Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 65 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Distribuitor de afise Studii: Liviuu Valenas. Pestere Gruietului

    Peștera Gruiețului

    Liviu Valenaș. Speleological Club „Z“, Wanderer Str. 27, D-90431 Nürnberg, Germany.e-mail: liviu.valenas@gmail com


    Rezumat
    Peștera Gruiețului din Munții Pădurea Craiului, cu o lungime totală de 620 m, este resurgența marii peșteri Hârtopul Bonchii (dezvoltare: 6,668 m). Peștera Gruiețului este axată pe un râu subteran lung de 225.6 m, deasupra căruia, în sectorul final, se dezvoltă un etaj superior ascendent. Peștera conține și cele mai variate concrețiuni, fiind din acest punct de vedere una din cele mai frumoase din Munții Pădurea Craiului.

    Introducere
    Peștera Gruiețului este situată în versantul stâng al Văii Ștezelor, la o înălțime relativă de 30 m. Pârăul care iese din peștera formează mai multe mici cascade pe depuneri de travertin, înainte de a se vărsa în Valea Ștezelor.


    Istoricul explorărilor
    În etajul superior a fost identificată de autor în anul 2019 o semnătură din anul 1936! Peștera Gruiețului a fost semnalată de P. A Chappuis și R. Jeannel în 1951 sub toponimul greșit de Peștera din Valea Fleazelor, apoi de T. Orghidan și colab. în 1965 sub cel de Peștera din Valea Șteazelor sau Peștera Poniței. I. Viehmann, Gh. Racoviță și T. Rusu au topografiat nivelul activ tot în anul1965, harta lor nu a fost publicată însă niciodată. În 1986 E. Silvestru și V. Lascu întocmesc o hartă ceva mai precisă pentru 414 m. În 2014 o echipa comună a cluburilor de speologie "Z" și "Speodava" a reluat explorarea peșterii, fiind descoperită Galeria Kovács/Merinu. În anul 2019 o echipă a Clubului de Speologie "Z" (Liviu Valenas, Alexandrina Trif și Péter Merinu) face o explorare aproape completă și întocmesc o topografie precisă pentru 620 m dezvoltare totală și +50.2 m denivelare. Harta a fost prezentată oficial la congresul european de speologie de la Sofia, Bulgaria, în Septembrie-Octombrie 2019.


    Litologie, morfologie, geneză și hidrogeologie
    Peștera se dezvoltă în calcare jurasice, puternic diaclazate și faliate. Exceptând primii 10 m, galeria principala, parcursă de un râu subteran, este cvasi-orizontala, până la sifonul terminal. Înainte de sifon se dezvolta însă un etaj superior, deosebit total ca morfologie de restul peșterii. El este continuu ascendent, urcând în total o diferență de nivel de 43,6 m. Este și sectorul cel mai bine concreționat al peșterii. Cavitatea, ca resurgență a Peșterii din Hârtopul Bonchii, s-a format inițial în regim epifreatic, inclusiv etajul superior. Acesta a constituit primul dren al Peșterii din Hârtopul Bonchii, ulterior toată peștera a fost remodelată vados. În etajul superior se mai păstreză, seci acum, cele 5 vechi cascade mai importante. Cursul subteran care curge prin peștera nu seacă niciodată, are un debit de câțiva litri pe secunda, însă la viituri poate depăși 100 l /s.


    Descriere
    De la un portal în panta, lat de 15,6 m și înalt de 6,6 m, după o scurtă porțiune asendentă, unde pârăul formează mici cascade, se penetrează în Sala de Intrare, larg luminată, cu dimensiunile de 30 x 18 x11,4 m. Sala adpostește și o colonie de lilieci. După o scurta gâtuire a galeriei se pătrunde în Sala Mare (58 x 17 x17 m), care pe stânga prezintă o scurgere stalagmită impresionantă. Galeria începe treptat să devina mai mica ca secțiuni, pe partea dreapta (în sensul de înaintare spre sifon) se găsesc 4 laterale mai importante, din care una concretionată, lungă de 68,5 m. În continuare parcursul devine jos, cu tavanul coborât până la 0,6 m înălțime. De la o mica salită cu o formațiune circulara, asemănătoare unui dovleac, după 23,6 m se ajunge la sifonul terminal, jos. Tentativele de plonjare a lui au eșuat succesiv din cauza apei extrem de mâloase. De la "dovleac", pe stânga, începe însă un tobogan ascendent lung de 23 m, în mare panta, care conduce la un foarte frumos lac suspendat cu apa cristalină. După el galeria devine joasă și după o verticală de 4 se debușează într-o sala de 18 x 7,5 x 11,4 m. Urcarea unei uriașe scurgeri stalagmitice înalta de 7 m a dus la descoperirea în anul 2014 unei galerii joase, concretionata, lungă în total de 42 m, care nu a fost explorată până la capăt. Este singurul semn de întrebare (în afara de sifonul terminal) care mai rămâne în aceasta peștera. Din ultima sala, după două verticale ascendente de 2 și respectiv 1.5 m se debușează în Sala Terminala (34 x 15 x 14 m). În stânga o galeria mai strâmtă, ascendentă, se bifurcă în două ramuri, terminate prin hornuri închise, cel de 8,5 m inalatime atinge cota maximă a peșterii, +50,2 m.


    Mineralogie
    Peștera conține toată gama de concrețiuni clasice, iar pe tavanul și pereții etajului superior se dezvota cristalizări de calcit.


    Biospeologie
    Peștera adăpostește o colonie de lilieci, care în 2014 au sejurnat în Sala Mare, iar 2019 în Sala de Intrare.


    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 11:07:41 CEST (137 citiri)
    Citeste mai mult... | 6747 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica (2)

    Spuneam, în foiletonul precedent, că trăim vremuri eliptice de onoare. Timpul nu spală păcatele nimănui, însă propagandiștii „ iepocii” istorice cred că se pot spăla pe mâini ca Pilat din Pont.Și le merge. La noi, acuzele de pact cu Puterea se fac pe sărite.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 10:33:35 CEST (122 citiri)
    Citeste mai mult... | 17883 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica

    „Religia iartă sau mai iartă. Politica niciodată.”
    Constantin Țoiu, Căderea în lume

    Am primit de la regretatul Aurel Sasu carte grea la propriu și la figurat : Politică și Cultură, Antologie de Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu, editată de Asociația culturală Eikon & Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016. Trudă, presupunând documentare îndelungată, ireproșabilă. Acum, când ne „distanțăm” de istorie, dar și de istorie literară, teme ca Arta și politica, Cultura și politica, Literatura și politica, Intelectualii și politica sunt de învățătură. Mereu politică și politică ! „E-n toate”, cum spunea maestrul în eschive George Lesnea că era Partidul Comunist. Și era. Titlul prefeței, Politica de persoane, este o sintagmă dintr-un articol al lui I.G.Duca, din „Viața literară”, 1906. Duca a fost asasinat de legionari pe peronul gării din Sinaia, în 1933 ; acum, se spânzură păpuși : în Ardeal, Avram Iancu ; la București, în Piața Universității, pesediști. De-am fi intransigenți nu numai cu unii…
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 09:56:38 CEST (117 citiri)
    Citeste mai mult... | 23329 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Dialoguri: Radu Negrescu-Sutzu. IN MEMORIAM - LEON GHIKA

    IN MEMORIAM - LEON GHIKA Anul acesta, pe 12 iulie, se împlinesc cinci ani de la plecarea dintre noi a prințului Leon Ghika, o personalitate remarcabilă a exilului românesc, pe care am avut onoarea să-l cunosc și să mă bucur de prietenia sa, prietenie și rudenie veche de trei veacuri între familiile noastre. Bun creștin și intelectual rafinat, evocările tribulațiilor sale nu conțineau niciun mesaj de ură sau răzbunare, preferându-i o armă mult mai redutabilă, ironia. Excelent observator, chiar dacă educația nu-i permitea a face comentarii, lui Leon Ghika nu-i scăpa absolut nimic și observațiile sale erau întotdeauna de o justețe remarcabilă. Fiica sa, Manuela Ghika-Oroveanu, a avut amabilitatea de a ridica stavilele timpului, evocând figura tatălui dânsei.

    Radu Negrescu-Suțu
    Scris de asymetria on Tuesday, May 19 @ 10:34:07 CEST (189 citiri)
    Citeste mai mult... | 20399 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Biblioteca Babel Proza: S.Y. Agnon. Cununia dragilor

    S.Y. Agnon - Cununia dragilor
    Nota  traducătorului.
    Am numit traducerea Cununia dragilor, deoarece românii numesc căsătoria – cununie, din cauza cununilor pe care le poartă mirii (afară de Copca rădvanului, a lui Galaction, unde Satana înlocuiește cununile cu găleți sparte, bătute în cuie); dar în ebraică povestirea se numește Baldachinul dragilor, căci nunta evreiască are loc sub un baldachin (în prima versiune, povestirea se numea Baldachinul negru, ca o prevestire a caracterului ei macabru). Baldachinul va apărea, foarte proeminent, spre sfârșit. Fără îndoială, această povestire are afintăți spirituale cu Strigoii lui Eminescu, deși nu poate fi vorba de o influență directă. Interesantă e figura personajului feminin, Țila (Cartea Facerii IV), una dintre soțiile lu Lemech (Lameh). Țila aceasta din povestire, îndrăgostită de paznicul cimitirului, moare, și, moartă fiind, vrea să se întoarcă acasă ca să‑și ia bijuteriile și astfel să se căsătorească cu iubitul ei (povestirea se folosește evident de precedente necrofile); dar nu reușește! Avuțiile lumești nu pot fi luate pe lumea cealaltă. Agnon e caracterizat de limba lui reconstituită, din toate straturile istorice (ca a lui Sadoveanu, dar pe o perioadă de peste trei mii de ani). În general scrierile sale sunt bazate mai ales pe limba rabinică; această povestire face parte dintre excepții, limba biblică având în ea o prezență vizibilă. Numele Iohanan înseamnă – Dumnezeu a miluit. În această povestire, eroul romantic care moare din dragoste liebestod nu e, ca în Strigoii lui Eminescu, rege, sau, ca în Copca rădvanului, artist, ci un sărman paznic de cimitir, care, cât trăiește,  se hrănește cu pâine, și cu ceva cartofi, ceapă, usturoi și scrumbie, gura lui pute și e plin de bube.
    Yossef Abraham
    Scris de asymetria on Sunday, May 17 @ 23:02:03 CEST (172 citiri)
    Citeste mai mult... | 55113 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Distribuitor de afise Geopolitica: Biroului de Cercetari Sociale. Mai 2020 Sondaj national de opinie

    În cadrul Biroului de Cercetări Sociale am finalizat un sondaj național de opinie despre orientările și valorile politice și geopolitice ale populației. Vă invit să citiți raportul făcut pe baza acestui sondaj. Veți descoperi cu surprindere cât de mare este simpatia populației față de politica dusă de China, Rusia, SUA, Germania, etc., care este atitudinea față de socialism și capitalism, care sunt politicienii în care alegătorii au cea mai multă și mai puțină încredere și cum se poziționează cetățenii în fața unor teme precum avortul, finanțarea bisericii, unirea cu Moldova, poligamia sau autonomia Ținutului Secuiesc. La aceste întrebări, dar și la altele la fel de importante, am prezentat în raportul atașat nu doar opinia generală a oamenilor, ci și modul în care ea e structurată după câteva criterii socio-demografice: regiune, tip de localitate, educație, religie, ocupație, grupă de vârstă, intenție de vot.
    Față de alte cercetări am realizat interviuri și în diaspora, pentru a surprinde și opiniile cetățenilor aflați departe de țară.
    M-aș bucura să faceți cunoscut acest raport cât mai multor oameni interesați de cunoașterea opiniei publice.
    Bruno Ștefan - președinte BCS
    0723 364 739
    SONDAJUL se poate descărca gratuit de pe situl Biroului de Cercetări Sociale.

    Scris de asymetria on Wednesday, May 13 @ 13:26:54 CEST (204 citiri)
    Citeste mai mult... | 4268 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: Ion NEAGOS. Privirea si textul in poezia lui Dan Lototchi

    Poetul Dan Lotoțchi a fost doctor al Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, cu teza Spațiul alveolar. Jurnalul literar românesc între anii 1930-2000, traducător din franceză al Tractatus-ului wittgensteinian, rămas în manuscris și dactilografiat pentru uzul prietenilor, membru fondator al cenaclului literar „Agora” și animator al seriei secunde a Festivalului de poezie de la Sighișoara ̶ cea de după 1995, desfășurată sub genericul „Poezia în avangardă” ̶ , profesor, bibliotecar și om de teatru (a tradus și interpretat monodrame de Beckett). Dan Lotoțchi ne-a lăsat o singură carte de „texte” fără titlu, Experiment cu o înserare, apărută în 2007 la editura Pro BUSINESS din Berlin. Spirit meditativ, analitic și introspectiv (unele pasaje par desprinse dintr-un jurnal intim), el s-a format, ca student al Filologiei bucureștene și mai vechi prieten al lui Gheorghe Crăciun, în atmosfera textualismului teoretizat și practicat de Gheorghe Iova.
    Scris de asymetria on Monday, April 20 @ 15:05:15 CEST (268 citiri)
    Citeste mai mult... | 66724 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

    Lecturi critice Presofagie: Mihaela Malea Stroe. Baci dibaci si nedibaci

    Mihaela Malea Stroe. Baci dibaci și nedibaci (Comentariu la expresia la modă 'românii—un popor de proști')
    De mult am devenit refractară la subiectele politice sau care au conotație politică. A trecut mai bine de un deceniu de când nu urmăresc la tv nici știri (m-am lămurit de mult ce conțin), nici dezbateri, nici ce partide promit luna de pe cer și marea cu sarea, că, oricum, ne mint. Sunt, totuși, lucruri neprelucrate în studiouri, lucruri care sar în ochi sau în timpane din realitatea imediată, fără să urmărești cu insistență sinucigașă circul mediatic.
    Astfel, de-o vreme, mă agasează până la revoltă frecvența tot mai sporită a expresiei „românii – un popor de proști”, cu varianta „popor mioritic” (termen cu bună-știință și cu o vizibilă rea-intenție re-semantizat negativ de către unii), adică „o turmă de proști”.
    Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 16:47:48 CEST (212 citiri)
    Citeste mai mult... | 28218 bytes in plus | Presofagie | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Paul Goma : Un igienist al memoriei

    La trecerea lui Paul Goma din viața pământeană în viața cerească, întâmplată de Bunavestire, 25 martie 2020, îmi spun și vă spun că Goma nu are nevoie de necrolog. Goma rămâne viu, numai că depinde și de noi să rămână viu. Și dacă nu l-am auzit când trebuia, măcar să nu-l uităm.
    Mariana Sipoș, autoarea volumului Destinul unui disident. Paul Goma (ediția întâi, Universal Dalsi, 2005 ; a doua, Eikon, 2014), a întrebat pe un post Tv, în iulie 2015 :” De ce nu am avut nevoie de Paul Goma ?”.
    Răspunsul meu, atunci și acum : pentru că este în felderința lui curajul de-a spune lucrurilor pe nume, iar intransigența nu place aliniaților, oportuniștilor, turtelor ideologice rostogolite de la stînga la dreapta, cărora le e frică de Goma. Scriitorul („rostitor de adevăr”, cum îl definește Bujor Nedelcovici) a promis : Voi vorbi când nu voi fi întrebat” și și-a ținut cuvântul, asumându-și rolul inconfortabil de igienist al memoriei. Umberto Eco dixit : „Să-ți amintești e o muncă, nu un lux.” (Magda Ursache)
    Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 16:15:31 CEST (317 citiri)
    Citeste mai mult... | 32036 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: Constantin Telegat. M A R X T O U J O U R S


    Il cause toujours, le cher Karl. Pendant la plus grande partie du XXe siècle il l’a fait, avec le succès que l’on connaît ou l’on ignore, selon le cas, en héros d’un carnaval presque ininterrompu où la plupart des participants portaient des masques de cadavres. La chute du communisme semblait avoir mis un terme à ce caquetage indécent. Erreur ! Après un deuil fallacieux, bien amorti par le besoin de paix communautaire, on a vite compris que les millions des victimes de la doctrine devaient rester cois dans leurs tombes sibériennes. Le progrès ne peut pas se passer de Marx. Et nous, nous ne pouvons pas nous passer du progrès. Le carnaval reprend donc son rythme de croisière et Marx son caquetage, fût-ce par thuriféraires interposés. Ceux-ci s’agitent avec entrain, même si la teneur de l’encens a quelque peu changé. Marx continue donc de causer. Dans les rayons de philosophie des grandes librairies, ses œuvres et celles de ces interprètes attitrés occupent le dessus du panier. Mieux : des nouvelles maisons d’édition surgies, comme par miracle de l’avenir lumineux, toujours à construire, semblent avoir assumé la tâche vitale de promouvoir l’œuvre du grand maître : Asymétrie, Algèbre, Sylepse, Mimésis… Leur titre est suffisamment évocateur pour attirer le chaland. Il ne manque pas à l’appel. Il faut dire que les médias aussi bien publics que privés l’encouragent vaillamment à suivre la bonne voie. Dans le dernier numéro hors série Les grands philosophes du Monde, dédié à Marx et à sa révolution anticapitaliste, l’éloge du grand philosophe frise le dithyrambe et ce n’est qu’un exemple parmi maints autres. Le champion toutes catégories de l’affaire demeure France culture avec son émission de philosophie où le moindre propos anti-marxiste est tabou. Aucun collaborateur ou invité n’ose le transgresser. Par contre, les pros sont légion. Début mars, notre radio organise à la Sorbonne un grand colloque sur la lutte des classes où l’on peut parier que le carnaval Marx reprendra du poil de la bête. S’il en avait besoin. Mais, ce n’est pas le cas. Dans notre ambiance diaphane du XXIe siècle, Marx vole avec aisance grâce à ses ailes de dinosaure immortel. Penser que certains de nos contemporains, évidemment bien attardés, le voyaient en fossile…

    Constantin Telegat
    Scris de asymetria on Friday, April 03 @ 22:23:48 CEST (277 citiri)
    Citeste mai mult... | 28798 bytes in plus | Eseuri | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Stare de vrajba

    O mai fi crescând vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26 ianuarie 2020, recitalul Tudor Gheorghe, impresionant, tulburător, cutremurător: „Prea degeaba sânge, prea degeaba lacrimi”, prea degeaba ochi plânși la moartea tinerilor decembriști. Institutul de Investigare a Crimelor Comuniste a dat cifra de 1116 morți. Uciși de evaporații teroriști, care au rănit și 4089 de cetățeni? Dintr-o „țară cu de toate”, lumea își ia lumea-n cap. Avem 200.000 de chinezi în România și peste un milion și jumătate de români în Italia. Cui ce-i pasă de masiva depopulare? Celor care nu-și urmăresc decât măruntul (dar multul) bine propriu? Nu-s demni nici de înjurătura neamului, exclamă indignat menestrelul.
    „Popoarele nu pier niciodată din cauza slăbirii inteligenței, ci în urma slăbirii caracterului lor”, rostea profetic Al. Vaida-Voevod ( Problema frontierelor românești), liberal absolut.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 21:31:24 CEST (330 citiri)
    Citeste mai mult... | 14537 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Memoria Anunturi: Radu Negrescu-Sutzu. Paul Goma. Încercári de recuperare postume

    Două anunțuri postate recent pe Internet au reținut atenția noastră :



    Precizăm că familia scriitorului și opozantului anticomunist Paul Goma a refuzat oferta mitropolitului Iosif de a i se atribui gratuit un loc de veci în cimitirul din localitatea Thiais, precum și oficierea slujbei funerare de către sus-numitul înalt prelat.

    Dorința lui Paul Goma a fost de a fi incinerat, pentru ca cenușa sa mortuară să se odihnească alături de cea a soției, Ana-Maria Goma, care i-a fost sprijin de neclintit întreaga viață, în colombarul cimitirului parizian Père-Lachaise. Prezentăm îndureratele noastre condoleanțe fiului scriitorului, d-l Filip-Ieronim Goma.

    Dumnezu să-l ierte și să-l odihnească pe robul Său Paul la dreapta Sa, în lumea drepților, unde să aibă parte de viață veșnică și de împărtășirea cu sfinții în Rai. 

    Radu Negrescu-Suțu, Paris, 1 aprilie 2020
    Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 21:18:49 CEST (294 citiri)
    Citeste mai mult... | Anunturi | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Cornelia Paun-Heinzel - Cand prostul ajunge în paginile istoriei

    Cititor scrie "Jenică Jănel se gândi - fapt pe care îl făcea rareori, cu mintea sa cât o boabă de mazăre - că se împlinește aproape un an de când a intrat în istorie... în istoria țării... se admiră privind cu atenție, în oglindă, cu ochelarii săi de vedere și se mângâie mândru pe burta sa proeminentă. Doar tocmai ingerase, ca de obicei, câteva porții de catering - de la masa gratuită a copiilor săraci din școala al cărei director era – și meniul zilnic pentru aleși, de care beneficia în calitate de consilier la Primărie, alături de bunătățile trimise de firmele, care aveau nevoie de diverse aprobări. Spre seară, Jenică Jănel știa că va veni tiptil, ca întotdeauna și va încărca în autoturismul școlii - de care beneficia ca manager de unitate de învățământ – pe lângă materialele de construcție folosite la renovarea clădirilor instituției, câteva caserole cu mâncare și pentru acasă, să aducă și familiei - adică soției - care se îmbuibase din plin la Financiarul unde lucra, din porțiile oficiale, dar și din cele neoficiale, de la ONG-urile și firmele finanțate cu bani de la stat, pe care le-a controlat și în care avea și celelalte locuri de muncă - dacă avea timp să treacă pe la ele... dar, măcar pentru mâncare, merita efortul, întrucât salariile le primea, chiar dacă nu frecventa sediile - și fiicei sale, elevă cu bursă de merit la școala tatălui său, unde servea și ea masa, alături de acesta și de copiii nevoiași din unitatea de învățământ.
    "
    Scris de asymetria on Sunday, February 09 @ 14:42:12 CET (431 citiri)
    Citeste mai mult... | 14365 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Geopolitica Geopolitica: Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române

    Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
    Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”, susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân. Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean, moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării, la sud.
    Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii și sunt inteligibile tuturor românilor. Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învață în școală și care subliniază - în România, în Republica Moldova și oriunde în afara acestor state - patrimoniul lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc. sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult, chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana. Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană. Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la Mihai Eminescu și Alexandru Philippide,au folosit constant noțiunea de limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost moldovenii.
    Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional, Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de „limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români și care au scris exclusiv în limba română.
    A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc.
    Drept consecință, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului. În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le cuprind.

    Biroul Prezidiului Academiei Române
    Acad.Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române
    Acad. Bogdan Simionescu - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Victor Spinei - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Răzvan Theodorescu - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Victor Voicu - Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
    Ioan Dumitrache - Secretar General al Academiei Române
     București, 30 ianuarie 2020
    Scris de asymetria on Thursday, February 06 @ 09:11:29 CET (387 citiri)
    Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0

    Memoria Editoriale: Magda Ursache. DES-FIINTARI

    Magda Ursache DES-FIINȚĂRI Nu-mi propusesem să scriu iarăși în apărarea reperelor identitare, cum am făcut-o în atâtea rânduri, dacă nu l-aș fi văzut pe Theodor Stolojan, sâmbătă , 12 octombrie, într-o emisiune TV.Tocmai salutam intreprinderea lui Nicolae Cârlan, de recuperare a dramaturgului Ion Luca (Teatru esențial, Editura Lidianca, 2017, Colecția Recuperări, 1930 pag.), scos din scenă de Nina Cassian, în „Rampa”, 28 septembrie 1947. Ninoșca fusese oripilată de piesa Salba reginei care „ațâța” la „ură de rasă”, vizând-o pe... Ana Pauker printr-un personaj: arhiereul Ana. Piesa lui Ion Luca a fost „vituperată” (verbul epocii) ca „o piesă huliganică”. În ochii dârzei staliniene, nu arhiereul era „vulpe diplomatică”, habotnic dogmatic”, ”vărsător de sânge nevinovat”, ci „Ana noastră”, cum o alinta Brucan, în „Scânteia”.Magda Ursache
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 18:20:17 CET (602 citiri)
    Citeste mai mult... | 22400 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 5

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.60 Seconds