Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 61 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Poeme: Vasile Dan. Poeme
    Scris la Saturday, September 06 @ 17:25:53 CEST de catre asymetria
    Distribuitor de afise


    Vavilon
    Nicicînd n-a fost mai adevărat ca atunci cînd acolo șăzum
    pe malul Vavilonului cu capul în palmele goale,
    cu inima atîrnînd în piept mai singură și ea ca niciodată,
    cu orbitele goale, cu ele nici nu se poate plînge bine nici rîde
    zdravăn, cu gura cusută mărunt de spaima
    adevăratei despărțiri care poate fi apoi și o ruptură,
    o jupuire de viu a pielii de pe trup cum bine s-a zis,
    a fătului expulzat din pîntecul cald al mamei –
    acolo șăzum și plînsem doar cu el în brațe
    cum fiecare ne purtăm singur în brațe
    de atunci.




    Vasile Dan

    Corăbii pe cer

    Tîrziu am văzut corăbii pe cer. O, numai acolo e pace.
    Eu însumi legat strîns eram de-un catarg –
    erau vreo douăsprezece –
    și înfiorat de sirene ațîțătoare foarte,
    mult, mult mai seducătoare decît aș fi putut
    singur să aud neînrobit gurii lor pe vecie.
    Pacea nu mi-o găseam așadar aici pe pămînt,
    unde războiul e veșnic, ascuns sau pe față,
    ci în corăbii ușoare pe cer, purtătoare de pace.
    Zece ani rătăcind după ea, deși Troia e toată o ruină,
    învinsă, trîntită în praf, tot de atît,
    de gîndu-mi de-o clipă viclean, ascuțit,
    mai tare oricum decît săgeata ta, agile Ahile.
    Insula nimfei Calypso e tot pe aici, în azurul celest
    și Scilla și Caribda și sacul în dar de la Eol
    cel burdușit cu vînturi în stare să mă împingă în pînze
    la Itaca s-ajung ca orice bătrîn,
    cerșetor numai și numai femeii
    aceeași ce niciodată îmi pare că nu-mbătrînește.

    Poor Yorick

    Am îngropat atîția pînă acum, socoti singur.
    De fiecare dată parcă de mine era vorba.
    Moartea are mult mai multe soluții
    decît viața, asta e sigur. Nu doar în pămînt, ci și în apă, așa
    cum s-a întîmplat mai întîi. Că nu te poți scălda de două ori în apa aceluiași rîu,
    iar tu nu, tu nici nu l-ai fost citit pe Heraclit. Locul de scaldă, viața
    oricui, deși neschimbat, e totodată altul. Suficient să se tulbure primăvara
    norii să se prăvale cu foc între albiile mereu înnoite. Copil costeliv
    și amfibiu între ferestre aburite fără perdele. Apoi focul de sus
    ce leagă întunericul brusc al amiezei, clipa cea repede,
    cu soarele negru, fărîmicios, putred, afînat al serii ce vine majestuos
    de jur-împrejur, de pe dealuri, cu aerul încremenit. În care imponderabil
    poți să urci ori să cobori aninat precum o steluță ce zboară
    ce pîlpîie nouă.

    Mesă

    Cel ce trage ceasul ca să răsară soarele
    și se ridică toate cele de dedesubt una după alta
    din pămîntul proaspăt afînat.
    Cel care doarme în iarba nouă pînă se înverzește și el.
    Cel ce aprinde în fugă cu un foc umed de seară
    una după alta fiecare stea.
    Cel care suflă în ele cu propria lui gură dimineața.
    Cel care bea laptele spumos al zilei de duminică
    în ușa deschisă a casei, bună dimineața
    zice, bună dimineața zicem și noi.
    Cel bine pitit în iarbă, pe acoperiș,
    după nori, sub pragul casei pe care călcăm
    toți numai desculți în levitație


    Aporie


    Poet bețiv e un pleonasm, dă din mînă grămăticul.
    Vierme scîrbos, scuipă uscat slăbănogul.
    Cîine slobod din lanț, țipă femeia sfîșiată dimineața.
    Bătrîn libidinos, plînge fetița printre sughițuri într-un colț.
    Soare al dreptății, declamă nebunul de după gard, printre gratii.
    Seara e liniște se închide cimitirul
    cu un lacăt la care iarăși i-am pierdut cheia,
    rîde administratorul.
    Cercul e pătrat ca soarele în apă, suspină miopul.
    Stîngaci de două mîini precum ai muta oul
    ăsta de colo colo, ezită orbul.
    Să vorbești cu inima nu-ți plescăi doar buzele, făcea supărat mutul.
    Fugi într-un singur picior precum vîntul
    iscat din senin, căzu în șotron copilul.
    Înalt ca iarba în care se pierde repede și regele cu calul
    lui cu tot, chițăi de pe casă somnambulul.
    Alb ca zăpada în care își spală mai întîi picioarele morții,
    se lumină cu gîndul aiurea gospodina.
    Zorit ca focul ce roade repede totul de jur-împrejur,
    pufăi din pipă de unul singur în casă bătrînul.
    Copil din flori precum un text apocrif,
    vorbi celălalt, cel din oglindă sau tu,
    cititorule.

    Vavilon

    Nicicînd n-a fost mai adevărat ca atunci cînd acolo șăzum
    pe malul Vavilonului cu capul în palmele goale,
    cu inima atîrnînd în piept mai singură și ea ca niciodată,
    cu orbitele goale, cu ele nici nu se poate plînge bine nici rîde
    zdravăn, cu gura cusută mărunt de spaima
    adevăratei despărțiri care poate fi apoi și o ruptură,
    o jupuire de viu a pielii de pe trup cum bine s-a zis,
    a fătului expulzat din pîntecul cald al mamei –
    acolo șăzum și plînsem doar cu el în brațe
    cum fiecare ne purtăm singur în brațe
    de atunci.


    Tîrziu în iarbă un țîrîit de greier


    Se oprise ceasul. Dar eu îmi amintesc doar clipa de dinainte. Era
    Noapte. Era dimineață. Era zi. Nisip cernea încet de sus.
    Călcam fără teamă pe apă. Mă izbeam cu toată fața
    ca în oglinzi paralele de aerul vertical. Plecam
    îndepărtîndu-mă. Un punct. Mult mai slab ca boaba spumii.
    Tîrziu în iarbă un țîrîit de greier.

    La Săvîrșin singur ca regele

    La Săvîrșin singur ca regele printre platani uriași
    despuiați ce-acoperă cu totul bolta
    iar pielea lor atîrnînd în petece alb-cenușii gata, gata să cadă
    ca niște bandaje groase ce se desprind direct de pe os, timp vechi
    în fermentație, mici focuri mov căzute în iarbă ici-colo,
    brîndușe proaspete, un incendiu viu, vegetal, de nepotolit
    în dimineața aceasta rece de toamnă,
    pe marginea aleii tot mai înguste ce coboară spre ochiul de apă
    în mijloc cu foișorul de lemn înnegrit,
    scăldat de umbrele verzi în ude tremurînde,
    în ele crește tot mai înalt un alt munte dedesubt
    sub un alt cer mai adînc,
    sub arcade imense de lemn viu, de stejari noduroși, centenari
    pe care încă sar iuți, amețitor acele unui ceasornic vegetal înapoi
    spre clipa ce-a fost, spre ziua de ieri.

    Cine sînt eu

    Țara mea nu, nu o cunoscusem vreodată.
    Decît pe aceasta de-acum, iat-o, cea de adopție.
    O, timpuriu, prea timpuriu am fost expulzat.
    Nu-mi amintesc mai mult oricît de mult încercat-am –
    iar anii fug în galop –
    clipa aceea.
    Abia acum că-s bătrîn, orb și-ncet împăcat cu limba-i cea nouă –

    ce-o știu buchisînd chinuit mai mult de-o decadă de lustri –
    am aflat și adevărul ei ce învinge pustiind de jur-împrejur ca focul:
    ca s-o cunoști în sfîrșit pentru ea întreg să fii gata.


    O vezi?


    Nota:
    Gruparea ARCA

    Vasile DAN
    S-a născut la 8 mai 1948, în comuna Chețani, județul Mureș.
    Tatăl, Vasile și mama, Maria (născută Maier), familie de țărani pensionari.
    Urmează gimnaziul la Chețani și Facultatea de Filologie din Oradea (1972, apoi Facultatea de Ziaristică din București (1985).
    De-a lungul timpului a fost: profesor de limba și literatura română în comuna Milășel (județul Mureș), instructor cultural (Lipova), redactor la revista Vatra(Tg. Mureș), bibliotecar (Arad), redactor-șef, fondator al revistei lunare de cultură Arca (Arad, în 1990).
    Debut în presă: cu poemul Clopote, în revista Steaua, nr. 6/1967.
    Debut editorial: Priveliștile (versuri), Editura Facla, Timișoara, 1977, pentru care a obținut premiul de debut al editurii.
    Alte cărți: Nori luminați (poeme), Editura Eminescu, București, 1979; Scara interioară (poeme), Editura Facla, Timișoara, 1980; Arbore genealogic(poeme), Editura Eminescu, București, 1981, volum cu care a obținut premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din Timișoara; Întâmplări crepusculare și alte poeme, Editura Eminescu, București, 1984; Elegie în grădină (poeme), Editura Eminescu, București, 1987; Drumul cu ființe (poeme), Editura Eminescu, București, 1990. Un li pe drumul mătăsii, Jurnal chinezesc, Editura Mirador, 1977, Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor, Pielea poetului, versuri; Editura Mirador, 2000, Premiul de excelență al Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor. Carte vie, poeme, ed. „Mirador”, 2003, carte nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România în 2004, Proza zilei, eseuri, Editura„Gutenberg Univers”, Arad, 2004, Poem vechi, Editura „Dacia”, Cluj, 2005.

    Associated Topics

    Limba dulce


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.79 Seconds