Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 46 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Poeme: Soril Miavoe. Scrisoare de pe front
    Scris la Sunday, December 16 @ 16:37:13 CET de catre asymetria
    Limba dulce
    Scrisoare de pe front

    Uneori scriu câte o poezie
    fie că am de ce, fie că nu.
    Pe unele le scriu pe hârtie,
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele le poate scrie orișicine
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele aș vrea să le citească școlarii,
    pe altele, seară de seară, doar tu.  


    Scrisoare de pe front

    Uneori scriu câte o poezie
    fie că am de ce, fie că nu.
    Pe unele le scriu pe hârtie,
    pe cele mai multe dintre ele - nu.

    Pe unele le poate scrie orișicine
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele aș vrea să le citească școlarii,
    pe altele, seară de seară, doar tu.

    E luna goală


    E luna goală, dragostea mea nu,
    iarba înaltă, fragedă și nouă
    se rupe ca și pânza în care veneai tu
    ca alta să te-mbrace în boabe mici de rouă


    Corăbii lungi de neguri, atunci ca și acum,
    se legănau în zorii ce ne treceau prin față
    ducând cu ele-n taină butoaiele de scrum
    a altor nopți ce-au ars spre dimineață


    Aflate sub sigiliu cuvintele au plâns
    și neajutorate s-au stins în iarba udă,
    acolo sunt și astăzi, îmbrățișate strâns
    ca nimeni, niciodată să poată să le-audă.


    Despre orfelina


    Atât de tare s-a bucurat că am privit-o
    de parcă i-aș fi dăruit o vioară
    la care ea putea să cânte și să sară.

    Atât de tare s-a bucurat când am luat-o de mână
    de parcă i-aș fi spus: trenul acesta este al tău
    și poți călători cu el o săptămână pe orice traseu.

    Atât de tare s-a bucurat apoi când am sărutat-o
    de parcă i-aș fi luat de pe umeri o piatră de moară
    și i-aș fi spus: de aici mai departe o duc eu,
    tu du-te și zboară.

    Cerșetor la Bistrița, pasajul Șugalete


    El a căzut, de când nu știm,
    în lumea-n care noi trăim,
    poate-i de sub o coroană,
    poate-i sânge dintr-o rană.

    Durerea lui n-a vrut să piară
    și s-a retras într-o vioară
    și-și duce veacu-n lege nouă
    ca-ntr-o colibă-n care plouă

    și-n care-i frig, și niciodată
    nu o să fie terminată
    și s-a refugiat în vin
    ca-n ambasada unui crin
    din care nu mai iese-n lume
    decât înfășurat în strune,
    durerea lui, ca să nu doară
    împinge arcușul pe vioară


    Poarta cu nr. 5A


    Nu știu dacă era blondă, brună, roșcată sau altcumva,
    sau dacă picioarele ei erau scurte sau lungi,
    nu știu decât că locuia cu o stradă mai sus
    - nici acum nu știu cum se numea -
    doar că locuiește la nr. 5A

    Sânii ei - bănuiesc că avea -
    altfel nu pot să-mi explic cum orașul atât de gol
    la sosirea ei dintr-odată - vă jur - se umplea.
    Până și zona industrială atât de vastă și de greoaie
    se desprindea de sol
    și plutea.

    Multă vreme am crezut că mirosul ierbii
    și-al mierii
    albinele de la ea îl luau
    chiar și ceara sub cu care anii mei
    unul după altul se așezau

    of, vindecarea - să nu uit de ea - o avea în priviri c
    hiar și atunci când nu mă privea.

    Uite, chiar și acum, după atâția ani
    când trec pe lângă orice poartă cu nr. 5A
    simt mirosul și vindecarea aceleia

    Bolile mele pe-atunci erau multe căci orizontul era sterp și uscat
    … ,iată-mă că vorbesc despre ea ca și când
    ar fi existat


    Pleoapa


    îmi închideam ochiul
    dar ea îmi intra
    chiar și prin pleoapă,
    răsărea ca o plantă într-un desen
    făcut cu degetele pe apă.

    nu puteam scăpa nicăieri de ea
    nici înapoi și nici înainte
    căci fără să știu îmi era
    fir de urzeală în îmbrăcăminte

    Ziua poeziei în cazarmă


    E luna poeziilor cu rimă
    și ofițerii-ncearcă să rimeze
    în pauzele adânci de la amieze
    când au soldații ora de odihnă…

    Se văd prin gardul genelor solemne
    cum se-mpletesc candoare și rușine
    când scotocesc cu detector de rime
    să afle prețul anumitor semne…

    Căci muște mari pe camera de gardă
    pare să fi trecut de santinele
    și-acum se joacă bâza între ele
    sub soarele ce a-nceput să ardă.

    În raza degetelor visătoare
    o umbră se strecoară pic cu pic
    și curge caldă ca din alambic
    pe corpul lor întins basma la soare.

    Pe subsuoara ei de balerină
    și-ar cumpăra oricând locuri de veci
    și-ar pune flori cu muguri în ghiveci
    și-apoi să decreteze carantină

    Țara de bal


    Țara de bal e plină ochi de lume,
    se țâpurește, se dansează-n draci,
    se joacă perinița pe-ntuneric
    și se împart sarmale la săraci…

    Unii se dau prin cer cu bicicleta,
    alții transformă aur în coceni,
    iar alții însămânțează guvernarea
    cu soiuri de bureți și buruieni…

    Pe sub stindardul capului de lup
    se - aliniază - n grabă regimente
    de muschetari înfășurați în robă
    să scape țara de resentimente.

    Se cere-n cor să scrie clar în lege
    „toți pentru unul, unul pentru toți”
    și unanim prin vot de referendum
    să li se spună „demnitari” la hoți.

    La plăcintărie


    Trag la guvern ca la plăcintărie
    urmașii Romei transformați în muște
    zeci de perechi de aripi înoată-n alifie
    și-nvață să înțepe și să muște

    au deturnat cuvinte și au surpat istorii
    gările-s prăbușite peste șine
    poporul pe peroane așteaptă ceapa-ciorii
    și-un viitor măreț ce nu mai vine

    La fabrica de ode se fac încorporări
    se stă la rând cu anii pentru-nscrieri
    vin amatori de versuri din cele 4 zări
    cu buletinu-n mână s-arate că sunt tineri

    sunt botezați în șpagă ca-n Iordan
    că fitecine n-are nici o șansă
    de-a fi primit într-o astfel de branșă
    fără botezul de la căpitan

    cantautori stau îndoiți de șale,
    mai exersând, mai acordând tromboane
    să cânte ei în garda dumisale
    când va sosi momentul retragerii cu torțe
    în grupuri statuare
    și-n icoane



    și totuși Țara


    Plutește în derivă un schelet de țară
    și se întreabă lumea al cui e
    căci e-mbrăcat așa încât să pară
    că-i întrutotul țară din UE
    Sunt muște mari și mici la descărnare
    și musculițe de oțet, și viermi
    și vânt prielnic pentru vânătoare
    și câini de luptă asmuțiți de vremi
    sosesc tâlharii, hoții de morminte
    să tragă la edec ce-a mai rămas
    s-o scoată cu de-a sila din atlas

    …și totuși Țara merge înainte.

    Halta

    La poarta mea marfarele fac haltă
    ziua și noaptea, fără de odihnă
    trase silențios de o drezină
    care-a pătruns prin zidul din lumea cealaltă.

    Descarcă grohotiș, ierburi de baltă
    acoperă de-a valma, și poartă, și zăvor
    vagoanele-s înalte, încape-n corpul lor
    moloz de-acoperire pe tot ce-a fost odată.

    Aud căderea lor neîncetată
    peste cântări, castele, piramide…
    O mână nevăzută se întinde
    și-mi potrivește ceasul când să bată.


    Romanță


    De zeci de ori am fost uitat,
    de zeci de ori înmormântat
    în zeci de inimi, chiar mai multe
    - le număr doar pe cele cunoscute -

    dar nimeni, nici din milă nu-mi lăsase
    pe care rând de semne și de oase
    sub care nume, ce pseudonim
    și mai ales în care țintirim
    mi-aș găsi locul ca să-mi pun
    în vreun ghiveci ceramic o mirare
    cu rădăcinile în ziua-n care
    ne-am despărțit fără ”drum bun”

    dar fiindcă ești aici , acum
    - un câmp cu flori ce-acoperă ruine
    mă uit după o piatră, dup-un spine
    cu locul morții mele, oarecum…

    Associated Topics

    Biblioteca Babel


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 13

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.44 Seconds