|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 56 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Fulgurații: Ovidiu Bufnila. Era ComplexitatiiOvidiu Bufnila scrie " Meduzele? Viteză de reacție. Timp de expunere. Coduri secrete. Curaj. Antropologiile imaginarelor. Gramaticile abisale. Psihologie nonconvențională. Artă Militară. Obiecte Ficționale. Filozofice de toate felurile. Metodă și NonMetodă. MetaComunicare. Arta Discursului. Deprecierea textuală a ființelor. Război și NonRăzboi. Era Complexității. " |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 07 @ 13:20:36 CEST (2929 citiri) Citeste mai mult... | 2868 bytes in plus | Fulgurații | Scor: 0 |
|
Sinteze: Ovidiu Mantaluta. Declinul educatiei imaginative? O școală bună poate intra în spirala declinului surprinzător de repede. Spirala declinului școlii poate conduce de la o școală cu profesori buni, cu o reputație bună pe plan local și implicată în mai multe inițiative, proiecte, cu rezultate bune, la o școală în derivă, în care oamenii trăiesc într-o confuzie din ce în ce mai mare, lucrurile importante nu sunt spuse și nici făcute, și nimeni nu pare să știe ce este de făcut pentru a îndrepta lucrurile. Aceasta se întâmplă atunci când condițiile socio-economice în care acționează școala, dinamica populației școlare și schimbările de context cultural pun colectivul de profesori și conducerea școlii să facă lucruri noi, pentru care nu sunt pregătiți și la care nu au meditat niciodată. Problema dificil de abordat a copiilor din ce în ce mai turbulenți, agitați și care „nu mai sunt precum cei de odinioară” poate constitui, ea în sine sau la „pachet” cu altele – frustrările profesorilor, nemulțumirea acestora cu privire la statusul social și viața pe care o duc, lipsa de orizont profesional – una din cauzele eșecului organizațional și instituțional al școlii. Un semn ușor de identificat al eșecului organizațional este sentimentul de negare, frustrare, desperare chiar în rândul profesorilor și elevilor – acestea se pot manifesta prin izbucniri necontrolate, certuri, lipsa cooperării și încrederii; în școală nu contează calitatea predării ci puterea și responsabilitatea pe care au acumulat-o directorul și alți angajați (contabil, administrator, alți profesori); discursul despre disciplină, eficiență, rezultate bune nu este însoțit de îmbunătățirea comportamentului profesorilor și a stilului lor de predare; există un risc major și ca discursul despre calitate și acțiunile specifice să ajute unele școli să „deraieze” de la menirea lor, plonjând într-o birocrație inutilă. Un capitol dintr/o carte privind educatia imaginativa, care va aparea curand la editura DIDACTICA PRESS... <Libraria online Didactica Press> |
|
Scris de asymetria on Thursday, February 12 @ 20:02:36 CET (5417 citiri) Citeste mai mult... | 67793 bytes in plus | Sinteze | Scor: 4 |
|
Jurnal: Magda URSACHE. Trec rînduri-rînduri scriitori... Scriitoarea Magda Ursache, colaboratoarea noastră iașiotă, a asistat la ceremonia înmânării premiilor Asociației scriitorilor din Iași. Notele sale de ceremonie, deloc ceremonioase, sunt o contribuție la sociologia succesului în lumea literară de după Zaveră. Le puteam subintitula Mediocritatea consolată. Iată un distih care ilustrează bine situația. "Trec rînduri, rînduri muncitorii/ Sa ia pomeni compensatorii". Autorul este Corneliu Vadim Tudor. Ce să fac dacă se potrivește. Viteazul opozant anticeuașist, așa cum ar vrea să credem că va fi fost, CVT a fost un lingău și dulău de curte nouă și a devenit un epigramist care o nimerește, uneori. O adevărată carieră de pietre pentru monumente. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Wednesday, January 07 @ 13:20:24 CET (3161 citiri) Citeste mai mult... | 13951 bytes in plus | Jurnal | Scor: 5 |
|
Restituiri: Liliana Corobca. Culisele cenzurii comuniste Cercetarea activității cenzurii în România, văzută din perspectivă instituțională, se află la început. Pentru istoria cenzurii din perioada 1938-1944, descoperirea unui document care fusese depus la Biblioteca Academiei Române, editat de prozatorul și ziaristul Ion Lăcustă, a însemnat un pas înainte privind modul concret de realizare a cenzurii presei. O cenzură a activității editoriale în aceiași perioadă nu pare să fi existat, în orice caz nu am întâlnit studii pe această temă. Dar arhivele acestei instituții militarizate își așteaptă cercetătorii. Cercetatorii clujeni Ionut Costea, Istvan Kiraly si Doru Radosav au realizat, în 1995, o cercetare fundamentala : Fond secret, Fond "S" special. Începând cu anul 1999, Marin Radu Mocanu (2) a avut cred că primul ideea de a extrage fragmente privind cenzura editorială, spicuind printre referatele produse de redactorii de editură și contra-referatele cenzorilor, câteva sute de pagini din aceste fonduri, contribuție la înțelegerea instituirii unor tabuuri în literatura română modernă și la modul în care scriitori au încercat sau reușit să le ocolească sau depășească, între 1948 și 1985. Din păcate editorul Mocanu nu a avut răbdarea sau vocația unei cercetări științifice, ceea ce lipseste volumul de o astfel de valoare adăugată. Adrian Marino a început și el să studieze cenzura și a publicat în ultima parte a vieții o carte, Cenzura în România, 2000. Un manual util este cel al lui Marian Petcu, Puterea si cultura, O istorie a cenzurii. Bogdan Ficeac, în Cenzura comunistă și formarea "omului nou" publică documente interesante. Cu titlul Gândirea interzisă, Scrieri cenzurate în România 1945-1989, o echipa coordonata de sociologul și fostul deținut politic Paul Caravia (primul om care mi-a vorbit, în România comunistă, despre tragica exoeriență de la Pitești), a întocmit o lista a scrierilor cenzurate. Incompleta, afirma Paul Caravia în prefață, pentru că "nu a avut acces la documentele cenzurii aflate la Arhivele Statului", adică la cei aproximativ 57 de metri liniari de documente. Aceste fonduri sunt acum accesibile. Victor Frunză și George Dănescu (Pișcoci) au reeditat selecții din volumul sintetic Cărți interzise, pe baza versiunii din 1948. Cercetări în curs în fondurile Arhivelor Naționale, dintre care cel mai important cantitativ este cel al fostei Directii Generale a Presei și Tipăriturilor, ne-au permis, în vara anului 2007, la 30 de ani după desființarea acestei instituții și înlocuirea ei cu un sistem de cenzură difuză, pluripolară, sau cu autocenzura redacțională, să obținem o primă imagine privind modul de organizare al instituției și zonele sale de acțiune prioritară. Eram interesat mai ales de organigrama fluctuantă a instituției ca și de primele acțiuni de epurare a fondurilor de carte din bibliotecile publice, din librării și anticariate, Era vorba de punerea în aplicare a ordinelor Comisiei de armistițiu pentru așa zisă denazificare, de fapt începutul celei mai violente acțiuni de acculturație la care a fost supusă comunitatea românească. Această acțiune nu a avut loc probabil sub controlul Consiliului de miniștri al României (DGPT a fost creata dupa 1948), ci sub controlul Ministerul propagandei si al Ministerului Artelor si Informatiilor, pentru perioada 1945-1948. În România redactasem pentru revista Vatra, în a cărei redacție lucram, înainte de 1986, un studiu de vreo 3o de pagini despre Listele de “Uvrajuri prohibarisite“, pornind de la listele de cărți interzise editate la 1948, într-un volum sintetic, volum interzis și el, innaccesbil, secret, de uz intern, aflat într-un singur exemplar în seifurile directorilor de biblioteci publice din România de până la 1989. Avusesem norocul de a întâlni un om care a fost dispus să riște și să se separe de un astfel de volum. Era directorul unei biblioteci sindicale dintr-un oraș ardelean de provincie. Tentativa mea de publicare a primei părți din acest studiu a eșuat. O luasem destul pe de departe, dar vigilența cenzurii Direcției publicații din Consiliul culturii și educație socialiste s-a dovedit impermeabilă. În Franța am publicat, în franceză, în HERMES, o revistă a CNRS specializată în sociologia comuncării (1), câteva pagini din Jurnalul unui vulcanolog, jurnal personal ținut, cu destule intermitențe, din 1963 până acum, care se referau la situația cenzurii din presa culturală, în speță din redacția revistei Vatra, unde lucrasem între 1971 și 1986. În Arhivele naționale eram curios să aflu dacă persoanele care au fost trimise să efectueze epurarea aveau oarecari competențe, dacă au fost recrutate din cercuri specializate de intelectuali sau de juni activiști de partid, români sau alogeni colonizatori. Pentru asta aveam nevoie de organigrame și de dosare personale. Voiam să aflu care au fost criteriile pe baza cărora li s-a dat o putere discreționară unor indivizi care au eliminat din circuitul cultural, pentru o foarte lungă perioadă, mai tot ce reprezenta cultura și istoria românească. Sunt departe de a fi găsit răspunsul privind criteriile recrutării acestor decizători care nu erau controlați de nimeni, ei fiind aceia care puteau elimina de la o zi la alta câteva mii de cărți dintr-o bibliotecă sau provoca falimentul unui librar sau al unui anticar de cărți, care nu mai avea voie să vândă nimic din ceea ce era fondul său normal de comerț. Dar începutul e făcut și mai tinerii cercetători pot continua și aprofunda fără idei preconcepute de vreun fel. Important mi s-ar părea să fie căutați supraveghetorii suoraviețuitori, pentru a-i solocita să descrie funcționarea instituției din interior și pentru a urmări statistic evoluția cadrelor sau, individual, cariera ulterioară a unora dintre ei. Mai rămân de inventat noi ramuri ale acestei cercetări, pe care le-ași numi economia și, respectiv, psihologia socială a cenzurii. Se cuvine să știm în ce mod, prin distrugerea sectorului privat al comerțului de carte a fost îndiguită, orientată, difuzarea cărții și s-a blocat accesul la tradiție al societății românești. (Titlu posibil - Rolul ocupantului colonial în implantarea economiei sociale a cenzurii). Ar mai fi de știut ce influență de lungă durată asupra psihologie colective a avut practicarea cenzurii și auto-cenzurii în toate sectoarele existenței. Eu cred că acest aspect din urmă este esențial, fiindcă a dus la criza identitară și morală acută pe care o trăiește societatea românească. Nu știu unde și în ce mod erau depozitate obiectele-carte epurate astfel începând cu anul 1945, și care a fost în timp soarta lor. Exista o rețea de depozite, unde carțile epurate, confiscate din biblioteci private sau din circuitul poștal controlat, erau păstrate uneori în condiții complet necorespunzătoare. Astfel au putrezit și dispărut zeci de mii de cărți, unele de o valoare inestimabilă. Altele au ajuns în bibliotecile cenzorilor. După ce constrângerile politice au fost slăbite, niciodată complet abandonate de regimurile comuniste care s-au succedat, știu că fondurile bibliotecilor epurate au fost în parte reaprovizionate cu cărți din aceste depozite. Ceea ce înseamnă că în mod paradoxal exista un fond de rezervă niciodată distrus, cu cărți doar scoase din circulație. Am avut privilegiul să vizitez prin 1984 un astfel de depozit la București, însoțindu-l pe Dimitrie Poptămaș, pe atunci bibliotecar la Biblioteca județeană Mureș. Colaboratoarea revistei Asymetria, Liliana Corobca, cercetătoare, m-a ajutat colegial să completez baza mea documentară cu noi surse adăugate astfel celor câteva sute de pagini pe care le fotografiasem deja, după ce obținusem o legitimație de acces la arhive. Ileana Corobca a făcut totodată noi demersuri, pe cont propriu, pe importante teme conexe, acumulând date interesante pe care a început să le valorifice. Iată un prim rezultat al eforturilor sale, pe care le susținem cu interes și simpatie și prin publicare. Dan Culcer „În dosarele Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor de la Arhivele Naționale nu am depistat decât două documente care să ateste controlul consilierilor sovietici și rolul lor în formarea noului aparat de cenzură. La 23 ianuarie 1946 „Comisia Română de Armistițiu și Comisariatul General de Executare a Armistițiului își încetează activitatea; aplicarea clauzelor Convenției de Armistițiu este asigurată în continuare de comisia Română de Legătură cu Comisia Aliată de Control, care funcționează pe lângă Ministerul de Externe (creată în aceeași zi)” (Istoria României în date). Cenzura nu a apărut în România odată cu venirea tancurilor sovietice, dar , spre deosebire de formele și manifestările ei cunoscute de secole, nouă cenzură „plantată” (implementată) de consilierii sovietici nu se ocupa atât de „corectarea” ideologică a creației artistice, cât de (re)educarea minților umane, manipularea tuturor informațiilor asimilate de un public (un popor) sau emise de artiști, savanți, jurnaliști etc. Pe seama cenzorilor există mituri care se adeveresc sau nu în documentele parcurse până acum (cenzura acționa ca o structură ocultă, secretă, stârnind oroare și frică – adevărat, toți cenzorii erau evrei – fals etc.). Sistemul cenzorial are structura unei piramide, vârful căreia se numește Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, care a activat oficial pe lângă Consiliul de Miniștri din 1949 până în 1977.” L. C. Nota: Introducerea cenzurii militare și politice instituționale în regimul de ocupație militară sovietică și apoi în cel de democrație populară, de după 23 august 1944, s-a făcut treptat. S-au folosit la început structurile cenzurii militare din vremurile de beligeranță, adică cenzura din perioada dictaturii militare, până acolo că anumiți cenzori foarte specializați au fost preluați și au continuat să lucreze, în noua instituție, două sau trei decenii după război. Pentru moment nu au fost descoperite sursele cele mai bogate și se presupune că arhivele instituțiilor sub control sovietic au fost transportat la Moscova. (1) Dan CULCER, La censure en Roumanie : mode de vie ou mode d'emploi. La profession de jounaliste avant décembre 1989, Hermes, p. 91 (Censorshipin Romania : a way of life or the way to live. The profession of journalist before December 1989) Hermes (2) Mocanu, Marin Radu. Cenzura comunistă (Documente) (La censure communiste). București, Ed. Albatros, 2001, 468 p. Mocanu, Marin Radu. Forme și strategii de comunizare a societăii românești (1949-1950) (Formes et stratégies d'uniformisation de la socité roumaine). In: AS, 1999, 7, p.30-42. Mocanu, Marin Radu; Mocanu, Ana. Dimensiunile "dezghețului cenzurii" (Les dimensions du dégel de la censure"). In: AS, 2001, 9, p.603-610. Mocanu, Marin Radu; Mocanu, Ana. Realismul socialist (de) pe scenă (Le réalisme socialiste sur la scène). In: AS, 2000, 8, p.865-870. |
|
Scris de asymetria on Saturday, March 29 @ 18:42:30 CET (5605 citiri) Citeste mai mult... | 35779 bytes in plus | Restituiri | Scor: 5 |
|
Jurnal: Titus Filipas. Reforma protocronistului Mircea Malita Titus Filipas scrie " Reforma domnului ministru Mircea Malita a construit in România licee industriale formidabile, competitive cu oricare institutii similare din lume. Mircea Malita aplica fructuos principiul lui W. Edwards Deming: ‘Nu-i suficient sa faci tot ce-i bun. Intâi trebuie sa stii ce sa faci, Apoi sa faci ce-i mai bun.’ Ciudat, reforma protocronistului Mircea Malita este criticata in mod expres in unele trimiteri bibliografice de la Raportul Tismaneanu ! " |
|
Scris de asymetria on Friday, October 26 @ 19:07:54 CEST (3417 citiri) Citeste mai mult... | 2849 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
|
Polemici: Sergiu Simion. Psihologia si societatea romaneasca. Omul si megamasina « Care-i problema ? ! ». Intr-o societate a indiferentei care poate ucide legal si la nivel general, nu mai exista de fapt nici o problema. Cu toate ca fiecare se afla in fata propriei constiinte, exista altii care s-au asezat in fata constiintei tuturor. |
|
Scris de asymetria on Tuesday, March 13 @ 21:37:21 CET (9302 citiri) Citeste mai mult... | 32704 bytes in plus | Polemici | Scor: 4.46 |
|
Jurnal: Titus Filipas. Magaziile pline si "justitia distributiva" Titus Filipas scrie "Golirea magaziilor de materiale ale întreprinderilor economice din România, imediat după anul 1989, a menținut clasa muncitoare din România, și pe unii dintre reprezentanții săi, într-o febrilă stare de implementare a "justiției distributive". Unele dintre averile mergînd de la 10 000 de dolari USA și pînă la 100 000 de dolari USA s-au făcut atunci, prin vînzarea conținutului magaziilor de scule ale întreprinderilor industriale românești pe piața din Belgrad și pe piața de la Istanbul. " |
|
Scris de asymetria on Thursday, November 16 @ 08:04:01 CET (3297 citiri) Citeste mai mult... | 2928 bytes in plus | Jurnal | Scor: 0 |
|
Jurnal: Titus Filipas. Capitalism fiduciar Titus Filipas scrie "Capitalismul fiduciar (fonduri mutuale, fonduri de pensii etc) nu poate renaște la noi decît prin popularizarea largă, în rîndurile oamenilor simpli și cinstiți din România, a măsurilor independente de risc, randament, și de coerență logică, permițînd investitorilor să identifice rapid problemele. Are „capitalistul” Gigi Becali un asemenea program de educație economică a maselor? " |
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 31 @ 19:29:23 CET (3930 citiri) Citeste mai mult... | 6492 bytes in plus | Jurnal | Scor: 2 |
|
Eseuri: Aurelia Satcau. Despre clasa si patibularism Am sugerat, in eseul precedent Triviala pedagogie a globalismului, abordarea chestiunii ’clasei’; și cum noi, cei proaspăt ’eliberați’ din penumbra confuziei valorilor așa-zisului comunism, ramînem, vai, atît de refractari la a admite ’clasa’, dar iată că Vestul, în înțeleptul său pragmatism (sic), nu-și permite s-o ignore (middle class rămînînd pentru ei, marea utopie, dar și marea ’cacialma’ a sociologiei). |
|
Scris de asymetria on Friday, June 16 @ 00:46:07 CEST (3390 citiri) Citeste mai mult... | 8351 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5 |
|
Eseuri: Aurelia Satcau. Triviala pedagogie a globalismului Analiticului ‘De ce?', nimeni nu vrea, în aceasta clipa a istoriei, sa-i raspunda. Nota: Traim o epoca a anacronismului. Si o eclipsa a analizei multi-cauzale? Singurul instrument care poate fi folosit pentru a iesi din aceasta criza metaistorica este analiza multicauzala, evocare contextelor si subtextelor, fara de care textele - Istoriile sunt texte- devin de neînteles. Acesta ar fi subtextul eseului propus de colaboratoarea noastra din Australia. Dan Culcer |
|
Scris de asymetria on Friday, June 02 @ 16:17:41 CEST (3476 citiri) Citeste mai mult... | 6764 bytes in plus | Eseuri | Scor: 5 |
|
Colocviul Tinerilor Scriitori 5-6 mai 2006. Bucuresti Comunicat de presa al Uniunii Scriitorilor din România |
|
Scris de asymetria on Monday, May 01 @ 21:24:59 CEST (3398 citiri) Citeste mai mult... | 4062 bytes in plus | Scor: 0 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |