Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 18 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Istorie recenta: Istoria nu este 'o poveste' (1) de Prof. univ. dr. Viorica Moisiuc
    Scris la Monday, March 20 @ 10:24:25 CET de catre asymetria
    Historia oculta Istoria nu este „o poveste”! (1)
     
    Prof. univ. dr. Viorica Moisuc   
    Joi, 16 Martie 2017 20:21
    Comunismul este „epoca despotismului fără limite, a terorii sângeroase, a dezastrelor economice, unul mai cumplit decât altul, a celui mai pustiitor dintre războaiele pe care le-a cunoscut omenirea și a unei reacțiuni ideologice fără precedent în istorie". (Svetlana Alliluyeva, fiica lui Stalin)
    Domnul Adrian Cioroianu, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București, actualmente și ambasador al României la U.N.E.S.C.O., pupil al doamnei Zoe Petre de pe vremea Pieții Universității, cu doctoratul în istorie început în Canada (unde a studiat „cultul lui Nicolae Ceușescu" în circumstanțele unei substanțiale burse de studii) și terminat la București sub competenta îndrumare a prof. univ.dr. Lucian Boia (directorul Centrului de Istorie a Imaginarului), se apleca săptămânal asupra istoriei românilor și, vreme de cinci minute, la postul TVR 2, se referea la unele episoade considerate de domnia-sa ca fiind de interes public, încheindu-și permanent expunerea cu zicere: „nu uitați că istoria este cea mai frumoasă poveste!".

    Istoria nu este „o poveste”! (1)

    Prof. univ. dr. Viorica Moisuc   
    Joi, 16 Martie 2017 20:21

    Comunismul este „epoca despotismului fără limite, a terorii sângeroase, a dezastrelor economice, unul mai cumplit decât altul, a celui mai pustiitor dintre războaiele pe care le-a cunoscut omenirea și a unei reacțiuni ideologice fără precedent în istorie". (Svetlana Alliluyeva, fiica lui Stalin)
    Domnul Adrian Cioroianu, prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București, actualmente și ambasador al României la U.N.E.S.C.O., pupil al doamnei Zoe Petre de pe vremea Pieții Universității, cu doctoratul în istorie început în Canada (unde a studiat „cultul lui Nicolae Ceușescu" în circumstanțele unei substanțiale burse de studii) și terminat la București sub competenta îndrumare a prof. univ.dr. Lucian Boia (directorul Centrului de Istorie a Imaginarului), se apleca săptămânal asupra istoriei românilor și, vreme de cinci minute, la postul TVR 2, se referea la unele episoade considerate de domnia-sa ca fiind de interes public, încheindu-și permanent expunerea cu zicere: „nu uitați că istoria este cea mai frumoasă poveste!".
    Dascălii de la care am învățat carte (Andreiu Oțetea, Mihail Berza, Dionisie Pippidi, Ion Nestor , Aurelian Sacerdoțeanu și mulți alții) ne-au demonstrate că istoria este o știință care se bazează pe studierea și cunoașterea în toată complexitatea lor a proceselor, fenomenelor, faptelor, evenimentelor așa cum rezultă din studierea dovezilor arheologice, arhivistice, memorialistice și de altă natură, precum și interpretarea lor în intercauzalitatea și contextul lor istoric, politic, geo-strategic, economic, social dat. Departe de a fi o „poveste" imaginată de mintea omului, istoria lucrează cu date precise care conturează o realitate obiectivă ce poate fi demonstrată de sursele de documentare. Voi relata, în continuare, o realitate cutremurătoare, bazată pe dovezi tangibile, care nu este deloc o „poveste" ci face parte din existența însăși a poporului român.
    Un călugăr român de la Muntele Athos a dezvăluit într-o scrisoare târzie, masacrul a zeci de mii de ostași români care apărau teritoriul național, luați prizonieri de Armata Roșie în 1944 și lichidați în mlaștinile râului Răuț de la marginea orașului Bălți. Iată relatarea: În anul 1944 desfășurând agresiunea pe teritoriul Basarabiei românești , armata roșie a făccut zeci de mii de prizonieri ai Armatei Române. În orașul Bălți au fost concentrați circa 50.000. Dintre aceștia, 80% erau români, 5.000 germani, 2.000 unguri, iar restul, cehi și polonezi; în nord-estul orașului, unde curgea râul Răuț și se formaseră mlaștini, K.G.B.-ul a găsit locul potrivit să amplaseze lagărul, înconjurat cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Chinurile prizonierilor erau de neînchipuit: foamea, bolile, frigul, umezeala, însoțite de lipsa de igienă elementară au provocat nenumărate decese. Unii au încercat să fugă dar au fost prinși și mitraliați. Prizonierii rămași în viață au fost împușcați în ceafă de K.G.B.-iști și aruncați în șanțuri mocirloase pe care le săpaseră chiar cei sortiți morții. Puțini dintre ei au reușit să scape, ascunzându-se apoi ani după ani. Au ieșit la lumină și au vorbit abia după destrămartea U.R.S.S.-ului. Din mărturiile lor s-a aflat istoria masacrului de la Bălți.
    În 1991-1992 când au fost date la iveală aceste orori, s-au făcut sondaje în mlaștini. Constatările au fost cutremurătoare: hârlețele și lopețile s-au înțepenit în mulțimea de schelete umane, în oasele îngrămădite în mocirlă. Locuitorii le-au scos cu mâna la suprafață și, pe un loc uscat, au clădit o piramidă de oase și cranii peste care au pus pământ, ridicându-se astfel „un delușor înal, o movilă în trepte" pe vârful căreia a fost așezată o Troiță de lemn sculptat, dăruită de creștinii din satul Râșcani de lângă Bălți. La 7 mai 1992, Troița a fost sfințită de Preasfințitul Petru de Bălți împreună cu un sobor de preoți și monahi, în prezența a mii de credincioși și a autorităților locale.Atunci, ierodiaconul Nicodim Șchiopu a făcut un apel către toți românii ca să contribuie fiecare, cu cât poate , la ridicarea pe acel loc al martiriului o biserică și o „mănăstire a Oaselor" pentru ca zi și noapte, călugării și preoții să se roage pentru sufletele celor aproape 50.000 de martiri uciși mișelește de ocupanții sovietici. Petru de Bălți a investit ca paroh al Bisericii Oaselor pe preotul Valeriu Cernei (fost cancelar al Eparhiei Bălți). Ulterior, s-au întâmplat lucruri incredibile: preasfințitul Petru de Bălți a fost agresat cu bâte și arme chiar în Palatul Episcopal de un grup de „călugări" și preoți - supuși arhiepiscopului Vladimir (subordonat Patriarhiei Moscovei). Acțiunea de represalii a continuat, fiind atacate și două mănăstiri, alte lăcașuri de cult. Din lipsă de bani. proiectul „Bisericii Oaselor" nu s-a înfăptuit .
    Scrisoarea se încheie așa: „Oare de ce nu se vorbește nimic de acest genocid la adresa poporului român? De ce nu se stabilește adevărul în privința masacrelor făcute împotriva neamului nostru? Căci și aceste crime monstruoase nu sunt altceva decât tot holocaust, trecut însă sub tăcere. Oare nici chiar morții nu sunt egali în fața lui Dumnezeu?[1] Așa a fost la Bălți. Dar masacrul de la Fântâna Albă când au fost mitraliați români bucovineni care, înspăimântați de ocupația bolșevică, au încercat să se refugieze în țara liberă? Dar deportările a mii și mii de români din Basarabia ocupată în 1940, masacrele, teroarea, jaful? Stalin a deportat din ținuturile românești ocupate în 1940, peste 100.000 de români în Siberia. Stephane Courtois și Nicolas Werth, înlucrarea Livre noir du communisme (Laffont, Paris, f.a.) scriu că „Stalin a lăsat în urma sa milioane de victime, începând cu primele victime ale războiului civil, cu deportări în Siberia, crimele din Armenia,, tătarii, uzbecii, românii,victime care întrec cifra de o sută de milioane". Autorii consideră că „pe lângă Stalin, continuatorul lui Lenin, Hitler era un novice".
    Hitler (se spune - n.r.) s-a sinucis, iar colaboratorii săi au dat socoteală de crimele lor, de genocid, de războiul contra a zeci de națiuni, în fața Tribunalului Internațional de la Nüremberg, acuzator fiind un procuror sovietic! Dar Stalin și acoliții lui, aliati și colaboratori ai lui Hitler, cui, unde și când au dat socoteală? Sau, cine și când va da socoteală pentru siberiile, gulagurile, pogromurile, silniciile, jafurile, omorurile, politica criminală dusă de statul sovietic rus împotriva popoarelor ținute cu forța sub knut-ul imperial ? Elțân a îngenunchiat la Katyn și a cerut iertare polonezilor. Numai pentru atrocitățile de la Katyn ? Dar pentru prigoana și ororile din Polonia ocupată în conivență cu Hitler ? Dar pentru silniciile din vremea țarismului? Elțân nu mai este. Românilor din Basarabia ocupată de trei ori (1812, 1940, 1944), Românilor din nordul Bucovinei, ocupată de două ori (1940, 1944), Românilor din România cotropită, jefuită și trădată în anii 1916-1918, dar și în anii când armata roșie s-a instalat imperial în țara aceasta după marea trădare din 1944-1945, când le va cere iertare vreun președinte al Rusiei „democrate"?
    Trebuie să nu uităm că frontiera de est și de nord a României de azi este aidoma cu cea trasată în 1940 de Molotov în virtutea ultimatum-ului impus guvernului român la 26-28 iunie 1940, și în conformitate cu înțelegerea cu Hitler din 23 august 1939. Să nu uităm că atunci, în 1944-1947, când ne-a fost mai greu, S.U.A. - cea mai democrată țară din lume - și Regatul Unit ne-au dat ultima lovitură, aruncându-ne în „raiul" bolșevic! Să nu uităm că la marile răscruci ale istoriei lor, Românii n-au putut conta niciodată pe spriinul și ajutorul „prietenului" din afară; așa a fost încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, „Sabia lui Christos", lăsat singur în fața puhoiului otoman:
- așa a fost și în 1859 când Românii, prin voința și lupta lor au pus Europa în fața faptului împlinit al Unirii Principatelor; așa a fost în 1877-1878 când „marele aliat rus" nu dorea decât să-și înghită salvatorul de la Plevna;
- același „mare aliat" a trădat Armata Română în războiul cu Puterile Centrale în 1916-1918, a confiscat tezaurul țării pe care se angajase sa-l păstreze și să-l înapoieze, a încercat o lovitură de stat în România în decembrie 1917 pentru acapararea puterii, a declanșat o ofensivă politică-diplomatică, susținută cu amenințări și acte de agresiune pentru reluarea Basarabiei pierdute;
- s-a aliat cu Bela Kun, conducătorul „republicii ungare a sfaturilor" pentru reanexarea Transilvaniei la Ungaria și pentru destrămarea României mari;
- cât despre „sprijinul" aliaților „tradiționali", dacă la Conferința de Pace de la Paris din 1919-1920, au negat statutul de cobeligerant al României acceptând cu greu frontierele stabilite, de fapt, prin actele de voință ale întregii națiuni române la Chișinău, Cernăuți și Alba Iulia în martie, noiembrie și decembrie 1918, în conjunctura celui de-Al Doilea Război Mondial, refuzându-se, de asemenea, statutul de cobeligerant pentru România, au urmat drumul deschis de Hitler al colaborării cu Stalin și al împărțirii de teritorii și sfere de influență, livrând U.R.S.S.-ului România, la pachet cu celelalte state din Răsăritul Europei .
    La Moscova, în noaptea de 11 spre 12 septembrie 1944, când Constantin Vișoianu, membru în delegația română de armistițiu, a cerut să se precizeze în textul Convenției de armistițiu, că trupele sovietice vor părăsi teritoriul României la sfârșitul războiului, Molotov a ripostat iritat: „Este inutil să înserăm un astfel de text, dat fiind că, la sfârșitul războiului, trupele sovietice vor părăsi România!" Vișoianu a insistat, dar reprezentantul S.U.A. s-a simțit obligat să-l admonesteze dur, precizând că „Interpretarea domnului Molotov este justă!". Știm cât de „justă" a fost și această promisiune!"
    Ce legătură au avut toate aceste orori cu doctrina lui Marx și Engels, indiferent dacă o accepți sau o respingi? Nici una! Comunismul, cu toate sloganurile sale frumos sunătoare a fost o perdea menită să ascundă realități abominabile. Doctrina, cu tot ce avea ea mai ademenitor, a fost steagul sub faldurile căruia a defilat politica imperialistă a Rusiei sovietice. Sunt , cele mai sus relatate, o „poveste"? Sunt o rezultantă a „imaginarului" lui Lucian Boia?
    „România - spunea Șerban Alexianu, fiul unuia dintre primele victime ale „dreptății comuniste " din țara noastră - este bolnavă de istoria ei, și mai ales cea recentă, iar actualitatea românească nu face decât să confirme acest diagnostic"[2]. Aprecierea este mai actuală ca oricând. Capetele cu creiere bine spălate care diriguiesc mai bine de un sfert de veac Ministerul Învățământului și Cercetării din România au lucrat sistematic și pervers la marginalizarea - prin programe și manuale școlare zise „alternative" - a Istoriei României și a istoriei universale , la falsificarea explicită și prin omisiune a istoriei. La fel sau chiar și mai rău decât în anii '50 ai secolului al XX-lea! Această tristă realitate nu este nici ea o „poveste". Cunoașterea istoriei neamului românesc, cultul eroilor, al marilor personalități cărora le datorăm existența ca stat național-unitar-independent-suveran, ca Țară civilizată, ca nație pe pământul strămoșesc, cultul patriotismului și al naționalismului luminat - toate acestea s-au cerut a fi eliminate din educația copiilor, a tinerilor, pentru că erau incompatibile cu politica sistematică și neîntreruptă de deculturalizare a poporului român, incompatibile cu transformarea României într-o colonie, cu un popor aistoric ușor de manipulat.
    În loc de concluzie
    Istoria ne învață să înțelegem mersul lucrurilor de azi și de mâine. Trebuie doar să ne aplecăm asupra ei. Istoria nu este o „poveste", nici o creație a „imaginarului", este o știință bazată pe cercetarea documentelor, a tuturor mărturiilor oferite de inepuizabila bogăție a arhivelor și care dezvăluie fapte, fenomene, evenimente în contextul lor politic, economic, social, diplomatic. Istoria trebuie înțeleasă și asumată cu tot ceea ce a fost bun și rău - dacă vrem să ajungem la cunoașterea obiectivă a realităților în evoluția lor firească. Nicolae Titulescu, cel mai strălucit ministru de externe al României, la fel ca și artizanul Marii Uniri, Ion I.C. Brătianu, la fel ca și alți mari oameni politici români, considerau istoria ca un izvor al înțelegerii prezentului și prevederii viitorului. Azi, oamenii politicienii români (pentru că de oameni politici nu prea poate fi vorba), refuzând cunoașterea istoriei, lucrează cu sârg nu pentru interesul național al României ci împotriva lui.
-
    Va urma
    -
---------------------------------------

    [1] Apud Nicolae D. Rusu, Masacrul de la Bălți. Istoria interzisă, în "Europa și neamul românesc", Națiunea, nr. 433/ 21-27 noiembrie 2007, București.
[2] Șerban Alexianu, File din viața tatălui meu, Chișinău, Tip. Elena V.I. SRL, 2007, p..5.
    Istoria nu este „o poveste”! (2)
     



    Nota: Sursa : http://art-emis.ro/analize/4081-istoria-nu-este-o-poveste-1.html
    Comentarii polemice la Adrian Cioroianu, Istoria este o poveste și nimic altceva.
    http://www.bookaholic.ro/adrian-cioroianu-istoria-este-o-poveste-si-nimic-altceva.html
    Associated Topics

    Rezistenta


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 23

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.39 Seconds