Who's Online
Exista in mod curent, 69 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Jurnal: Gabriel Catalan. Timpul marturisirii publice: clerici si credinciosi
Scris la Friday, December 29 @ 09:38:47 CET de catre asymetria |
"Dumnezeu le acordă acum o ultimă șansă tuturor liderilor religioși (inclusiv ori mai ales creștini) pentru a se purifica într-adevăr, pentru a scăpa de duplicitate, de minciună, de șantaj, și probabil și de pedepsele pe care le-ar merita în această viață și/sau în cea viitoare în cazul în care nu se vor căi pe deplin (deci nu o vor mărturisi public, complet, cu sinceritate și căință veritabilă, într-o minimă încercare de reparație moral-civică) de colaborarea lor, sub orice formă și cu orice durată, precum și sub orice pretext, cu Securitatea, cu PCR și cu statul comunist, adică cu sistemul criminal ateisto-comunist."
Timpul mărturisirii publice – scrisoare deschisă către toți clericii și credincioșii din România
de Gabriel CATALAN
În ultimele 2-3 luni tema deconspirării Securității, a angajaților și colaboratorilor ei, a fost în prim-plan. Societatea românească, aflată în pragul integrării în UE, începe să se miște în sensul perceperii mai corecte a efectelor complet negative ale oricărui tip de colaborare cu Securitate și a necesității curățării vieții publice în totalitatea aspectelor ei, precum și a condamnării regimului comunist românesc ca fiind unul criminal și totalitar.
Desigur, normele privind deconspirarea Securității, lustrația ori prevederile referitoare la activitatea diferitelor institute și comisii de investigație au lipsuri sau, mai bine zis, sunt interpretate și implementate într-un mod viciat de cei care ar trebui să le aplice de fapt în mod scrupulos.
De exemplu, Colegiul CNSAS se arată permanent influențat politic și îi tot dă înainte cu interpretarea stupidă a sintagmei „Securitatea ca poliție politică”; inițiatorii legii lustrației, între care și informatoarea dovedită, deputata Mona Muscă, susțin că trebuie făcute distincții și nu toți nomenclaturiștii merită să fie epurați, solicitând excepții sub pretextul „inocenței vârstei” în cazul unor membrii ai CC al UTC precum liceanul pe atunci Mihai Răzvan Ungureanu, azi ministru de externe, deși acesta a ajuns la majorat tot în acea funcție și, de altfel, era perfect conștient și total responsabil de acțiunile și vorbele sale chiar și atunci când avea doar 16 ani, dar vota cu zel deciziile comuniste; comisia Tismăneanu ignoră sau se delimitează de disidenți de talia lui Paul Goma și Vasile Paraschiv și uită cronologia reală a comunismului, pe care o începe nu în 1917 odată cu lovitura bolșevică din Rusia sau măcar în 1921 când apare PCdR, ci în 1945, ocultând astfel o perioadă importantă a comunizării țării și o însemnată parte geografică a ei – Basarabia și Nordul Bucovinei, plus ținutul Herța – totodată, limitându-se la o prezentare generală a fenomenului, după cum a anunțat chiar șeful ei, fiul unor foști nomenclaturiști bolșevici de origine evreiască din România, emigrat în SUA deoarece nu mai putea promova pe scara social-profesională, după cum singur a declarat public, în timp ce institutul Oprea & Olaru imită aceleași metode „discriminatorii” și adoptă subiecte de interes minor ori secundar în raport cu miza veritabilă în vederea căreia s-a înființat, lăsând impresia că ar urmări mai mult să sporească renumele și bunăstarea tinerilor săi șefi, ahtiați după puterea politică și obsedați de construirea propriei lor imagini.
Totuși, progresele se înmulțesc, în ciuda practicilor constante ale serviciilor secrete și poate chiar ale președintelui de a selecta dosarele cu scopul de a plăti unele polițe, de a decredibiliza unele persoane și grupări sau chiar de a compromite complet însăși deconspirarea. Peste tot, diverse organizații civice, sindicate, partide politice și instituții publice solicită verificarea membrilor lor și anunță excluderea celor vinovați că au contribuit la instaurarea și menținerea terorii comuniste în patria noastră.
Numai clericii tac chitic, ba chiar fac demersuri secrete pentru a fi exceptați de la regulă, deși ei ar trebui conform învățăturii religioase (creștine, în special) să fie modele, deci primii care să spună și să ceară adevărul și să apere dreptatea, morala.
De aceea, ca unul care am trăit o experiență foarte amară după ce am dezvăluit opiniei publice în 2001 (dar și ulterior) mai multe fapte rușinoase și condamnabile din punct de vedere uman, civic și moral-creștin ale unor lideri creștini români, consider că a sosit vremea ca prelații - și am în vedere în principal pe mai marii lor (ierarhi, stareți, protopopi, decani etc.) - să-și respecte statutul și să-și scruteze conștiințele pentru „a se spovedi” public, cu deplină sinceritate, propriilor enoriași pe care-i au în grijă nu spre a-i exploata și minți, ci pentru a-i ajuta să se mântuiască, pentru a le sluji și a-i conduce pe Calea Adevărului, după cum spune Sf. Ap. Pavel (Paul). Ar fi de ajuns câteva fraze, scurte dar cuprinzătoare, la slujbele divine sau în mass media. Totul este ca acești prelați să renunțe total la fățărnicie și să nu se (mai) identifice pe ei înșiși cu Biserica, deci cu toată comunitatea, căci cetățenii, oamenii de rând, cu siguranță, nu fac astfel de erori, nici nu confundă pe Dumnezeu sau comunitatea cu ierarhia. Precizez faptul că toți șefii cultelor religioase din România comunistă au avut demnități oficiale, fiind membri ai Marii Adunări Naționale (Parlamentul comunist) și lideri în cadrul Frontului Democrației și Unității Socialiste, iar unii dintre ei erau chiar și membri cu carnet, merite și vechime ai PCR, mulți dintre ei (practic toți) fiind folosiți de regimul totalitar-criminal în propaganda internă și externă.
Sunt convins că oamenii, simpli credincioși, nu-i vor condamna foarte aspru pe arhiereii care în ceasul al XII-lea își vor recunoaște public, cu sinceritate și căință, păcatele colaborării cu regimul comunist, inclusiv cu Securitatea, ci dimpotrivă, le vor acorda celor mai mulți dintre ei iertarea, însă pentru aceasta trebuie să li se ceară iertare. Numai pe cei care vor ascunde adevărul și se vor arăta pe mai departe ipocriți, asemenea fariseilor și apostaților, poporul credincios nu-i va ierta pentru că neștiindu-i nici nu poate face aceasta.
Și mai cred că Dumnezeu le acordă acum o ultimă șansă tuturor liderilor religioși (inclusiv ori mai ales creștini) pentru a se purifica într-adevăr, pentru a scăpa de duplicitate, de minciună, de șantaj, și probabil și de pedepsele pe care le-ar merita în această viață și/sau în cea viitoare în cazul în care nu se vor căi pe deplin (deci nu o vor mărturisi public, complet, cu sinceritate și căință veritabilă, într-o minimă încercare de reparație moral-civică) de colaborarea lor, sub orice formă și cu orice durată, precum și sub orice pretext, cu Securitatea, cu PCR și cu statul comunist, adică cu sistemul criminal ateisto-comunist.
15 august 2006
P.S. Amintesc CNSAS, îndeosebi Colegiului său, că am depus încă de acum 5 ani și jumătate mai multe cereri de verificare a unor persoane publice, inclusiv a șefilor tuturor cultelor din România, la care aștept încă un răspuns oficial, conform Legii 187/1999, dacă mai au vreo valoare în țara asta expresii ca lege, cetățean, stat de drept.
|
Chestionarul articolului:
|
Associated Topics
|
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|