Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 133 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie: Distribuitor de afise

    Cauta in acest topic:   
    [ Mergi la pagina principala | Selecteaza un nou topic ]

    Distribuitor de afise Dialoguri: Primar Târgu Mures: Problemele administratiei locale nu se rezolva etnic

    Cititor scrie "https://m.rfi.ro/politica-125603-primar-targu-mures-probleme-administratie-locala-rezolva-plan-etnic"
    Scris de asymetria on Thursday, April 15 @ 16:50:58 CEST (38 citiri)
    Citeste mai mult... | Dialoguri | Scor: 0

    Distribuitor de afise Roata vremii: MARIUS OPREA [AMENDAMENTUL Silviu WEXLER] Vinovati pentru pãcatele p&

    MARIUS OPREA [AMENDAMENTUL Silviu WEXLER]
    Vinovaþi pentru pãcatele pãrinþilor
    https://www.cotidianul.ro/vinovati-pentru-pacatele-parintilor/
    Sursã - Mediafax
    16 octombrie 2020 (R.C.) Actualitate, Analize 10
     
    Vinovaþi pentru pãcatele pãrinþilor – scoºi din morminte, unii deþinuþi politici sînt condamnați, din nou, prim copiii lor; urmașii de legionari nu primesc indemnizații”, scrie istoricul Marius Oprea pe mediafax.ro.

    „Suferinþa este „discriminatã” în Parlament, tocmai la propunerea reprezentatului Comunitãþii Evreieºti: deºi copiii nu pot purta vina pãrinþilor, urmaºii deþinuþilor politici nu primesc drepturi, dacã pãrinþii lor condamnaþi au fost legionari, deºi aceºtia din urmã au fost beneficiari ai Decretului-Lege 118, care a acordat compensaþii tuturor foºtilor deþinuþi politici. ”
     Depututatul Comunitãþii Evreieºti a fãcut o propunere care hrãneºte antisemitismul
    Aparent, nu ar fi vreo noutate: s-a votat iarãºi o lege strîmbã în Parlamentul României. Adicã, modificãrile care s-au adus Decretului-Lege 118/1990, prin care se acordã drepturi bãneºti urmaºilor de gradul I ai foºtilor deþinuþi politici a trecut cu un amendament prin care sînt excluºi de la primirea unor indemnizaþii urmaºii legionarilor ºi al celor condamnaþi pentru ”crime de rãzboi” – situaþie în care aceºtia din urmã s-au aflat ºi în cazul Decretului amintit. Amendamentul a fost introdus de Silviu Vexler, deputat din partea minoritãþii evreieºti ºi preºedinte al Federaþiei
Comunitãþilor Evreieºti din România ºi a fost votat cu o largã unanimitate.
    Prevederea nedreptãþeºte o largã categorie de urmaºi ai deþinuþilor politici, întrucît practica Securitãþii era aceea de a vedea ”legionari” peste tot, pentru a-ºi justifica multe din crimele ºi abuzurile sale. E un fapt pe care vi-l poate confirma orice cercetãtor al arhivelor acesteia. Dealtfel, cunoscînd aceastã realitate, nici mãcar regimul Iliescu nu a operat o asemenea discriminare, care n-a fost cuprinsã în Decretul-Lege 118/1990, care se referã la ”acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice, de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945”.
Aceastã discriminare apare abia acum, la trei decenii de la cãderea comunismului ºi nu-i mai priveºte nici mãcar pe foºtii deþinuþi politici, ci pe copiii lor…
    Sîntem într-o situaþie care depãºeºte cu mult o dezbatere de idei, o disputã istoricã ºi un rãzboi ”instituþional”, ca acela purtat de Institutul pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, pentru schimbarea numelor unor strãzi, ºcoli care poartã numele unor personalitãþi care în opinia acestuia au fost legionari sau au fost condamnate pentru ”crime de rãzboi”, ori pentru demolarea unor statui precum cele ale lui Mircea Vulcãnescu sau Petre Þuþea, care poartã aceastã vinã. De astã datã, acest rãzboi, care orice am spune e oricum inegal ºi inechitabil, pentru cã s-a purtat împotriva unor oameni care nu se mai pot apãra, dintre care mulþi au plãtit scump, chiar cu viaþa, greºelile fãcute (asocierea cu fascismul ºi miºcarea legionarã), acum a ajuns ”pînã-n pînzele albe” ºi vinovaþi sînt ºi copiii lor. Cei care au fost odatã condamnaþi pentru trecutul sau faptele lor, ºi-au ispãºit pedeapsa ºi mulþi au murit în condiþii inumane în lagãre ºi închisori, se vãd acum ”dezgropaþi” cu tot cu trecutul lor, ca sã justifice o nouã discriminare, prin care copiii lor, privaþi în timpul comunismului de drepturi, marginalizaþi ºi ostracizaþi din cauza condamnãrii politice a pãrinþilor, sã aibã acum de suferit o nouã discriminare.
    Scoºi din morminte, deþinuþii politici din vremea comunismului sînt acum condamnaþi a doua oarã: de astã datã suferã copiii lor, cãrora dupã ce li s-a rãpit copilãria ºi le-a fost îngrãdit viitorul din cauza greºelilor pãrinþilor, acum sînt lipsiþi de compnesaþii din partea statului, pentru aceleaºi pãcate ale pãrinþilor. Nu numai cã amendamentul acesta cuprinde o prevedere profund neconstituþionalã, încãlcînd orice principiu de drept – în afara celor naziste, care judecau dupã ”originea etnicã” – dar ea este, sub aparenþa unei ”corectitudini politice”, profund lipsitã de
fundamente etice. E cinicã, imoralã ºi profund nedreaptã ºi, deºi se vrea a fi reparatorie, loveºte în oameni a cãror vinã e cã s-au nãscut în chiar acele familii.
    În plus, amendamentul domnului Vexler afirmã principiul abuziv conform cãruia copiii sînt fãcuþi vinovaþi pentru pãcatele pãrinþilor. Dincolo de toate, în mod paradoxal, aceastã propunere vine tocmai de la deputatul Comunitãþii Evreieºti, o comunitate care ºtie mai bine decît oricare cît de crud ºi nedrept este stigmatul extins de la pãrinþi asupra copiilor. Este, în orice caz, o propunere care astfel asociatã, nu are decît sã activeze un sentiment antisemit în rîndurile unora dintre români, pînã acum într-o largã majoritate absolut strãini de asemenea manifestãri.

    Amendamentul Vexler contravine unei legi în vigoare

    În genere, statul român este nesimþitor faþã de victimele abuzurilor sale. Acum, încã o datã. Ceea ce se întîmplã nu este o noutate. La fel s-a întîmplat cu ”Legea nr. 221/2009 privind condamnarile cu caracter politic ºi mãsurile administrative asimilate acestora, pronunþate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989”, la care am lucrat împreunã cu regretatul senator Constantin Ticu Dumitrescu. Legea 221, pe care am scris-o în mare parte a fost însuºitã de cãtre Monica Macovei, pe atunci ministru al justiþiei, care a început în 2006 procedurile de avizare în interiorul guvernului Tãriceanu ºi în anul urmãtor a transmis-o la Senat, unde a fost adoptatã pe 12 mai 2008 cu o largã majoritate. Proiectul a fost trimis apoi pe 17 iunie 2008 la Camera Deputaþilor (decizionalã), care a adoptat-o un an mai tîrziu, fiind promulgatã de Traian Bãsescu în 30 iunie 2009. Eram în culmea fericirii, pentru cã mulþi dintre deþinuþi, majoritatea lor fiind condamnaþi cu confiscarea averii, se puteau în sfîrºit adresa în instanþã, pentru despãgubiri.
    A început tot atunci ºi un ºir întreg de aberaþii, unele instanþe acordînd despãgubiri disproporþionate, unele nesimþit de mari, altele prea mici. Culmea a atins-o pretenþia lui Victor Ciorbea, care a cerut cîte un milion de euro pentru fiecare an de detenþie politicã, suferitã de clientul sãu Ion Diaconescu, ceea ce a alimentat nemulþumirile, pînã la un punct justificate, pe care le manifesta Ministerul Finanþelor faþã de unele pretenþii nesãbuite, dar ºi de modul în care acestea erau cauþionate de instanþele de judecatã în acordarea daunelor, pe care, avînd (greºit!) încredere în luciditatea ºi bunul simþ al justiþiei, nu le-am putut prevedea.
    În cele din urmã, s-a ajuns la abrogarea articolului 5, alineatul 1 cel care statua posibilitatea obþinerii de despãgubiri, din Legea nr. 221/2009, prin declararea lui ca neconstituþional, prin Decizia Curþii Constituþionale nr. 1358/din 21 octombrie 2010. Dacã începînd cu data publicãrii în Monitorul Oficial a legii, în 2 iunie 2009, foºtii persecutaþi politic se puteau adresa instanþelor de judecatã pentru a cere despãgubiri, de la aceastã datã toate acþiunile în instanþã au fost suspendate ºi nu s-au mai putut înainta altele. Nici la CEDO nu mai putea avea nimeni speranþa legitimã a unui cîºtig de cauzã, deºi au fost avocaþi care au încercat sã speculeze deznãdejdia foºtilor deþinuþi politici, pentru cã dispoziþiile legii n-au fost desfiinþate ad-hoc, printr-un mecanism extraordinar, ci pe un traseu ordinar, pe calea exercitãrii controlului de constituþionalitate.
    Dar a rãmas încã valid ºi legal, ceea ce Legea 221 prevedea la articolul 1 al ei, ºi anume caracterul ilegal ºi abuziv al condamnãrilor politice, precum ºi anularea ºi casarea tuturor sentinþelor din procesele politice, toate fiind enumerate în textul legii, în conformitate cu prevederile penale, speciale sau cu caracter secret în baza cãrora opozanþii regimului comunist au fost trimiºi în lagãre ºi închisori. Toate aceste condamnãri au fost anulate prin Legea 221, iar aceastã prevedere nu a fost niciodatã declaratã neconstituþionalã, ceea ce duce la argumentul de nelegalitate al amendamentului deputatului Silviu Vexler. Lãsînd la o parte cã el e profund neconstituþional. De astã datã, rãmîne de vãzut dacã Curtea Constituþionalã va acþiona la fel de prompt ca în cazul Legii 221/2009, în a constata cã e profund ilegitim sã-i nedreptãþeºti pe copii, pentru condamnãrile suferite de pãrinþi.

    Întoarcerea la stalinism
    În urma intervenþiei deputatului Federaþiei Comunitãþilor Evreieºti, domnul Vexler, textul legii prin care se acordã drepturi ºi urmaºilor direcþi ai foºtilor deþinuþi politici sunã astfel:
“Prevederile prezentului decret-lege nu se aplicã persoanelor condamnate pentru infracþiuni contra umanitãþii sau celor în cazul cãrora s-a dovedit cã au desfãºurat o activitate fascistã ºi/sau legionarã în cadrul unei organizaþii sau miºcãri de acest fel, precum ºi copiilor acestora.” (subl. n.). Cine va rãmîne însã sã producã aceastã ”dovadã”? Rãspunsul este simplu. Abilitat cu asemenea atribuþii este Insitutul pentru Studierea Holocaustului din România ”Elie Wiesel”, care ºi-a fãcut datoria în acest sens, pînã acum, cu asupra de mãsurã, prin acþiuni uneori împinse la absurd. Ca o glumã a istoriei, prin Hotãrîrea 902 din 2005 prin care lua fiinþã, acesta primea ca sediu o clãdire în municipiul Bucureºti, pe Str. Vigilenþei nr. 3.
    Îmi vine în minte un caz controversat, în care  autoritãþilor din Slovacia, care au vrut sã dea numele eroului român antifascist Ion ªiugariu unui pod pe care acesta l-a apãrat cu preþul vieþii, Ambasada României la Bratislava le-a cerut sã nu facã acest lucru, întrucît poetul-soldat Ion ªiugariu ”a fost legionar”, potrivit avizului cerut ºi transmis Ambasadei de ”cei în drept”. Numai scandalul internaþional care se profila, cît ºi intervenþia energicã a fiicelor eroului au fãcut ca Ambasada României sã dea înapoi, umplînd însã de ruºine imaginea þãrii.
    Activitatea Institutului ”Elie Wiesel” în materie de ”vînãtoare de criminali de rãzboi” ºi legionari e cunoscutã deja. A ajuns notoriu cazul lui Mircea Vulcãnescu, socotit ”criminal de rãzboi”, caz în care Institutul a cerut demontarea plãcilor comemorative, demolarea bustului sãu, schimbarea denominaþiei strãzii ºi a liceului care-i poartã numele. În mod paradoxal, statul român a acþionat altfel în acelaºi caz, printr-o instanþã de judecatã. Doamna Mãriuca Vulcãnescu s-a adresat justiþiei în 2018, pentru a constata caracterul politic al condamnãrii tatãlui sãu. "Este vorba de o persoanã care a fost condamnatã, umilitã, care a suferit ºi a fost omorîtã pe nedrept, ba mai mult, imaginea ºi memoria îi sînt pãtate ºi post-mortem, prin existenþa ºi menþinerea efectelor hotãrîrilor de condamnare, iar aceste efecte se rãsfrîng ºi asupra mea, scria fata cea mica a lui Mircea Vulcanescu, în cererea de chemare în judecatã. A pierdut, prin sentinþã definitivã ºi irevocabilã, în vara anului trecut. Acum, în vîrstã de 88 de ani, nu mai poate spera la vreo indemnizaþie, cu toate cã ºi ea, ca fiicã a tatãlui sãu, a fost întemniþatã de comuniºti.
    Prin forma nouã a Decretului Lege 118, Insitutul ”Elie Wiesel” devine o adevãratã instanþã de judecatã, iar deciziile sale, cu antetul Guvernului României, care vor fi solicitate ºi transmise 
Caselor de Pensii, pentru a stabili cine a fost ºi cine nu ”fascist-legionar” (o echivalenþã pe care Tribunalul de la Nuremberg nu a fãcut-o) sau ”criminal de rãzboi” au autoritate de lucru
 judecat. De la instanþã moralã ºi poliþie culturalã, acum aceastã instituþie primeºte pîinea ºi cuþitul, judecînd asupra atîtor desine sfãrîmate – vorbim de copiii unor deþinuþi politici socotiþi
 de Securitate drept legionari. Aici, au fost incluºi, de pildã, în cursul anchetelor la care au fost supuºi inclusiv mari oameni ai Bisericii, precum Bartolomeu Anania sau Dumitru Stãniloaie.
 Eticheta de ”legionar” era aplicatã, de fapt, în cursul anchetelor Securitãþii cu o foarte mare largheþe ºi de foarte multe ori fãrã nicio bazã realã. Acum, ”tezele” Securitãþii, potrivit cãrora
cei care se împotriveau comunismului nu puteau fi decît legionar, au devenit literã de lege în Parlamentul României.
    În noaptea de Rusalii a anului 1951, au fost deportaþi în Bãrãgan peste 40.000 de oameni, în primul rind familiile legionarilor arestaþi în noaptea de 14 spre 15 mai a anului 1948. Acelaºi
Parlament al României, în urmã cu doi ani ºi jumãtate, însã de astã datã în ”tãcerea asurzitoare” a deputatului Vexler, a votat o lege (ºi preºedintele Iohannis a promulgat-o) prin care 14 mai,
data la care au fost arestaþi toþi comandanþii legionari în 1948, a devenit ”zi naþionalã de comemorare a martirilor morþi în temniþele comuniste”. Ce sã mai înþelegem din asta?
    Nimic bun, atîta cîtã vreme acest Parlament a hotãrît, la cererea deputatului Silviu Vexler: copiii a zeci de mii de nefericiþi, mulþi morþi în temniþã sau care au supravieþuit, copii care în timpul comunismului au fost mai întîi deportaþi alãturi de ai lor în Bãrãgan, precum cei din fotografia de mai sus, fãrã sã ºtie care le e vina, apoi au fost trataþi ca niºte proscriºi,
exmatriculaþi din ºcoli, excluºi din facultãþi ºi socotiþi toatã viaþa niºte paria, pentru vina pãrinþilor lor, sînt ºi ei condamnaþi acum aidoma pãrinþilor lor, de un stat care se autoproclamã 
democratic, dar care de fapt se întoarce încet la stalinism.
    Articolul este scris de istoricul Marius Oprea și este preluat integral de pe mediafax.ro.




    Scris de asymetria on Tuesday, February 23 @ 16:54:41 CET (158 citiri)
    Citeste mai mult... | 21668 bytes in plus | Roata vremii | Scor: 0

    Distribuitor de afise Dialoguri: Interviu cu Ioan Rosca: Procesul Comunismului

    «Cu privire la intelectualii ‘apolitici’ (pentru ca sunt si din acestia destuli): la inceputul anului 1990 am fost refuzat de intelectualii pe care-i invitam sa se implice în organizarea rezistentei - în numele pasiunilor lor profesionale. intre timp s-au aranjat binisor, formeza o adevarata ‘opozantura’, platita sa latre din cand în cand, fara a musca. M-am stapanit atunci sa-i intreb: dar eu si altii implicati "]n strada" nu aveam dreptul la a-ne împlini cariera si conturile de banca, în loc sa le facem zob - într-o lupta pierduta din lipsa de combatanti? O fac acum. Acuz! De aceea nu sunt simpatic multora. Important, ca sa apara o lupta adevarata e sa se afle ca avem soldati, dar sunt condusi de falsi generali. » Ioan ROȘCA
    Scris de asymetria on Wednesday, September 02 @ 10:09:59 CEST (521 citiri)
    Citeste mai mult... | 29817 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Distribuitor de afise Interviu: Eugen Istodor - Livius Ciocârlie : De altfel, sã mori la vâr

    Cititor scrie "Livius Ciocârlie, scriitor: “De altfel, să mori la vârsta mea nu e un scandal” / interviu Perspektiva de Eugen Istodor     HotNews.ro Duminică, 31 mai 2020, 8:04 Actualitate | PERSPEKTIVA
    Acest om este bătrân. O spune cu fiecare rând în acest interviu. Acest om a scris despre bătrânețe și moarte. “Batranete si moarte in mileniul trei”, Humanitas. Oricât de bătrân se crede, de câte ori îi recitesc cuvintele din cărțile sale, îl simt mai viu decât mine. Recunosc preferată mi-este cartea “Cu dinții de lână: Jurnal 1978-1983.” Cum să nu-l iau la întrebări așadar pe vremurile astea în care 2 luni și de acum mult timp încolo, bătrânețea și moartea au fost și vor fi obsesiile noastre de căpătâi? "
    Scris de asymetria on Wednesday, July 22 @ 11:54:02 CEST (551 citiri)
    Citeste mai mult... | 10244 bytes in plus | Interviu | Scor: 0

    Distribuitor de afise Studii: Liviu Valenas. Pestere Gruietului

    Peștera Gruiețului

    Liviu Valenaș. Speleological Club „Z“, Wanderer Str. 27, D-90431 Nürnberg, Germany.e-mail: liviu.valenas@gmail com


    Rezumat
    Peștera Gruiețului din Munții Pădurea Craiului, cu o lungime totală de 620 m, este resurgența marii peșteri Hârtopul Bonchii (dezvoltare: 6,668 m). Peștera Gruiețului este axată pe un râu subteran lung de 225.6 m, deasupra căruia, în sectorul final, se dezvoltă un etaj superior ascendent. Peștera conține și cele mai variate concrețiuni, fiind din acest punct de vedere una din cele mai frumoase din Munții Pădurea Craiului.

    Introducere
    Peștera Gruiețului este situată în versantul stâng al Văii Ștezelor, la o înălțime relativă de 30 m. Pârăul care iese din peștera formează mai multe mici cascade pe depuneri de travertin, înainte de a se vărsa în Valea Ștezelor.


    Istoricul explorărilor
    În etajul superior a fost identificată de autor în anul 2019 o semnătură din anul 1936! Peștera Gruiețului a fost semnalată de P. A Chappuis și R. Jeannel în 1951 sub toponimul greșit de Peștera din Valea Fleazelor, apoi de T. Orghidan și colab. în 1965 sub cel de Peștera din Valea Șteazelor sau Peștera Poniței. I. Viehmann, Gh. Racoviță și T. Rusu au topografiat nivelul activ tot în anul1965, harta lor nu a fost publicată însă niciodată. În 1986 E. Silvestru și V. Lascu întocmesc o hartă ceva mai precisă pentru 414 m. În 2014 o echipa comună a cluburilor de speologie "Z" și "Speodava" a reluat explorarea peșterii, fiind descoperită Galeria Kovács/Merinu. În anul 2019 o echipă a Clubului de Speologie "Z" (Liviu Valenas, Alexandrina Trif și Péter Merinu) face o explorare aproape completă și întocmesc o topografie precisă pentru 620 m dezvoltare totală și +50.2 m denivelare. Harta a fost prezentată oficial la congresul european de speologie de la Sofia, Bulgaria, în Septembrie-Octombrie 2019.


    Litologie, morfologie, geneză și hidrogeologie
    Peștera se dezvoltă în calcare jurasice, puternic diaclazate și faliate. Exceptând primii 10 m, galeria principala, parcursă de un râu subteran, este cvasi-orizontala, până la sifonul terminal. Înainte de sifon se dezvolta însă un etaj superior, deosebit total ca morfologie de restul peșterii. El este continuu ascendent, urcând în total o diferență de nivel de 43,6 m. Este și sectorul cel mai bine concreționat al peșterii. Cavitatea, ca resurgență a Peșterii din Hârtopul Bonchii, s-a format inițial în regim epifreatic, inclusiv etajul superior. Acesta a constituit primul dren al Peșterii din Hârtopul Bonchii, ulterior toată peștera a fost remodelată vados. În etajul superior se mai păstreză, seci acum, cele 5 vechi cascade mai importante. Cursul subteran care curge prin peștera nu seacă niciodată, are un debit de câțiva litri pe secunda, însă la viituri poate depăși 100 l /s.


    Descriere
    De la un portal în panta, lat de 15,6 m și înalt de 6,6 m, după o scurtă porțiune asendentă, unde pârăul formează mici cascade, se penetrează în Sala de Intrare, larg luminată, cu dimensiunile de 30 x 18 x11,4 m. Sala adpostește și o colonie de lilieci. După o scurta gâtuire a galeriei se pătrunde în Sala Mare (58 x 17 x17 m), care pe stânga prezintă o scurgere stalagmită impresionantă. Galeria începe treptat să devina mai mica ca secțiuni, pe partea dreapta (în sensul de înaintare spre sifon) se găsesc 4 laterale mai importante, din care una concretionată, lungă de 68,5 m. În continuare parcursul devine jos, cu tavanul coborât până la 0,6 m înălțime. De la o mica salită cu o formațiune circulara, asemănătoare unui dovleac, după 23,6 m se ajunge la sifonul terminal, jos. Tentativele de plonjare a lui au eșuat succesiv din cauza apei extrem de mâloase. De la "dovleac", pe stânga, începe însă un tobogan ascendent lung de 23 m, în mare panta, care conduce la un foarte frumos lac suspendat cu apa cristalină. După el galeria devine joasă și după o verticală de 4 se debușează într-o sala de 18 x 7,5 x 11,4 m. Urcarea unei uriașe scurgeri stalagmitice înalta de 7 m a dus la descoperirea în anul 2014 unei galerii joase, concretionata, lungă în total de 42 m, care nu a fost explorată până la capăt. Este singurul semn de întrebare (în afara de sifonul terminal) care mai rămâne în aceasta peștera. Din ultima sala, după două verticale ascendente de 2 și respectiv 1.5 m se debușează în Sala Terminala (34 x 15 x 14 m). În stânga o galeria mai strâmtă, ascendentă, se bifurcă în două ramuri, terminate prin hornuri închise, cel de 8,5 m inalatime atinge cota maximă a peșterii, +50,2 m.


    Mineralogie
    Peștera conține toată gama de concrețiuni clasice, iar pe tavanul și pereții etajului superior se dezvota cristalizări de calcit.


    Biospeologie
    Peștera adăpostește o colonie de lilieci, care în 2014 au sejurnat în Sala Mare, iar 2019 în Sala de Intrare.


    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 11:07:41 CEST (656 citiri)
    Citeste mai mult... | 6747 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Distribuitor de afise Geopolitica: Biroului de Cercetari Sociale. Mai 2020 Sondaj national de opinie

    În cadrul Biroului de Cercetări Sociale am finalizat un sondaj național de opinie despre orientările și valorile politice și geopolitice ale populației. Vă invit să citiți raportul făcut pe baza acestui sondaj. Veți descoperi cu surprindere cât de mare este simpatia populației față de politica dusă de China, Rusia, SUA, Germania, etc., care este atitudinea față de socialism și capitalism, care sunt politicienii în care alegătorii au cea mai multă și mai puțină încredere și cum se poziționează cetățenii în fața unor teme precum avortul, finanțarea bisericii, unirea cu Moldova, poligamia sau autonomia Ținutului Secuiesc. La aceste întrebări, dar și la altele la fel de importante, am prezentat în raportul atașat nu doar opinia generală a oamenilor, ci și modul în care ea e structurată după câteva criterii socio-demografice: regiune, tip de localitate, educație, religie, ocupație, grupă de vârstă, intenție de vot.
    Față de alte cercetări am realizat interviuri și în diaspora, pentru a surprinde și opiniile cetățenilor aflați departe de țară.
    M-aș bucura să faceți cunoscut acest raport cât mai multor oameni interesați de cunoașterea opiniei publice.
    Bruno Ștefan - președinte BCS
    0723 364 739
    SONDAJUL se poate descărca gratuit de pe situl Biroului de Cercetări Sociale.

    Scris de asymetria on Wednesday, May 13 @ 13:26:54 CEST (695 citiri)
    Citeste mai mult... | 4268 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0

    Distribuitor de afise Apeluri: Stop 5G în România!

    Proteste, dezbateri, memoriu, acțiune civică și juridică. Stop 5G în România! Peste 80 de asociații și fundații au semnat Memoriul împotriva tehnologiei 5G
    Către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
     Plângere prealabilă împotriva motivelor de expunere / fundamentare și a ordonanței cu privire la proiectul de OUG privind simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu privire la infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
     Cerem în mod imperativ anularea acestui proiect de OUG, suspendarea tuturor procedurilor legate de el și a oricăror acte subsecvente ce decurg ca efect din el!
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 16:42:57 CET (811 citiri)
    Citeste mai mult... | 66475 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0

    Distribuitor de afise Apeluri: Europa ne apartine si noi apartinem Europei. Declaratia de la Paris

    Declarația de la Paris «EUROPA ÎN CARE PUTEM CREDE» este concepută de un grup de intelectuali conservatori care s-au întâlnit în luna mai și au redactat-o.
    Sursa versiunii românești
    Scris de asymetria on Tuesday, December 04 @ 20:09:56 CET (1252 citiri)
    Citeste mai mult... | 36815 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0

    Distribuitor de afise Afise culturale: Dan Culcer. Cenzura si ideologie în comunismul real

    Comunicat de presă La Editura Argonaut din Cluj-Napoca a apărut cartea criticului literar Dan Culcer, Cenzura în comunismul real, 2 volume, 1735 de pagini, Cluj-Napoca, 2017. Se poate achiziționa prin librării sau prin editură. Preț 122 RON
    Scris de asymetria on Saturday, November 11 @ 18:04:35 CET (1646 citiri)
    Citeste mai mult... | 5253 bytes in plus | Afise culturale | Scor: 0

    Distribuitor de afise Legislatie: Regulamentul privind procedura de selectie, acordare si monitorizare a utiliz&am

    Regulamentul privind procedura de selecție, acordare și monitorizare a utilizării bursei anuale "Ierunca-Lovinescu" pentru studenți români în Franța
    Scris de asymetria on Sunday, November 05 @ 18:08:11 CET (1616 citiri)
    Citeste mai mult... | 11645 bytes in plus | Legislatie | Scor: 0

    Distribuitor de afise Recenzii: Un eveniment editorial. Radu Negrescu-Sutu. Stirpea Draculestilor

    Un eveniment editorial. Radu Negrescu-Suțu „Stirpea Drăculeștilor - Pseudocronică a Familiei Suțu”
    Scris de asymetria on Friday, July 21 @ 12:11:21 CEST (1561 citiri)
    Citeste mai mult... | 8670 bytes in plus | Recenzii | Scor: 0

    Distribuitor de afise Proza: Cornel Dimovici. Crucile de fier (fragment de roman)

    Fragment de roman. Crucile de fier. În curs de apariție. Este versiunea românească a unui capitol din romanul Crucile de fier, scris de Cornel Dimovici, autor lansat de Mihai Sin în seria veche a revistei Vatra. De câteva decenii Cornel Dimovici trăiește în Germania și a început să scrie și în germană.
    Titlul aparține redacției.
    Scris de asymetria on Saturday, September 03 @ 17:22:22 CEST (2752 citiri)
    Citeste mai mult... | 8923 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Distribuitor de afise Proza: Ion Nete. IRISII LUCIEI DE LAMMERMOUR

     Ion Nete. IRIȘII  LUCIEI  DE  LAMMERMOUR
    Scris de asymetria on Tuesday, October 06 @ 15:30:24 CEST (2993 citiri)
    Citeste mai mult... | 18264 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Distribuitor de afise Eseuri: Ion Neagos. Pupa Russa de Gh. Craciun, un roman ezoteric

     PUPA RUSSA, UN ROMAN EZOTERIC
     
     fragment dintr-un volum de eseuri în curs de apariție la Editura LIMES din Cluj-Napoca
    Scris de asymetria on Tuesday, October 06 @ 15:10:48 CEST (3241 citiri)
    Citeste mai mult... | 9430 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

    Distribuitor de afise Polemici: Ioan ROSCA. Despre genocidul contra legionarilor cînd vorbim?

    Săptămîna trecută am încercat să alertez opinia publică privind promulgarea legii 217/2015-un dictat antidemocratic, antilibertar, anticonstituțional, antijustițiar și antiromânesc:
                Am constatat că acesta acțiune provocatoare a celor care împiedică judecarea genocidului comunist nu întîmpină rezistența cuvenită. Se instalează rapid intimidarea urmărită prin această lege, într-un cadru dezolant  de degradare, aservire, domesticire, lașitate, dezorientare, lehamite, renunțare.(Ioan Roșca)
    Scris de asymetria on Friday, August 14 @ 15:41:16 CEST (3472 citiri)
    Citeste mai mult... | 25011 bytes in plus | Polemici | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 7

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.50 Seconds