Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 52 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie: Limba dulce

    Cauta in acest topic:   
    [ Mergi la pagina principala | Selecteaza un nou topic ]

    Limba dulce Poeme: CHRISTINE BERNADETTE ROUSSEAU


    CHRISTINE BERNADETTE ROUSSEAU

      
            ,,Să mergi călare.
             Să întinzi arcul.
             Să spui adevărul.’



    Plecând din valea Ungerengeri

    Valea Ungerengeri.
    Înaintea anotimpului ploios,
    zis masika,
    iarba ajunge cu puțin mai mare decât gleznele cailor.
    După câteva săptămâni, din joaca ploilor cu pământul
    răsare iarba.
    Peste încă un timp,
    plin de învăpăiatele portocale ale soarelui și lunii,
    iarba se usucă.
    Apoi, un fel de preot al locului, spun ei, îi dă foc.
    Fumul zboară parcă pe firul unei ape a cerului.
    Întâi apa, apoi iarba, preotul acela și focul.
    Pe tăcutul fir al văii Ungerengeri curge un fum gri-albăstrui.
    Mă iau după el.
    Un strat de cenușă subțire îmi acoperă sandala.
    Călătoresc cu privirea pe firul văii Ungerengeri.
    Pe cap port un turban turcoaz.
    E început de secol.


    Urmărind pasărea mierii

    Pasărea mierii cântă.
    Zorii de zi sunt numai ai ei.
    Katamboga pornește să găsească pasărea mierii.
    Pasărea mierii se ascunde în mijlocul cântecului ei.
    E clarvăzătoare pasărea mierii.
    Știe că va fi găsită de căutătorul mierii.
    Katamboga fluieră mai întâi cu bucurie.
    Dimineața are ea însăși un aer de bucurie.
    Katamboga îl respiră.
    Katamboga începe să fluiere apoi
    din niște fluiere de tristețe ascunse înlăuntrul lui.
    Atunci el vede Pasărea mierii.
    Ea zboară până la un bătrân baobab.
    Se așează pe cea mai de sus creangă.
    Așteaptă. Căutătorul mierii va veni.
    Ea își smulge o pană și o lasă să plutească.
    Împreună cu o bătaie a inimii ei. E semnul de recunoaștere.
    Katamboga urcă până la cerurile cele mai înalte ale mierii.
    Până la inima acelei păsări.
    Ea continuă să zboare 
în pumnul lui.

    Nota: A te impregna de universul poetic al Cristinei Onofre(Christine Bernadette Rousseau) înseamnǎ a fi transportat de particularitațile unor imagini care vibreazǎ într-o subtilǎ delicatețe.
    Ea utilizează în mod fericit mirarea, surpriza, îsi țese cuvintele de dantele de brumǎ, pentru a ne oferi și mai bine visele sale diafane.
    Textele sale sunt fǎrǎ nicio înfloriturǎ inutilǎ, fǎrǎ nicio perifrazǎ greoaie și fǎrǎ nicio încǎrcǎturǎ insipidǎ, verbul ei rǎsunând nestingherit în înalturile poeziei.
    Poezia Cristinei Onofre(Christine Bernadette Rousseau), se identificǎ cu spiritul naturii, cu miracolul existenței sub toate fațetele sale, hrǎnindu-se, parcǎ, din ciudate mistere, din magice impresii.     
    Scris de asymetria on Tuesday, March 19 @ 10:21:15 CET (183 citiri)
    Citeste mai mult... | 36821 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Ficati schimbati. O povestire de Bruno Stefan

    Ficați schimbați. O povestire de Bruno Ștefan Pe vremea când Nicolae Ceaușescu era la apogeul carierei lui politice și își construia uriașul palat numit pe atunci Casa Poporului, când pentru a-și realiza numeroasele construcții de fabrici, uzine și blocuri sărăcise populația care era nevoită să stea ore întregi la cozi pentru a cumpăra tacâmuri de pui, unt, lapte și pâine pe cartelă, când generația decrețeilor – a celor născuți în urma decretului 770 din octombrie 1966 de interzicere a avorturilor – ajungea la maturitate și cei mai ambițioși se zbăteau să intre la facultate în condițiile unei concurențe acerbe și ale unor examene severe, doi tineri foarte deosebiți ca personalitate, formare intelectuală și apartenență familială s-au nimerit să fie colegi la facultatea de istorie a Universității din București. Pavel provenea dintr-o familie de intelectuali din Brăila, tatăl fiind inginer constructor, iar mama profesoară de muzică la un liceu, o femeie cu origini evreiești pe care dorea să le ascundă atât datorită unor persoane controversate din neam, cât și ca urmare a naționalismului agresiv al regimului comunist. Alexandru venea dintr-un sat din apropierea județului Giurgiu, dintr-o familie de țărani care scăpase de sărăcia accentuată a acelor ani prin faptul că tatăl său era șofer la gospodăria de partid și se ocupa cu aprovizionarea elitei bucureștene cu produse alimentare ce nu se găseau în magazinele obișnuite, reușind să aducă acasă carne, zahăr, portocale sau alte alimente greu de obținut pe căi obișnuite. Intrarea celor doi la facultatea de istorie nu s-a datorat unor opțiuni întâmplătoare sau făcute rapid, ci în urma unor preocupări intelectuale care îi acaparaseră cu mult timp în urmă. Pavel era pasionat de istoria antică universală, ascultase în familie istoria poporului evreu, era fascinat de civilizația greacă după ce-l citise pe Homer în primul an de liceu și de măreția imperiului roman după ce-l citise pe Theodor Mommsen. Visa să scrie și el ceva la fel de monumental și, dezgustat de amatorismul sau superficialitatea unor istorici români, era convins că va scrie o lucrare care să-l consacre pe plan internațional. Când venea la București cu părinții care aveau diverse treburi la autoritățile centrale, se refugia în biblioteci citind tot ce găsea despre Ramses, David, Cezar sau Pericle. Alexandru s-a îndrăgostit de istorie după ce a fost chemat să sape la un șantier arheologic din apropierea casei, unde erau ruinele vechii cetăți San Giorgio, în care se găsise un manuscris pe care directorul muzeului de istorie îl numea ”Codex Valachorum” și care era ținut secret de regimul comunist de la București, dar despre care tinerii istorici vorbeau că ar conține informații referitoare la populația aflată la nord de Dunăre care se bătea cu trupele imperiale bizantine, fiind ajutată de dragoni și de urși, făpturi uriașe și sălbatice pe care le îmblânzise cu ajutorul unor practici magice și împotriva cărora genovezii aduseseră moaștele unor mari sfinți creștini. Istoria evului mediu timpuriu românesc se contura în mintea tânărului Alexandru altfel după ce asista la discuțiile arheologilor decât era cea oficială din manualele școlare și din cărțile găsite la biblioteca județeană. I-ar fi plăcut să-și petreacă timpul în arhive, descifrând astfel de manuscrise rare, dar nu credea că poate ajunge să-și împlinească acest ideal, căci cei mai mulți absolvenți de istorie ajungeau să meargă la munci agricole, să predea elevilor și alte discipline precum lucrul manual sau învățământ politico-ideologic.

    Scris de asymetria on Sunday, February 11 @ 15:23:12 CET (206 citiri)
    Citeste mai mult... | 62846 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Cornelia Páun Heinzel : Curba destinelor - Segmentul 2

    Cornelia Páun Heinzel : Curba destinelor  -  Partea a doua  din ciclul “Vivat academia ! Vivant professores !”  “Moara lui Călifar versus Liceul lui Chiverniseală”

    Chiverniseală vedea că îi fuge catedra, pentru că în sat erau tot mai puțini elevi și atunci avu o idee salvatoare:“ Voi pune  laba pe liceul german”, gândi bărbatul. “Eu știu să șpăguiesc, să învârt, să păcălesc, ca nimeni altcineva. Chiar dacă mama și tatăl meu sunt de cu totul și cu totul altă etnie. Am însă o legătură cu sașii care au părăsit localitatea înainte de a mă naște – am obținut gratuit o casă săsească. Trebuie să reușesc, deși habar nu am limba germană. Îmi pare rău că nu am avut contact cu sașii. Plecaseră în Germania cu mult înainte ca eu să îmi fac apariția în această lume. Când eram mic, mama m-a trimis la profesori să mă mediteze, dar nu se prindea de mine germana nici să mă pici cu ceară. Nu puteam reține niciun cuvânt din limba asta atât de încâlcită.
    Scris de asymetria on Monday, December 18 @ 14:58:59 CET (191 citiri)
    Citeste mai mult... | 26821 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Cornelia Páun Heinzel. Curba destinelor, O povestire în 2 segmente

    Cititor scrie "
    Cornelia Păun Heinzel : Curba destinelor - Partea întâi  

     Radu răsuci volanul, schimbă viteza și intră furtunos în curbă, în “Triunghiul Bermudelor” terestru, spațiul unde toți cei vii, supraviețuitorii accidentului și cei care și-au dat acolo ultima suflare, conviețuiau împreună pentru totdeauna. Era locul care a adus un destin tragic, familiei sale și multor altora. Radu simți cum lacrimi de sudoare i se revarsă pe față,cum fiori reci îi străbat întreg corpul...
    "
    Scris de Asymetria on Sunday, December 17 @ 14:29:39 CET (203 citiri)
    Citeste mai mult... | 32715 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Editoriale: Magda Ursache. Infractiuni de rostire româneasca

     „Limba română ne obligă să rămânem români.”
    Ioan Aurel Pop
    Nu obosesc să repet că liantul important care ne mai ține nedistanțați, la un loc și ai locului, e limba română. Se șterge identitatea națională pas cu pas. După proiectul de eliminare a tricolorului de pe actele de identitate, altă boacănă. Minte de iepure, ministrul Culturii a găsit cu cale să schimbe numele stației de metrou Eroilor cu...Opera, motivând că ăsta ar fi drumul Uniunii Europene. Dar ce treabă o fi având UE cu stația Eroilor? Exact ce treabă are domnul Bogdan Gheorghiu cu cultura. Și câți miniștri am avut, necroiți intelectual pentru așa ceva: cultură!
    Sunt disprețuiți, pe multe canale televizuale, cei care vorbesc elevat, ca la carte sau „ca din cărți”. Orbii pentru istorie, gramatică, literatură câștigă teren. Că s-a distrus învățământul clasic tip Haret e fără dubiu. F.V.Câțu dixit: „Sănătatea și învățământul sunt chestii de propagandă cu care trebuie să terminăm.” Zis și făcut.La ce grijuri are, achiziționarea a 120.000 de doze de vaccin, școală „în format fizic” pentru copii vaccinați, mă aștept la multe succesuri. În plus, n-o să-și complice viața respectând reguli gramaticale, când deține „creativitate” și are de scris esee.
    Vă relatez un episod din tramvaiul de Baza 3 ( baza industrială nu mai există, i-a rămas doar numele).Un consumator de chipsuri ( le ronțăia non-stop) tinerel ocupase un scaun destinat bătrânilor, în timp ce o doamnă în vârstă abia se ținea pe picioare. Dacă zburam cu Lufthansa, unde salutul „Doamnelor și Domnilor, bine ați venit la bord!” e interzis ca discriminatoriu, nu puteam folosi vocabula doamnă; în tramvaiul de Baza 3 am putut. I-am arătat băiatului sigla indicând restricțiile. Mi-a zis că nu știe decât engleză. E un desen fără cuvinte, băiete, i-am răspuns în engleză. Și dacă nu știi românește în țara ta de origine, e sigur că nu știi nici englezește. „Degeaba sperați”, cum se rostește Câțu despre PSD. Școlerul de educație nouă n-a cedat, în ciuda protestelor călătorilor. Ce să mai zici decât că somnul bunului simț naște monștri? Și poate că ministrul Mediului ar trebui să se ocupe și de ecologia limbajului , de vreme ce Învățământul dă greș.
    Suntem în coláps, zice prim –ministrul.Așa pronunțat, nu; în cólaps, da, suntem. Ba chiar în situație catastruoasă, cum anunță România Te vede. Ce înseamnă vaccinul pentru Cîțu? „Cafeaua la interior.” Bine nu stă nici cu prepozițiile limbii române. Oare ne așteaptă ani de zile cu prim- ministrul celor 12 minute? De vreme ce Dumnezeu a dat Sănătatea doctoresei Mihăilă, care își epilează discursul, poate s-o îndura să ne scape de premierul-interjecție.
    Ce te vaiți? îmi spune un prieten la telefon. Avem marfă cool în marketuri, avem pizzameni și escort girls, avem destule vipușoare de la care primim kiss-uri pe suflet. Cântarea Pandemiei continuă și continuă, îmbogățindu-ne Fondul Principal de Cuvinte cu rapel, incidență, stare de urgență, stare de alertă, stare de excepție... Președintele e ferm: ai de ales, române, să fii precáut ori prost. „Am ajuns prost”, comentează domnia sa faptul că procesul de vaccinare nu merge. Peste Prut, Maia Sandu recomandă santé ieftin. Urare de ultimă oră? Covid ușor! Și câte măsur’ în regim de urgență, contra nevaccinaț’, dar sănătoși, ne mai așteaptă în următoarele săptămâni în balonul alegerilor interne PNL, cu Rareș Bogdan la manetă, politician cu principii ultra- elastice, de ultra-demagog, cum ar zice nenea Iancu.
    De rămas ne-a (mai ) rămas privilegiul de a face haz și mai ales de nehaz, să-i dăm pe râzătoare pe aleși și pe ne-aleși, precum caricaturistul Ciosu ori epigramistul Hurubă, care practică umor de calitate.
    Și mai râdeam de ticurile verbale ale activiștilor PCR, de pronunția lui nea Caisă pretinie, muncipiu și câte altele. Smintelile de limbă ale politicilor actuali rămân de neîntrecut, ca și incredibilul lor tupeu. N-or ști că o funcție publică presupune și un comportament lingvistic corect?Nu cunoști cuvântul, nu-l folosi. Nu cunoști pronunția corectă, încearcăs-o afli. Turcan proroghează și ne ignorează; mai nou, se zdrobește să pună „în transparență” o lege sau ce-o vrea să pună în transparență conița. Și-i gata- gata să-și rupă bluza de pe ea de dragul nostru. Un fan o numește Doamna T.. Ce caraghios! Se întoarce Camil Petrescu în mormânt. Mai potrivit mi se pare s-o numim „mama gafelor” de vreme ce nu prea pare descurcată la minte. Alt liberal vrea să adereze (Să adere, alesule!).O ministră muncită nu scapă de acel r din repercusiune. Și nu numai r se bagă unde nu trebuie, și este în toate ce sunt, ca și cum ar fi corect să eviți o cacofonie inexistentă. Un ins „ca și” finanțist ne anunță trasabilitatea banilor. Nu-i mai la îndemână să zici traseul lor? În fapt, traseul împrumuturilor gigantice îl știe doar Cîțu, dar nu-l spune, cel care confundă recunoașterea cu...recunoștința, fiindu-i străine ambele.
    Cum de-ți încarci mintea și-ți pierzi timpul cu inepțiile astea? revine grijuliul amic, la telefon. Timp nu-mi pierd: în „doișpe” minute am materie primă pentru „doi” foiletoane, atât de pretitundenar jalnică, strâmbată, pocită e limba română . Doi nu mai are feminin: doi fete, doi chei, doi secunde, doi rapeluri, doi restricții, doi județe (carantinate), dar și doișpe voturi (furate). Dâmbovițeii traseiști ai posturilor t.v. zic telefon , instanță, picioare. Un nervotic își pierde firea: „Ce te uiți, mă, așa mine?”În ultima vreme, a apărut „discuție pe doza a treia.”
    Acum vedem ce curativ ar fi fost proiectul lui Pruteanu. Dacă Legea Limbii Române, promulgată în 2004, ar fi fost și aplicată, n-am avea atâtea up-datări nebunești, foarțând lexicul. „N-am Time”, declara recent un teleast. Pariez că nu mănâncă din farfurie, ci din dish.Un senator ne-a rupt cu o vedere din Afganistan: ”Era un lucru wow!”
    Vorbind cu Oana Lazăr, realizatoare de excelență la TVR Iași, care are mereu dinspre mine magda cum laude, am conchis că accentele ( Ozana Barabancea le spune acccenți) sunt în cea mai mare suferință. Pentru un contabil, o sumă e ínfimă; ce indíce are? întreabă altcineva. Recéptorul nu știe. Anomálie, e timpul tău! O reclamă ne propune medicamente benefíce. O știristă care n-a pus burta pe carte îl numește pe Pr. Ilie Cleopa Protosinghélul. Ați observat? Cu cât decolteul e mai adânc, cu atât vorbitoarea e mai agramată.
    Ampla deteriorare a început-o la vârf Ion Iliescu ( de pomină a rămas Sulaina pentru Sulina). A fost continuată de prof. univ. dr. Constantinescu, geolog, cu „mă refer asupra” și cu „nu suntem mai prejos decât nimeni”.Cât despre Iohannis, deține experența înaintașilor.
    Clasa politică se exprimă cum se exprimă, așa cum o duce gura. Mai toți sfidează nonșalant limba română. Organizatorul vaccinării, dr. Gheorghiță, sfidează și latina, vorbind de o adeverință ad labam. Comanda la colonel! Un profesionist al limbii române se întreba dacă a vorbi corect în românește presupune să cunoști și latina. Ei , uite că da, trebuie! Altfel te poți face de râsul curcilor.
    În ce mă privește, am rezistat tocșoiștilor până la urletele bâlbâite ale deputatului USR-PLUS Emanuel Ungureanu: asasascultatați-mă; mă-mămămăsurile mememedicale. Vă imaginați cum ar folosi vocabula manipulabilitate ? A, nu manipulare, lungirea fără noimă a cuvintelor fiind dragă stricătorilor de limbă. Eu, una, n-am Fikatforte să-l ascult pe parlamentarul Ungureanu. Cineva spunea că l-ar vaccina de cinci ori dintr-odată, doar-doar l-ar scăpa de deficiențele de emisie. „De doi zi-zile nu vovovorbim decât.” Întreb: dacă ai limba încleștată, ce cauți la televizor și nu numai „de doi zile”?
    Guvernanții noștri mascați arată în ședințe ca măștile lui Ensor. Râdem până ne dor fălcile. Suntem contagioși? Cine știe! Și cum în democrația noastră de ocazie ( ca să nu-i mai zic second hand) se cam poate ce nu se poate, ne-or da cu o ordonanță de urgență în cap: : „Fără norme gramaticale, ca să fim liberi zi și noapte”.

    Va fi interzis să mai râdem de limba uzitată la vârf statal? Posibil. Ni se va cere să fim supuși credincioși la rău și la mai rău. Cum o face marele spirit oral, ministrul de Finanțe Dan Vîlceanu, om sensibil: „simt scumpiri” „ca-n toată Europa.” La scumpiri suntem cei mai buni. Atât de buni, încât tinerii au ajuns la concluzia că nu mai e de stat în țară, iar fără tineri nimic nu facem. Oare noi, cei rămași , ar trebui să luăm lecții de autoapărare lingvistică? Și-l întreb pe Gabriel Mardare, lingvist, dar și scriitor, as în arta comunicării: Știi vreo mască eficientă pentru a nu ne molipsi de virusul, cu tulpini multe, al greșelilor de rostire?
    Pentru cei care cred că România e drum închis definitiv și vor să se salveze fugind în alt popor, în altă limbă, afirm decis: dintre scriitori, sunt mulți plecați care spun că în limba natală scriu mai cu har, mai expresiv, iar filosofi ca Noica știu ce nuanțat poate gândi ea, limba română, când –vorba Eminescului - e lăsată de specialiști să-și vadă de ale ei, să se gospodărească singură.

    Pierderea limbii e tragică. La fel de tragică e pierderea demnității naționale. S-a întâmplat luni, 23 august, la Kiev, când președintele și premierul n-au putut articula nimic după ce președintele Ungariei a declarat că România e „stat ocupant” și că Transilvania ar aparține Ungariei. Era atât de greu să se dea o replică fără prompter? Greu pentru Cîțu, dar și pentru Iohannis?
    Închei, nu fără a-l cita pe D. Caracostea: „...ceea ce se numește atât de searbăd gramatica unei limbi este de fapt depozitarea unei forme a gustului național.” Cei care ignoră cuvântul național nu sunt decît ambasadori ai neantului.Mihai Ursachi îl țintea pe unul singur, acum s-au multiplicat, clonat etc. Eu sper –așa sper!- că vor ieși din cărți, cum au ieșit și proletculții.
    Magda Ursache

    Scris de asymetria on Sunday, August 29 @ 19:04:57 CEST (1132 citiri)
    Citeste mai mult... | Editoriale | Scor: 0

    Limba dulce Editoriale: Ioan-Aurel Pop. Câteva observatii lingvistice


    Îmi amintesc de o întâmplare nostimã de acum câțiva ani, când un distins intelectual român mi s-a plâns cã un italian a folosit, într-o conversație cu el, cuvântul „morbido”, adicã „morbid”, fapt care i s-a pãrut profund jignitor.

    E drept cã interlocutorul meu, ca mulți alți români, credea cã știe italianã fãrã sã fi învãțat aceastã limbã. Noroc cã lucrurile s-au lãmurit și întâmplarea a rãmas benignã, fãrã urmãri. Adjectivul „morbido” din italianã se traduce în românește prin „moale”, „pufos”, „lin”, „delicat” și nu prin „morbid” (= „bolnav”, „nesãnãtos”, „patologic”). În limba italianã, expresia „pelle morbida”, adicã „piele delicatã”, „piele finã”, „piele gracilã”, este una curentã și exprimã, adesea, un adevãrat compliment fãcut sexului frumos.

    Faptul acesta banal aratã cã limbile au felurite capcane și cã existã cuvinte de aceeași formã, dar cu înțeles diferit (omonime) și chiar cuvinte de aceeași origine (cu etimologie comunã) și cu sensuri deosebite în limbi diferite. Acum câteva zile am vãzut, pe burtiera de la CNN, urmãtorul anunț, preluat apoi și de France 24 și de alte agenții de știri: „Biden picks retired general Lloyd Austin as first Black Pentagon chief” („Biden îl pune pe generalul pensionat Lloyd Austin drept primul șef negru al Pentagonului”). În alte surse referitoare la aceeași știre, în loc de „Black”, am gãsit „African-American”. În românește cuvântul „negru” exprimã în primul rând o culoare și abia apoi o rasã. Când se enumerã rasele, se spune încã la noi „rasa galbenã”, „rasa albã”, „rasa neagrã”. Cuvinte precum „caucazian” pentru „om alb” sau „african american” pentru „om de culoare neagrã” nu s-au încetãțenit deocamdatã în românește. „Caucazian” înseamnã la noi locuitor al regiunii Caucazului sau o realitate legatã de Munții Caucaz. „African american” înseamnã american de origine africanã, dar, dupã cum se știe, nu toți africanii (inclusiv cei care trãiesc în Statele Unite) au culoarea pielii neagrã.

    Cu toate acestea, unii adepți ai „corectitudinii politice” considerã cã ar trebui sã ne modificãm și noi limbajul și sã nu mai folosim noțiuni ca „rasã” sau „negru”, socotite ofensatoare, jignitoare. Se va întâmpla, probabil, în timp, acest lucru și se vor folosi alți termeni, fiindcã limbile, ca și oamenii, se schimbã. Deocamdatã, în românește sunt socotite degradante și rușinoase noțiuni ca „negrotei”, „cioroi”, „cioarã” etc. Cuvântul „negru” nu face parte, pentru moment, din aceeași categorie, dar asta nu înseamnã cã unii nu-l folosesc în sens peiorativ. Existã și români care acordã acestui termen un sens de ocarã, de discriminare, de înjosire, ceea ce este de condamnat categoric. Oricum, în acest moment, „negru” din românește nu are sensul de „nigger”, „nigga” (= „cioarã”, „cioroi”) din engleza americanã. Câtã vreme și în englezã se folosește încã oficial cuvântul „black” pentru a denumi un „african american”, nu ar trebui sã fim nici noi (românii) și nici alții scandalizați.

    Or, „black chef” nu se poate traduce în românește – oricât de precauți am vrea sã fim – decât prin „șef negru”. Dacã viitorul șef al Pentagonului poate sã fie numit „negru” în surse oficiale sau în mass-media, ar fi de dorit ca și alții sã se poatã chema așa, fãrã supãrare sau fãrã mare supãrare. Natural, cu o condiție: ca adresarea sã nu fie fãcutã cu intenția de a jigni.

    Scris de asymetria on Saturday, December 12 @ 17:09:46 CET (1853 citiri)
    Citeste mai mult... | 8922 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Cornelia Paun-Heinzel - Cand prostul ajunge în paginile istoriei

    Cititor scrie "Jenică Jănel se gândi - fapt pe care îl făcea rareori, cu mintea sa cât o boabă de mazăre - că se împlinește aproape un an de când a intrat în istorie... în istoria țării... se admiră privind cu atenție, în oglindă, cu ochelarii săi de vedere și se mângâie mândru pe burta sa proeminentă. Doar tocmai ingerase, ca de obicei, câteva porții de catering - de la masa gratuită a copiilor săraci din școala al cărei director era – și meniul zilnic pentru aleși, de care beneficia în calitate de consilier la Primărie, alături de bunătățile trimise de firmele, care aveau nevoie de diverse aprobări. Spre seară, Jenică Jănel știa că va veni tiptil, ca întotdeauna și va încărca în autoturismul școlii - de care beneficia ca manager de unitate de învățământ – pe lângă materialele de construcție folosite la renovarea clădirilor instituției, câteva caserole cu mâncare și pentru acasă, să aducă și familiei - adică soției - care se îmbuibase din plin la Financiarul unde lucra, din porțiile oficiale, dar și din cele neoficiale, de la ONG-urile și firmele finanțate cu bani de la stat, pe care le-a controlat și în care avea și celelalte locuri de muncă - dacă avea timp să treacă pe la ele... dar, măcar pentru mâncare, merita efortul, întrucât salariile le primea, chiar dacă nu frecventa sediile - și fiicei sale, elevă cu bursă de merit la școala tatălui său, unde servea și ea masa, alături de acesta și de copiii nevoiași din unitatea de învățământ.
    "
    Scris de asymetria on Sunday, February 09 @ 14:42:12 CET (1624 citiri)
    Citeste mai mult... | 14365 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Ion DUMBRAVA. Poeme noi


    Ion DUMBRAVĂ

    uneori totuși

    nu foarte des dar uneori ne mai amintim totuși
    cît de rar trecea dumnezeu prin așezarea
    aceea cu nume ciudat ca și multe
    ale celor ce-o locuiau
    și cum se mira
    lumea cînd era luat cîte unul
    care nici nu apuca să pășească
    bine în viață și era lăsat
    pe pământ cel trecut
    și putred ca mărul
    uitat necules.

    așa ceva nu se putea explica decît
    că acolo sus e nevoie din cînd în cînd
    de suflete încă neatinse dar cine
    să își bată capul cu astfel de gînduri
    cînd destule sînt cele ce intră în atenția
    lumii. cînd zile efemere se nasc și sfîrșesc
    odată cu fluturii seara.
    cînd cîinii se-agită și latră și caravanele trec.
    Scris de asymetria on Wednesday, September 18 @ 19:31:31 CEST (1708 citiri)
    Citeste mai mult... | 8185 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Limba dulce Studii: Ion COJA. O mostenire de mare valoare intelectuala: domeniul parelnicului

    Părelnicul sau prezumtivul, o moștenire din substratul geto-dacic?
    Modul prezumtiv a fost considerat o inovație a limbii române, în raport cu latina și cu celelalte limbi romanice. O inovație care nu a mers până la capăt, domeniul acestui mod verbal nefiind bine sistematizat. S-a emis chiar ipoteza că am avea de-a face cu o tendință, cu o „încercare” de a se constitui în limba română o conjugare aparte, cu forme diferite pentru moduri și timpuri diferite, tendință care nu a mai apucat să meargă până la capăt[1]. Formele prezumtivului au atras atenția și unor filosofi care au cercetat limba română din perspectiva unor „modulații” ale gândului pe care numai limba română le pune la dispoziția vorbitorilor, nu atât prin semnificanți lexicali, cât mai ales prin semnificanți gramaticali, morfologici, mai greu de găsit în alte limbi. Desigur, este vorba de Mircea Vulcănescu și Constantin Noica.
    Scris de asymetria on Monday, May 27 @ 15:37:58 CEST (2076 citiri)
    Citeste mai mult... | 25249 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Marian Drumur. Confuzia este gresit eronata

    Afară, senin și un individ proțăpit cu videocamera, să mă filmeze pasămite, pentru niște actualități, dar n–a îndrăznit de–a dreptul, a îmboldit un copil al străzii, să bâzâie: – Nenea, de ce ai pijama? Nenea, de ce ai pijama?
    Scris de asymetria on Thursday, May 02 @ 15:59:56 CEST (1810 citiri)
    Citeste mai mult... | 8173 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Soril Miavoe. Scrisoare de pe front

    Scrisoare de pe front

    Uneori scriu câte o poezie
    fie că am de ce, fie că nu.
    Pe unele le scriu pe hârtie,
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele le poate scrie orișicine
    pe cele mai multe dintre ele - nu.
    Pe unele aș vrea să le citească școlarii,
    pe altele, seară de seară, doar tu.  
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 16:37:13 CET (2280 citiri)
    Citeste mai mult... | 12714 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Limba dulce Restituiri: Ara Alexandu si Dana Sishmanian. Eminescu restituit: O 'versiune integrala

    Încercarea reconstituirii unui Luceafǎr “complet”, prin revenirea la sursele autografe, ne-a apǎrut astfel ca legitimǎ și ne-am simțit îndreptǎțiți sǎ urmǎm exemplul distinsului elenist și eminescolog, cercetînd variantele manuscrise – indirect însǎ, prin intermediul ediției Perpessicius (vol. II), accesul la ediția integralǎ facsimilatǎ nefiindu-ne posibil – cu scopul de a repune la locul lor, fațǎ de versiunea “standard”, și a ordona astfel în parcursul organic al poemului, toate strofele “lipsǎ”, spre a-i regǎsi integralitatea.
    Dar despre sensurile noi ce apar la aceastǎ lecturǎ restituitǎ, cu o altǎ ocazie. Ne grǎbim deocamdatǎ a face publicǎ aceastǎ variantǎ ce se dorește “integralǎ”, pe care o nouǎ ediție, însoțitǎ de un studiu introductiv, o va îmbogǎți cu notele critice și filologice de cuviințǎ.
    Ara Alexandu și Dana Șișmanian
    (28 ianuarie 2018)


    Nota: http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1440
    Scris de asymetria on Tuesday, February 06 @ 09:45:39 CET (2720 citiri)
    Citeste mai mult... | 16304 bytes in plus | Restituiri | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Mihai Eminescu. Luceafarul (versiune întregita)


    Încercarea reconstituirii unui Luceafǎr “complet”, prin revenirea la sursele autografe, ne-a apǎrut astfel ca legitimǎ și ne-am simțit îndreptǎțiți sǎ urmǎm exemplul distinsului elenist și eminescolog, cercetînd variantele manuscrise – indirect însǎ, prin intermediul ediției Perpessicius (vol. II), accesul la ediția integralǎ facsimilatǎ nefiindu-ne posibil – cu scopul de a repune la locul lor, fațǎ de versiunea “standard”, și a ordona astfel în parcursul organic al poemului, toate strofele “lipsǎ”, spre a-i regǎsi integralitatea.

    Ara Alexandu și Dana Șișmanian


    Nota: http://www.asymetria.org/modules.php?name=News&file=article&sid=1441
    Scris de asymetria on Tuesday, February 06 @ 09:28:58 CET (3171 citiri)
    Citeste mai mult... | 38985 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Ion Nete. GAVRILOIU SE VISA IISUS

    Gavriloiu Tristu tremură, cutreierat de neastâmpăr. Cumva, trebuie să vadă ce se întâmplase. De trecuse prin viață anapoda. Luat, parcă, de-o apă tulbure. Mereu, lipsea câte puțin, să-i fie bine. Făcându-l să tot spere. Da, n-a fost să i se împlinească. Și cât îndurase. Ajungând să creadă că fusese condamnat, înainte de a se naște. Fulgerat de furia neputinței, îi vine să se-apuce de guler, certându-se, ca pe un străin: Îți place, mă, singur cuc? Stai numai cu frica în sân. De ce-o fi mâine! Faci față sau te dovedește? Și-atunci, ce-o să fie? S-alege praful și pulberea? Iacă, de ce te temeai, n-ai scăpat! Acum, te-a apucat grija zilei de azi! Ca să vezi, cum își vede de învârtit roata timpului!
    Scris de asymetria on Wednesday, August 02 @ 07:36:44 CEST (3130 citiri)
    Citeste mai mult... | 31922 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Dan Culcer. Batrâna care nu mai voia sa moara

    Sania începu să suie pe lângă livada cea mare, trecu în câmp pe un drum care nu se vedea aproape de Ioc sub stratul gros de zăpadă. Era amiază pIină, zăpada ardea alb și rece ca o cămașă de mire mort, scârțâia sub tălpicile de lemn, aspru și ascuțit, de ger. Dealurile sunt golașe în aceste ținuturi, vântul spulberă zăpada pe alocuri și rămân pete mari de pământ galben tumefiat și înghețat. Cândva dealurile și colinele erau acoperite de viță de vie, oamenii făceau vin bun care se vindea bine prin negustorii armeni de la Gherla. Dar, după război, planificatorii și centralizatorii au decis să transforme dealurile cu vii în pășuni pentru oi. Iar oile năvălitoare au tăiat, cu negrele și ascuțitele lor copite, stratul protector al ierburilor în felii lungi despărțite de văiuguri, pe care apele ploilor se prăbușeau spre vale ducând cu ele pământul ierbos, carapace protectoare și fecundă, și dezgolind depunerile de argilă ale fostului fund de mare.
    Scris de asymetria on Friday, March 24 @ 19:42:48 CET (2610 citiri)
    Citeste mai mult... | 15250 bytes in plus | Proza | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.45 Seconds