, personalitate de frunte în viata publica
din tara noastra...
Exista un gând solemn pe care as dori, mai presus de toate, sa-l împartasesc
nu numai succesorilor mei, ci si tuturor compatriotilor. Anii dominatiei
naziste si ai razboiului, urmati de înrobirea comunista a poporului
nostru, au distrus imaginea tarii noastre natale, asa cum o stiam înainte
de al doilea razboi mondial. Poporul nostru secular e obosit, îndurerat
si lasat complet fara speranta de catre tiranie, privatiune si tradare.
Barbatii de vârsta medie au fost decimati de razboi. Multi crutati
de razboi au pierit în lagare de concentrare si în camere de
tortura.
Tineretul nostru este acela care trebuie sa tina sus stindardul libertatii
române. Succesorii mei la conducere trebuie sa realizeze ca reprezinta
doar girantii sperantelor si aspiratiilor de viitor ale noii generatii...
Este rugamintea mea ca persoanele mai în vârsta din Cauza sa
înceapa cârmuirea viitoare, înca din prima clipa, sub
egida tineretului nostru. Nutresc speranta si dorinta cea mai draga pentru
tara noastra ca tinerii sai patrioti cu realizari dovedite în Miscarea
de Rezistenta sa-si asume un rol major în conducerea Cauzei . Ma adresez
în special lui Barbu Niculescu, Leontin Constantinescu, Vasile Dumitrescu,
Adriana Georgescu - si altor tineri si tinere românce la fel de curajosi
nutrind aceleasi conceptii. De astfel de oameni depinde viitorul tarii noastre
de bastina...
Si acum, un batrân soldat a carui viata s-a scurs în serviciul
tarii si al poporului sau, îsi ia la revedere de la pamântul
pe care îl iubeste si pe care nu îl va mai vedea niciodata.
La revedere si Speranta - compatriotilor sai înrobiti dincolo de Cortina
de Fier. La revedere si Curaj pentru toti aceia care au luptat alaturi de
el împotriva tiraniei naziste si comuniste si care vor continua lupta
pentru Eliberare.
Pentru cei de care ma despart, în special Tinerilor nostri, exista
promisiunea unei zile de mâine mai stralucitoare - un "mâine"
când tara noastra si poporul sau vor fi eliberate de Fortele întunericului.
Acesta este un ideal pentru care merita sa traiesti si sa lupti. Voua va
las sperantele mele neîmplinite, visele si rugaciunile de reusita.
Le revedere! Dumnezeu sa fie cu voi si sa va calauzeasca în lupta
pe care (acum) trebuie sa o parasesc!
Nicolae Radescu
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|