Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 410 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Titus Filipaș. Lunga poveste a trădării
    Scris la Saturday, July 08 @ 09:54:52 CEST de catre asymetria
    Memoria Titus Filipas scrie "Titus Filipas
    8 iulie 2006
    Dezastrul ecologic și moartea sătenilor de la Arbore, --județul Suceava--, precum și toate catastrofele abătute peste România anului 2006 te fac să gândești că țara a fost iar trădată.
    Dar lucrurile încep să se lege abia acum într-un lanț cauzal, facilitând înțelegerea realității în care este prinsă România. Mai lipsea un detaliu. Pe care l-am aflat pe 7 iulie 2006.

    Jurnal

    Titus Filipas


    8 iulie 2006
    Lunga poveste a trădării de țară
    Dezastrul ecologic și moartea sătenilor de la Arbore, –județul Suceava–, precum și toate catastrofele abătute peste România anului 2006 te fac să gândești că țara a fost iar trădată.
    Dar lucrurile încep să se lege abia acum într-un lanț cauzal, facilitând înțelegerea realității în care este prinsă România. Mai lipsea un detaliu. Pe care l-am aflat pe 7 iulie 2006.

    Aseară, în emisiunea domnului Stelian Tănase, la postul de televiziune Realitatea TV, domnul Mircea Dinescu ne povestea că, în ultimii ani din perioada comunistă a fost ajutat de Gogu Rădulescu, sugerând că era chiar prieten cu tovarășul Gogu Rădulescu.
    Când eram copil, auzeam că Gogu Rădulescu fusese țărănist. În anul 1941, Gogu Rădulescu a comis o cumplită trădare de țară și de neam. A dus sovieticilor planurile de atac ale românilor care doreau să recupereze provincia istorică Basarabia, de unde erau părinții mei (tata era în armată, dar mama rămăsese în județul Soroca, terorizată în gulagul instalat acolo de tatăl lui Vladimir Tismăneanu – care, miracol! ne învață acum chestia: “Comunismul”, lamentându-se, firește, cât de mult a suferit tatăl său !).
    Din cauza trădării lui Gogu Rădulescu (mă întreb dacă Mircea Dinescu a avut curajul să îl scuipe între ochi, cred că nu), rușii au putut organiza cea mai mare ambuscadă în care au fost prinse trupele românești după trecerea Prutului. De ce nu plângi pentru românii care au murit atunci, domnule Mircea Dinescu ?

    Într-un jurnal cinematografic de pe vremea regimului Gheorghe Gheorghiu-Dej, priveam la voiajul confortabil, de lucru, pe puntea unui vas de plăcere, în apele românești ale Mării Negre, a « înaltei conduceri de partid și de stat ». Binînțeles, liderul Gheorghe Gheorghiu-Dej era în centrul atenției jurnalului cinematografic. Totuși, la un moment dat apărea o scenă uluitoare, chiar dacă numai fulgurantă : Gheorghe Gheorghiu-Dej, care mereu se vedea pe sine ca ‘primus inter pares’, se adresează cu o întrebare lui Gogu Rădulescu. Camera cinematografică focalizată pe figura lui Gheorghe Gheorghiu-Dej ni-l arată pentru o clipă ca pe un personaj temător, care se adresează șefului real, de al cărui capriciu depinde și el.

    Se știe că dictatorul Nicolae Ceaușescu convoacă mitingul din 21 decembrie 1989, minuțios organizat de ramura trădătoare de țară a securității pentru a stârni panică în mulțime, – citește și textul revelator al lui Horia Alexandrescu, publicat în ziarul « Cronica Română » –, la sfatul expres al lui Gogu Rădulescu. Pe la ora 12, parcă, Alexandru Mironov, un basarabean rus și un prieten admirabil, întrerupe emisiunea la Radio România, strigând în microfon : « A fugit ! A fugit ! ». Prin 2001, Alexandru Mironov îmi povestea că atunci și–a riscat într–adevăr viața, și că văzând jaful din țară, regretă acțiunea lui din 21 decembrie 1989. Nu înțelegeam cum, totuși, Mircea Dinescu era primit atât de repede la Televiziunea Română, unde începea să propovăduiască țării noua etică a muncii. Calea îi fusese deschisă, –foarte probabil–, de ordinele date de tovarășul Gogu Rădulescu.
    Titus Filipas

    "
    Associated Topics

    Geopolitica


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.67 Seconds