Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 61 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus Filipaș. Școala și Noua Economie
    Scris la Saturday, July 01 @ 21:32:53 CEST de catre asymetria
    Geopolitica TitusFilipas scrie "
    În școala românească. trebuie să se explice sincer ce înseamnă „valoarea”. Cum este Valoarea legată, pe de o parte, de Calitate (nici până acum editura Humanitas nu a tradus „Zen and the Art of Motorcycle Mantenance”, text esențial pentru înțelegerea Calității, deși această carte era propusă în planul de traduceri al vechii Edituri Politice). Și cum este legată Valoarea de Putere, pe de altă parte. Constat că, la fel ca pe vremea comunismului, aceste explicații sunt prohibite și acum în România, în școala românească.

    Și mai trebuiește elaborat un nou dicționar- tezaur al Limbii Române, explicându-se cât se poate de clar tocmai acele cuvinte folosite pentru „adăugarea de valoare” în organizații. Să dau numai două exemple: cuvântul ‚inventar’, și cuvântul ‚mulțime’ care trebuiesc redefinite prin adăugarea de valoare, pentru adăugarea de valoare în Școală și în Noua Economie, o „economie de varietate și sinergie” (‚scope economy’ este termenul echivalent din limba engleză).



    Școala și Noua Economie

    Cheltuielile tranzactionale
    Scoala este o institutie. Inventata la noi relativ tarziu, abia catre sfarsitul epocii fanariote. Scoala romaneasca de azi este obligata sa se ancoreze in traditia lasata de apostolii Gheorghe Lazar si Ioan Eliade Radulescu. Stim ca amandoi au fost influentati de tomurile educationale scrise in Epoca Luminilor de catre abatele Condillac pentru infantele princiar de la Parma. Filosoful existentialist Jacques Derrida ne invata ca si in postmodernism trebuie sa-l recitim pe abatele Bonnot de Condillac. Dintre publicistii romani contemporani, o voce pertinenta a invatamantului romanesc mi se pare a fi mai mult Constanta Corbea decat Mircea Cartarescu, frecvent citat ca exponent al postmodernismului romanesc. Daca domnul profesor Mircea Cartarescu il respinge trufas pe Jacques Derrida, fara sa mai vorbim de urmarirea consiliilor sale, doamna profesoara Constanta Corbea chiar il reciteste pe Condillac. Si scrie o excelenta replica si o continuare cu valoare pedagogica in eseul „Micul Print si Micul Capitalist”. Sugerand, exact pe traditia paradigmatica instituita de Lazar si Heliad, ca scoala romaneasca ar trebui sa foloseasca doctrinele cele mai noi pentru educatia „micilor capitalisti”.

    Aplicand aceste doctrine la cadrul educational, scoala poate deveni prima institutie romaneasca supusa ameliorarii dupa 1989, in acord cu niste obiective autentic nationale.

    Doctrinele institutionale subliniaza rolul presiunilor societale, culturale, economice, ambientale, asupra organizatiilor in general, nu doar asupra institutiilor definite formal si traditional, ci si asupra intreprinderilor economice. Care sunt doctrinele institutionale noi, prin care scoala romaneasca poate salva economia romaneasca si societatea romaneasca, scoala fiind in ultima instanta chiar unica institutie autohtona capabila sa salveze Romania ?

    Fenomenele organizationale sunt interpretate complementar de teoria ‚noii economii institutionale’, precum si de ‚sociologia institutionala’. ‚Noua economie institutionala’, de care ne ocupam in articol, se defineste prin opozitie cu ‚vechea economie institutionala’. In cadrul vechii doctrine institutionale, se recunostea ca institutiile reprezinta un factor cheie in explicarea si influentarea comportamentului economic, nu doar la nivelul individului consumator, ci si la nivelul intreprinderilor producatoare. Insa vechea doctrina opera in afara cadrului economiei neo-clasice, iar pe baza ei nu se puteau face generalizari demne de incredere, nici alegeri decizionale tinand de o buna politica institutionala. Or, acesta este exact tipul de ideologie aplicat de guvernanti institutiei scolii, incepand cu distrugerea invatamantului romanesc de la 1948, si pana in prezent. Bineinteles, a existat si o reala incercare de reforma creativa, intreprinsa pe vremea domnului ministru Mircea Malita, care a construit niste licee industriale formidabile, competitive cu oricare institutii similare din lume. Am fost profesor timp de doi ani la un asemenea liceu industrial din Craiova, si pot sa depun oricand marturie despre atmosfera de emulatie intre copii, despre calitatea intelectuala a conversatiilor intre ei, despre lucrurile noi pentru laboratoare pe care le construiau ei insisi in atelierele scolii.

    Cand am corectat intr-un an, la faza nationala a olimpiadei de fizica, lucrarile unor elevi selectati de la licee industriale din toata tara, am ramas uimit de gandirea lor extraordinar de puternica. Numai sistemul managerial din industrie a blocat progresul Romaniei, caci elite autentice existau si atunci.

    Sistemul educational implementat de Mircea Malita nu a rezistat totusi decat 7 ani (sunt posibile si alte evaluari, ele ar fi interesante), dar a fost un septenat al excelentei in scolile romanesti, cand liceele noastre industriale erau intr-adevar cele mai bune din lume. Insa un lucru bine realizat de sistemul comunist a fost distrus tot de sistemul comunist. In primul rand pentru ca liderii decizionali de atunci, care se doreau si ‚lideri de opinie’, nu cunosteau elementele teoriei New Economics, de altminteri la fel ca si liderii de acum. In New Economics, scoala este chiar întreprindere economica. In "noua economie institutionala’, scoala este principalul motor care asigura dezvoltarea durabila catre prosperitatea nationala. Nomenclatura victorioasa de azi (in „alegeri libere”, se putea altfel?) este vazuta prin prisma ‚noii economii institutionale’ in acuratetea ei factuala: indiferent de siglele partidelor, totdeauna nomenclatura victorioasa reprezinta o „patura superpusa” ce toaca bugetul statului, un buget din greu adunat. In fine, sa revenim la doctrina chemata „Noua Economie” aplicata la scoala.

    Noua economie institutionala’ foloseste conceptul de ‚cheltuieli tranzactionale’ (‚transaction costs’) asociate cu structurile de administrare interna ori de management. ‚Cheltuielile tranzactionale’ includ si toate costurile de informare ale organizatiilor, de cautare a informatiei, de cercetare. Or, scoala romaneasca trebuie sa fie vazuta ca o ‚mare firma’ care indeplineste toate aceste operatii pentru statul roman, el insusi o imbricare de „organizatii”.

    Pe baza ‚Noii economii nstitutionale’, sindicatele din invatamant trebuiau sa isi negocieze din greu salariile, aratand o lista lunga de operatii New Economics pe care le asigura aproape gratis pentru natiune. Totodata, dascalii trebuie sa faca si concesii. Astfel, dascalii trebuie sa inteleaga ca in „cultura comuna”, termen ce in statul roman postmodern inlocuieste notiunea de „cultura generala” din statul roman modern, postmodernismul real inseamna ‚cultura etichetei ambientale’, iar nu poezia „postmodernistului” Mircea Cartarescu.


    Dar suprastructura?
    In „grevele dascalilor’, niste indivizi epuizati, slabiti, blamati totusi de o natiune intreaga, si, cu exceptia nomenclaturii, extrem de saraci, s-a avansat ideea ca banii bugetului trebuiesc orientati spre proiecte de 'infrastructura'. Aceasta inseamna, spus pe romaneste in clar, ca alti bani platiti de contribuabili vor trebui cheltuiti spre achizitionarea de tehnologie occidentala. Dar nu a fost acesta si proiectul staruitor "implementat" de Nicolae Ceausescu?

    Sigur, "ideologia" s-a schimbat, se spune. Dar "ideologia" face parte din suprastructura. Au fost vreodata cheltuite fonduri pentru reforma in suprastructura dupa decembrie 1989 ? Cu exceptia proiectului "societatii deschise" a lui George Soros, care de fapt a cheltuit aici bani furati de aiurea, incercand sa infuzeze in capetele noastre ideea ca romanii nu trebuie sa fie chiaburi pentru ei, ci sa munceasca pentru etnia rroma, nu s-a incercat vreo reforma in suprastructura. Din pacate, ideologia lui George Soros a prins, ea este implementata acum in Romania de catre nomenclatura care conduce poporul din "palate" nenumarate. Caci actualmente, realitatea distribuirii PIB-ului romanesc arata cat se poate de limpede ca o profesoara de liceu care munceste constiincios la catedra are un salariu net mai mic decat primeste de la statul roman timp de doi ani o maturatoare de strada lauza, culoarea ei nu ne intereseaza!

    In negocierea cu dascalii s-a petrecut un episod amuzant atunci cand domnul vice prim-ministru Gheorghe Pogea, apartinand vechii/noii nomenclaturi, a dezvaluit presei salariile vechii/noii nomenclaturi din invatamantul romanesc, salarii nete ce intr-adevar depasesc 1000 dolari de lei pe luna. Pentru acest salariu, in Bangalore se lucreaza din greu si eficient.

    "Construiti proiecte!" comanda ca un vataf domnul vice-premier Gheorghe Pogea dascalilor umiliti si obiditi.

    Nu trebuia sa se adreseze in mod expres, intr-un mod specific, si de o maniera directa, tocmai vechii/noii nomenclaturi din invatamant pentru construirea de proiecte?Pe buna dreptate, unul dintre dascalii grevisti, „prostit de foame” dar nu „prost din fire”, intreba cu vocea epuizata a unui om iesit dintr-un lagar de exterminare : "Nu trebuie sa construiasca proiecte tocmai cei care iau salarii foarte mari de la stat? "

    Insa vechea/noua nomenclatura nu intelege ca trebuie sa se transforme intr-adevar intr-o elita conducatoare.

    Si cum sa inteleaga? S-a facut vreodata reforma in suprastructura din Romania? Este simptomatic, si nu-i doar intamplare, ca dascalii din Romania, Bulgaria, Turcia au inceput simultan miscari similare. Cu parere de rau sint fortat sa observ ca ideatic, ideologic, suprastructural, cei mai avansati sunt profesorii din Bulgaria, care au initiat, salutar! formarea unui "partid al dascalimii". Ne amintim, si la noi, pe vremuri, coloana vertebrala a partidelor romanesti o constituia ‚dascalimea' . Pentru ca, sa fie clar, domnul prim-ministru al Romaniei, domnul profesor universitar Calin Popescu Tariceanu, nu face parte din "dascalimea" romana.

    Poate ca ar fi timpul ca miscarea sindicalista revendicativa din invatamantul romanesc sa se transforme intr-un „partid al dascalimii romane”. Care ar fi realmente un partid national, singurul partid national capabil sa construiasca o doctrina nationala a invatamantului romanesc, si sa conduca Romania spre o prosperitate nationala. Caci „partidele istorice”, sau partidele traditionale romanesti, precum PNT(CD si alte variante) ori PNL, au demonstrat cat se poate de clar ca au servit, ori servesc, numai drept paravane pentru intelectuali carieristi facand parte din noua nomenclatura.

    Numai cultura organizațională de excelență, ne învață economistul american de origine canadiană John Kenneth Galbraith (1908-2006), este capabilă să ne aducă societatea afluenței de bunăstare (‚affluent society’ în limba engleză, numită poate cam eronat și ‚societatea opulenței’).

    Reforma suprastructurală din școala românească trebuie să inducă predarea inteligibilă a ideilor despre modelul de om non-pavlovian, adică modelul psihologic al lui Homo Economicus, ori, încă mai mult spus, felul cum se comportă omul în economia de piață, la interacțiunea sa cu produsele, cu serviciile, și cu organizațiile. Dintr-o lectură superficială a ‘Psihologiei hedonice’ pe care se bazează Teoria economică neoclasică, domnul ministru de finanțe Sebastian Vlădescu reținea doar faptul că trebuie să se comporte ‚plezirist și epicurean’.

    ‘Psihologia hedonică’ nu înseamnă așa ceva! Și apoi, în teoria ce descrie funcționarea economiei de piață, anume teoria economică neoclasică, ‘Psihologia hedonică’ este completată cu principii de etică utilitariană. Astfel, reforma suprastructurală din școala românească trebuie să inducă și asimilarea principiilor de etică utilitariană. Din păcate, etica utilitariană este considerata în cultura populară de la noi aproape incestuoasă. Căci primul principiu de etică utilitariană se cheamă „Facerea de bine” (Principiul beneficenței).

    Apoi, trebuie să se explice sincer ce înseamnă „valoare”. Cum este Valoarea legată, pe de o parte, de Calitate (nici până acum editura Humanitas nu a tradus „Zen and the Art of Motorcycle Mantenance”, text esențial pentru înțelegerea Calității, deși această carte era propusă în planul de traduceri al vechii Edituri Politice). Și cum este legată Valoarea de Putere, pe de altă parte. Constat că, la fel ca pe vremea comunismului, aceste explicații sunt prohibite și acum în România, în școala românească.

    Și mai trebuiește elaborat un nou dicționar- tezaur al Limbii Române, explicându-se cât se poate de clar tocmai acele cuvinte folosite pentru „adăugarea de valoare” în organizații. Să dau numai două exemple: cuvântul ‚inventar’, și cuvântul ‚mulțime’ care trebuiesc redefinite prin adăugarea de valoare, pentru adăugarea de valoare în Școală și în Noua Economie, o „economie de varietate și sinergie” (‚scope economy’ este termenul echivalent din limba engleză).

    Titus Filipas




    "
    Associated Topics

    Memoria


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.67 Seconds