Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 55 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Limba dulce Proza: Cornelia Paun-Heinzel - Cand prostul ajunge în paginile istoriei

    Cititor scrie "Jenică Jănel se gândi - fapt pe care îl făcea rareori, cu mintea sa cât o boabă de mazăre - că se împlinește aproape un an de când a intrat în istorie... în istoria țării... se admiră privind cu atenție, în oglindă, cu ochelarii săi de vedere și se mângâie mândru pe burta sa proeminentă. Doar tocmai ingerase, ca de obicei, câteva porții de catering - de la masa gratuită a copiilor săraci din școala al cărei director era – și meniul zilnic pentru aleși, de care beneficia în calitate de consilier la Primărie, alături de bunătățile trimise de firmele, care aveau nevoie de diverse aprobări. Spre seară, Jenică Jănel știa că va veni tiptil, ca întotdeauna și va încărca în autoturismul școlii - de care beneficia ca manager de unitate de învățământ – pe lângă materialele de construcție folosite la renovarea clădirilor instituției, câteva caserole cu mâncare și pentru acasă, să aducă și familiei - adică soției - care se îmbuibase din plin la Financiarul unde lucra, din porțiile oficiale, dar și din cele neoficiale, de la ONG-urile și firmele finanțate cu bani de la stat, pe care le-a controlat și în care avea și celelalte locuri de muncă - dacă avea timp să treacă pe la ele... dar, măcar pentru mâncare, merita efortul, întrucât salariile le primea, chiar dacă nu frecventa sediile - și fiicei sale, elevă cu bursă de merit la școala tatălui său, unde servea și ea masa, alături de acesta și de copiii nevoiași din unitatea de învățământ.
    "
    Scris de asymetria on Sunday, February 09 @ 15:42:12 CET (22 citiri)
    Citeste mai mult... | 14365 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Geopolitica Geopolitica: Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române

    Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
    Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”, susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân (macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân. Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean, moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării, la sud.
    Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea limbii și sunt inteligibile tuturor românilor. Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba standard care se învață în școală și care subliniază - în România, în Republica Moldova și oriunde în afara acestor state - patrimoniul lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc. sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani, toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult, chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana. Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană. Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la Mihai Eminescu și Alexandru Philippide,au folosit constant noțiunea de limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost moldovenii.
    Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional, Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de „limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români și care au scris exclusiv în limba română.
    A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc.
    Drept consecință, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului. În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le cuprind.

    Biroul Prezidiului Academiei Române
    Acad.Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române
    Acad. Bogdan Simionescu - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Victor Spinei - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Răzvan Theodorescu - Vicepreședinte al Academiei Române
    Acad. Victor Voicu - Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
    Ioan Dumitrache - Secretar General al Academiei Române
     București, 30 ianuarie 2020
    Scris de asymetria on Thursday, February 06 @ 10:11:29 CET (22 citiri)
    Citeste mai mult... | Geopolitica | Scor: 0

    Memoria Editoriale: Magda Ursache. DES-FIINTARI

    Magda Ursache DES-FIINȚĂRI Nu-mi propusesem să scriu iarăși în apărarea reperelor identitare, cum am făcut-o în atâtea rânduri, dacă nu l-aș fi văzut pe Theodor Stolojan, sâmbătă , 12 octombrie, într-o emisiune TV.Tocmai salutam intreprinderea lui Nicolae Cârlan, de recuperare a dramaturgului Ion Luca (Teatru esențial, Editura Lidianca, 2017, Colecția Recuperări, 1930 pag.), scos din scenă de Nina Cassian, în „Rampa”, 28 septembrie 1947. Ninoșca fusese oripilată de piesa Salba reginei care „ațâța” la „ură de rasă”, vizând-o pe... Ana Pauker printr-un personaj: arhiereul Ana. Piesa lui Ion Luca a fost „vituperată” (verbul epocii) ca „o piesă huliganică”. În ochii dârzei staliniene, nu arhiereul era „vulpe diplomatică”, habotnic dogmatic”, ”vărsător de sânge nevinovat”, ci „Ana noastră”, cum o alinta Brucan, în „Scânteia”.Magda Ursache
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 19:20:17 CET (228 citiri)
    Citeste mai mult... | 22400 bytes in plus | Editoriale | Scor: 0

    Distribuitor de afise Apeluri: Stop 5G în România!

    Proteste, dezbateri, memoriu, acțiune civică și juridică. Stop 5G în România! Peste 80 de asociații și fundații au semnat Memoriul împotriva tehnologiei 5G
    Către Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale
     Plângere prealabilă împotriva motivelor de expunere / fundamentare și a ordonanței cu privire la proiectul de OUG privind simplificarea procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții cu privire la infrastructura fizică necesară susținerii rețelelor de comunicații electronice, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative
     Cerem în mod imperativ anularea acestui proiect de OUG, suspendarea tuturor procedurilor legate de el și a oricăror acte subsecvente ce decurg ca efect din el!
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 17:42:57 CET (211 citiri)
    Citeste mai mult... | 66475 bytes in plus | Apeluri | Scor: 0

    Historia oculta Polemici: Radu Dragan. Le fantôme de la Légion hante-t-il toujours l


    Dans la prison de Pitesti s’est déroulée entre 1949 et 1952 une expérience de rééducation par la torture physique et morale des détenus anti-communistes. Sa particularité est que les tortionnaires étaient recrutés parmi des détenus qui, par opportunisme ou par pure cruauté, torturaient les autres en les obligeant de renier leurs convictions religieuses, morales et politiques et se convertir à la doctrine communiste. A part les tortures physiques, les humiliations allaient jusqu’à les forcer à boire leur urine et manger leurs excréments, les faire participer à des « messes » pornographiques pendant lesquelles les plus religieux devaient renier leur croyance.
    Radu Drăgan
    Scris de asymetria on Monday, November 04 @ 16:08:58 CET (199 citiri)
    Citeste mai mult... | 12084 bytes in plus | Polemici | Scor: 0

    Limba dulce Poeme: Ion DUMBRAVA. Poeme noi


    Ion DUMBRAVĂ

    uneori totuși

    nu foarte des dar uneori ne mai amintim totuși
    cît de rar trecea dumnezeu prin așezarea
    aceea cu nume ciudat ca și multe
    ale celor ce-o locuiau
    și cum se mira
    lumea cînd era luat cîte unul
    care nici nu apuca să pășească
    bine în viață și era lăsat
    pe pământ cel trecut
    și putred ca mărul
    uitat necules.

    așa ceva nu se putea explica decît
    că acolo sus e nevoie din cînd în cînd
    de suflete încă neatinse dar cine
    să își bată capul cu astfel de gînduri
    cînd destule sînt cele ce intră în atenția
    lumii. cînd zile efemere se nasc și sfîrșesc
    odată cu fluturii seara.
    cînd cîinii se-agită și latră și caravanele trec.
    Scris de asymetria on Wednesday, September 18 @ 20:31:31 CEST (317 citiri)
    Citeste mai mult... | 8185 bytes in plus | Poeme | Scor: 0

    Limba dulce Studii: Ion COJA. O mostenire de mare valoare intelectuala: domeniul parelnicului

    Părelnicul sau prezumtivul, o moștenire din substratul geto-dacic?
    Modul prezumtiv a fost considerat o inovație a limbii române, în raport cu latina și cu celelalte limbi romanice. O inovație care nu a mers până la capăt, domeniul acestui mod verbal nefiind bine sistematizat. S-a emis chiar ipoteza că am avea de-a face cu o tendință, cu o „încercare” de a se constitui în limba română o conjugare aparte, cu forme diferite pentru moduri și timpuri diferite, tendință care nu a mai apucat să meargă până la capăt[1]. Formele prezumtivului au atras atenția și unor filosofi care au cercetat limba română din perspectiva unor „modulații” ale gândului pe care numai limba română le pune la dispoziția vorbitorilor, nu atât prin semnificanți lexicali, cât mai ales prin semnificanți gramaticali, morfologici, mai greu de găsit în alte limbi. Desigur, este vorba de Mircea Vulcănescu și Constantin Noica.
    Scris de asymetria on Monday, May 27 @ 16:37:58 CEST (620 citiri)
    Citeste mai mult... | 25249 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache 'Cu moartea-n carca...'

    Magda Ursache „Cu moartea-n cârcă” Am ales pentru nota ediției integrale a cărții lui Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, sintagma lui Aurel State, „cu moartea-n cârcă”. Spune Andre Glucksmann : „ Comunismul conține genocid” : fizic, identitar, spiritual. Doctrina trebuia să înlocuiască tot-tot-tot : țară, religie, neam, familie. „Asasinii roșii”, notează Mircea Eliade (în 28 ianuarie 1943, Jurnal portughez, București, 2010, p. 141) ucid „de la milioane în sus” ; ceilalți asasini politici operează mai modest : un criminal mai mare decât Hitler a fost Stalin.
    Scris de asymetria on Tuesday, May 07 @ 10:16:58 CEST (595 citiri)
    Citeste mai mult... | 30028 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Limba dulce Proza: Marian Drumur. Confuzia este gresit eronata

    Afară, senin și un individ proțăpit cu videocamera, să mă filmeze pasămite, pentru niște actualități, dar n–a îndrăznit de–a dreptul, a îmboldit un copil al străzii, să bâzâie: – Nenea, de ce ai pijama? Nenea, de ce ai pijama?
    Scris de asymetria on Thursday, May 02 @ 16:59:56 CEST (625 citiri)
    Citeste mai mult... | 8173 bytes in plus | Proza | Scor: 0

    Apeluri. Societatea civila Apeluri: Ion LAZU. Pentru o placa memoriala dedicatã scriitorilor combatanti

    Scriitorul Ion Lazu (membru în Consiliul Uniunii Scriitorilor) e cel ce a pus plăci memoriale cu numele scriitorilor dispăruți, la locurile la care au avut domiciliu (a publicat și o carte despre acțiunea aceasta, „Odiseea plăcilor memoriale” – de consultat https://arhiva.bibmet.ro/Uploads/Lazu_OdiseaPlacilorMemoriale.pdf).

    Ion Lazu a făcut un apel pe e-mail adresat scriitorilor, invitați să contribuie la realizarea unui nou proiect al său. Revista Asymetria îl difuzează în speranța că îl vor citi nu numai scriitori, ci și cititori (prieteni ai scriitorilor) care ar putea dona o sumă rezonabilă pentru o operă de memorie, de cinstire a scriitorilor combatanți din România care și-au dăruit viața în vreme Primului Război Mondial, cel care a dus la Marea Unire.

    Mesajul scritorului Ion LAZU

    Dragelor, Dragilor, iertare că mă adresez la plural, însă în chestiune este o problemă care ne interesează pe noi toți, ca iubitori de literatură, cultură, națiune etc. Fapt este că, după trei luni  de refacere a sănătății (căci am trecut printr-o grea cumpănă…), sfătuindu-mă și cu câțiva prieteni de suflet, m-am hotărât să reiau lupta pentru Proiectul meu cultural privind punerea unei plăci memoriale cu cei 120 scriitori care au combătut în Primul Război Mondial, care nouă ne-a adus Marea Unire de la 1918.
    Chiar astăzi am postat din nou pe-al meu blog Lista celor 120 scriitori, dintre care 37 au plătit cu viața, mulți alții fiind răniți, mutilați, luați prizonieri etc. Lista se află și pe saitul Uniunii, însă acolo lipsesc chiar scriitorii căzuți în luptă…  Oricum, Uniunea noastră, căreia i-am prezentat Proiectul, a declarat că nu îl poate susține financiar…

    Am luat deci hotărârea să deschid o Listă de subscripție pentru strângerea fondurilor necesare fixării plăcii memoriale – este vorba de cca 20.000 lei. Mă adresez în primul rând Dvs. (”cei o sută, cei o sută”, vorba lui Labiș…), ca prieteni și onești condeieri, dar prin Domniile voastre sper ca inițiativa să fie cunoscută și de alți actanți ai vieții noastre literare-culturle.  Intenționez ca în zilele Crăciunului să postez pe blogul ilazu.blogspot.com o primă listă cu numele celor care doresc să contribuie la acest gest de demnitate.
    Vă rog ca în zilele ce urmează să mă anunțați prin e-mail dacă doriți să contribuiți – și care este suma pe care o donați – Lista pornește de la suma de 100 lei, dar contribuția poate fi mai mare, așa după cum deja mi-au notificat câțiva confrați de condei. Personal voi contribui cu suma de 2.000 lei, iar Lidia Lazu cu 1.000 Lei.

    Devotat, Ion Lazu

    PS. LISTA are deja 51 donatori, cu sume de 100-1000 Lei. Ea este postată pe blogul meu, dar și pe Facebook și pe G+.
    Dintre donatori, doar o persoană se regăsește pe Lista indemnizațiilor de merit… De ce oare?
    Ion Lazu,

    Adresa poștală: Ion Lazu, B-dul Rm. Sărat nr. 6, Bloc 21.B, scara A, ap. 26, sector 3, București, of. p. 80, cod poștal 031912;
    e-mail: ion.lazu@gmail.com

    Blog: ilazu.blogspot.com
    Cont curent  RO06INGB0000999904295963 (RON)
    RO46INGB0000999907025599 *EUR)


    Cu deosebită stimă și calde mulțumiri,
    Sărbători fericite!
    Ion Lazu


    Scris de asymetria on Tuesday, January 08 @ 19:57:19 CET (729 citiri)
    Citeste mai mult... | Apeluri | Scor: 0

    Historia oculta Dialoguri: Adrian ROZEI. La masa cu diavolul...

    La masă cu diavolul…



    În luna septembrie a anului trecut, am cunoscut din întâmplare, într-un sanatoriu din Paris, un domn de la care am aflat, vorbind vrute și nevrute, că era evreu din Budapesta. Mai apoi, mi-a mărturisit că se născuse în Satu Mare, imediat după Primul Război Mondial. După ce am mai discutat câteva minute, mi-a venit deodată în minte o întrebare delicată: voiam să știu cum a scăpat din deportările masive care au avut loc în Ungaria, la sfârșitul războiului. A ezitat câteva clipe, după care m-a întrebat: “Ai timp să asculți o istorie mai lungă?” Intrigat de această reacție, i-am răspuns afirmativ. Descrierea evenimentelor pe care am auzit-o în continuare s-a desfășurat de-a lungul a trei zile, câte o oră în fiecare zi.

    1. Postat în premieră la 15/03/2008 pe blogul autorului

    » Service après vente (vezi mai jos)
    Boulogne, aprilie 2018„
    După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai. 


    Nota:
    » Service après vente. Boulogne, aprilie 2018

    „După ce am auzit această relatare cutremurătoare, am rămas în contact cu Szigmond Kalocsai.Mărturisesc că n-am reușit să vorbesc niciodată cu el românește! Însă, am remarcat că înțelegea perfect tot ce-i spuneam. El mi-a arătat nenumărate documente de familie, și mi-a permis să le utilizez în textul scris atunci, care poate fi citit la www.adrian-rozei.net, sub titlul „La masă cu diavolul!”Il sunam, din trei în trei luni. De fiecare dată, sănătatea lui era tot mai șubredă.Până când, în ianuarie 2011, soția lui m-a anunțat că Szigmond ne-a părăsit în luna decembrie a anului precedent.Eram convins că această aventură se sfârșise, pentru mine. Numai că, în aprilie 2012, am aflat că un film intitulat „LE JUIF QUI NÉGOCIA AVEC LES NAZIS”, (Evreul care a negociat cu naziștii) urma să fie prezentat în premieră pe ecranele pariziene.Am alergat la seara de lansare a filmului, care povestește aventura lui Reszo (Israel) Kasztner și a grupului din care făcea parte Kalocsai.Acest film, realizat de Gaylen Ross, a fost prezentat în Statele Unite sub titlul „Killing Kasztner”.Filmul a rulat în prezența realizatoarei, și a fost urmat de o dezbatere cu publicul, printre care se afla și un supraviețuitor al „trenului evreilor unguri” din 1944. Dar care avea, pe atunci, numai 11 ani.


    Filmul și dezbaterea care a urmat, se învârtesc asupra unui subiect esențial: „Kasztner: erou sau trădător?”Pentru că, 13 ani după evenimentele povestite mai sus, în 1957, Reszo a fost împușcat, în plină stradă, la Tel Aviv, de către un extremist de dreapta, care-i reproșa contactele cu Eichman, înaltul responsabil nazist care s-a ocupat de acest grup.Acest eveniment a fost precedat de nenumărate polemici, procese, dezbateri contradictorii... care continua până azi, la mai bine de 70 ani după sfârșitul acestei tragedii. Și fiica lui Kasztner se mai luptă, încă, pentru reabilitarea „evreului care a negociat cu naziștii”.Ascultând dezbaterea și întrebările ridicate de asistență, mi se părea că aud răspunsurile, date de Szigmond Kalocsai, un martor atât de esențial, al acestei aventuri, în care el jucase unul dintre cele trei roluri principale.Mai mult decât orice, regretam că realizatoarea filmului, care a lucrat câțiva ani la finalizarea lui, nu l-a întâlnit pe Kalocsai. Deși el a decedat doi ani după premiera filmului în USA, exact pe când eu făceam cunoștință cu Szigmond.*La sfârșitul prezentării, la care a participat și fiul lui Kalocsai, am schimbat câteva cuvinte cu realizatoarea. I-am lăsat și cartea mea de vizită și i-am indicat adresa internet unde poate găsi mărturia lui Szigmond.

    După câteva săptămâni, am primit un mail prin care Gaylen Ross îmi mulțumea pentru că am asistat la premieră și mă ruga să-i confirm că am fost în trenul „Budapesta- Bergen-Belsen”! Eu, care în acea vreme...nici nu eram măcar în proiect!Puțin importă ce cred eu despre acest subiect!Prefer să-i las ultimul cuvânt lui Szigmond Kalocsai:
    Kasztner a salvat două grupuri de evrei: al nostru și cel care, ajuns la Theresienstatd, a fost eliberat de aliați. Mie, Kasztner mi-a salvat viața și nimic nu e mai prețios…
    Nu știu dacă mărturia mea va fi luată în considerație. În orice caz, dacă mai există supraviețuitori din grupul nostru, ei nu vor putea spune altceva decât ce-am spus eu.
    Cu aceasta am povestit totul!

    *Szigmond Kalocsai a înregistrat, în 1995, o casetă în care povestește în detaliu toată aceastà aventură. Caseta poate fi consultată în arhiva “Survivors of the Shoah”, din Statele Unite.


    Nota redacției. Unul din membri grupului de evrei plecați de la Budapesta la Bergen-Belsen a fost excepționalul actor Kovacs Gyorgy. După Diktatul de la Viena,  în 1941, el se afla în căutarea unui angajament profesional la Budapesta. A ajuns apoi, pus pe lista aleșilor și astfel salvat, în Elveția, de unde s-a repatriat în România, la chemarea lui Kemény János, care îl invita să vină pentru a participa la constituirea echipei Teatrului Secuiesc din Târgu Mureș. Cariera sa, după 1946, a fost deci legată mai ales de teatrele maghiare din Cluj și Târgu Mureș, ca și de Institutul de Teatru «Szentgyorgy Istvan» din această localitate, unde era profesor de actorie, și unde ajunsesem preparator și eu în 1963, la catedra de istoria teatrului.
    «Hamarosan Budapesten találjuk, de a zsidótörvények miatt 1941 után nem kapott szerződést, s csak a kolozsvári zsidó színház előadásain léphetett fel hetente két alkalommal. Nem szívesen nyilatkozott arról, hogy a német megszállás után Bergen-Belsenbe deportálták. Onnan Svájcba került, s ott kapta meg Kemény János táviratát 1946-ban, melyben Marosvásárhelyre, az alakuló Székely Színházhoz hívta. Amikor azt 1965-ben átszervezték, a Kolozsvári Állami Magyar Színházhoz szerződött. Életének utolsó éveiben filmekben is játszott, és rendezett is.
»Sursa: http://szinhaz.net/2011/03/29/gajdo-tamas-kovacs-gyorgy-oroksege/
     
    Scris de asymetria on Monday, January 07 @ 15:58:10 CET (838 citiri)
    Citeste mai mult... | 67003 bytes in plus | Dialoguri | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?

    Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Țară !
    Prozatoarea, eseista, redactorul șef de la știri.botoșani, am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit și de copii, și de învățători).
    Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 20:06:05 CET (770 citiri)
    Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | In epicentru | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas. Cercetari speologice si arheologice în Laos

    Recomandîm citiorilor noștri versiune ilustrată a unui stddiu semne de Liviu Văîlenaș, de speologie și arheologie, realizat pe baza unor cercetări în peșterile din Laos.

    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 20:07:22 CET (692 citiri)
    Citeste mai mult... | Studii | Scor: 0

    Etnografie Studii: Liviu Valenas Misterul vechilor statui din pesterile din Laos

    Misterul vechilor statui din peșterile din Laos

    Într-o seară din aprilie 2004 țăranul Boun Nong din satul Ban Na Khang Xang (provincia Khammouane) a plecat la vânătoarea de lilieci. În Laos liliecii sunt considerați, din păcate, o delicatesă culinară. Atenția lui Boun Nong a fost atrasă de o mică intrare suspendată într-o faleză la 15 m înălțime, un posibil loc unde s-ar fi adăpostit mult doritii lilieci. Cu ajutorul unor liane Boun Nong a reușit riscantă ascensiune a peretelui vertical. După mică intrare a urmat o sala mai mare, însă în loc de lilieci, perfect aliniate în gururi erau 229 de statui ale lui Budha, înalte de până la 1,5 m, majoritatea din bronz, dar și 15 din aur masiv! A fost cea mai importantă descoperire arheologică din ultimii 100 de ani din Laos. Peștera Tham Pha Fă a devenit aproape imediat o mare atracție turistică, dar și un loc permanent de pelerinaj pentru laotienii budhiști.
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 19:39:22 CET (696 citiri)
    Citeste mai mult... | 9506 bytes in plus | Studii | Scor: 0

    Geopolitica Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne

    Dans une brochure publiée en 1932 sous le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et Hongrois, Nicolae Iorga écrivait : "Depuis presque cent ans, une haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des Roumains et des Hongrois.[...] Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais non dénuée de sympathie des relations entre les élites révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires, eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours de Napoléon III, un problème international : les principautés danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse, mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient.

    Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
    298 pages - 13,5 × 21 cm
    ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018
    Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:52:06 CET (741 citiri)
    Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Geopolitica | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 1

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.39 Seconds