Who's Online
Exista in mod curent, 46 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Istorie recenta: Cora Muntean, Bucurestii, sub dictatura Coronavirus
„Am
ajuns,
iată,
s-o invidiez pe Cora Muntean. Pentru că ea a avut
avantajul
de a ieși din casă. De a ajunge cu legitimația
de
reporter nu la Polul Nord sau în Deșertul Gobi, ci în
Bucureștiul
primăverii lui 2020. Față de cititorul închis în
casă,
ea a avut avantajul de a ieși pur și simplu pe străzile
Capitalei.
Ca să vezi A ajunge pe străzile Bucureștiului
a
fost timp de două luni o aventură mai ceva decît a
ajunge
pe Lună. Are însă și al doilea mare avantaj al
reporterului.
Știe să observe. Acolo unde privirea
cititorului
lunecă fără să se oprească, reporterul descoperă amănunte
semnificative pentru
halucinanta
atmosferă dată de un oraș care trăiește
sucit,
mai ceva ca acel Cănuță al lui Caragiale.
Pe
parcursul documentării, se vîră
acolo
unde pare mai interzis, mînată de curiozitatea
de
gazetar, care nu diferă prea mult de curiozitatea
omenească
pur și simplu, observă ceea ce ochiului
obișnuit
i-ar scăpa și vorbește despre ea însăși.
Reporterul
e prin definiție atent la lumea din afară,
concentrat
asupra lumii din jur pentru a nu-i scăpa
nimic
din ceea ce rămîne important”. Ion
CRISTOIU
Extras
din Cora Muntean, Bucureștii,
sub dictatura Coronavirus
MX
Editura Mediafax
©
SC Editura Mediafax SRL, 2020
La
un gard de președinte,
la
un pas de o încurcătură
22
aprilie.
Înainte
de a mă aventura prin Rahova și Ferentari,
căci
mă bate gândul să ajung și pe acolo, miercuri am
descins
în Cotroceni. Cu metroul până la Politehnică,
iar
de acolo e o aruncătură de băț până la palatul unde
stă
domnul președinte. Am ajuns înaintea premierului și
a
miniștrilor cu care avea ședință de lucru, prin urmare
la
intrarea Leu era o mare foșgăială de trupe: militari,
jandarmi
și polițiști. Cum eram singura persoana care
staționa
peste drum de intrare, toate privirile s-au oprit
asupra
mea. Desigur, nu am avut curajul să trec. De
fapt,
curaj aș fi avut, dar nu am vrut să mă complic.
Parcă
și leul din vârful statuii s-a zbârlit la mine. Mi-am
zis
că ia mai bine fac eu cale întoarsă și merg să văd
care-i
treaba pe la AFI. Circulau salvările cu sirenele
urlând
de aveam senzația că sunt în Beirut. La un
semafor
așteptau două doamne în vârstă, când a trecut
o
ambulanță SMURD în care și șoferul și cel din dreapta
erau
în combinezoane albe, cu măști, cu glugi. Sirena
chirăia
de-ți țiuiau urechile, deși nu era nicio mașină
în
față. Doamnele s-au închinat de zici că a trecut
Preafericitul,
apoi una a decis: „Hai să mergem în casă,
că
poate ne adună de pe străzi ".
La
„Președintele României
Probleme
cetățenești”
era închis
La
mall era dezolant. Nu doar că era pustiu, dar
pe
lângă că erau ferecate ușile, în fața lor au fost
așezate
garduri de fier, ca pe stadion, de parcă voiau
să
stăvilească o invazie a dependenților de shopping.
Doar
fata frumoasă de pe un banner imens, care
făcea
reclamă pentru un parfum, părea vie pe acolo.
Și
porumbeii. Adunați grămadă, nici nu se urneau când
treceai
printre ei, ba parcă te priveau cu reproș că le
calci
teritoriul. M-am învârtit cât m-am învârtit în jurul
clădirii
și am dat și peste un homeless.
Stătea pe o
bancă
și vorbea singur. Instinctiv, m-am îndepărtat
când
l-am văzut. „Nu sunt periculos, nu vă fie teamă.
Sunt
plictisit", a strigat el în urma mea.
Am
decis să merg înapoi la palat. Cred că se terminase
reuniunea,
că mai era doar mașina armatei în față. Am
făcut
niște poze de departe și am luat-o în jos pe lângă
gard.
La poalele dealului, când s-a terminat și imensa
curte
a palatului, am dat de o poartă pe care scria:
„Președintele
României. Probleme cetățenești". Evident,
era
închis, de parcă tocmai atunci se terminaseră toate
problemele
cetățenilor. Știu, le transmitem online, dar
dacă
tot eram în zonă, am zis să încerc să le transmit
și
verbal. Am strigat de câteva ori: „E cineva ?", dar nu
mi-a
răspuns decât un câine tot mai nervos.
Am
traversat și am dat de un șir de magazine, toate
închise,
cu excepția celor care vindeau sicrie. Am
scuipat,
imaginar, în sân de trei ori și am traversat. La
un
atelier de reparat pantofi, omul și-a lăsat numărul
în
ușă „pentru orice urgență". Clar, de la atâta umblat,
oamenii
chiar își tocesc pingelele. Bag de seamă că
meseriașii
vor începe să aibă valoare.
Mi-a
plăcut optimismul din afișul altui magazin,
„Închis.
Dar vom redeschide”.
La
Spitalul Universitar era liniște, chiar prea multă
liniște.
În curte au fost amplasate două corturi mari,
probabil
pentru pacienți cu COVID, de ordinul sutelor
de
mii, pe care-i tot anunțau doctorii responsabili cu
panicarea
populației.
Peste
drum, ruinele Casei Radio răsăreau ca o pată
rușinoasă,
pe care nimeni, de 30 de ani, nu reușește să
o
șteargă. În drumurile mele prin Capitală am întâlnit
multe
astfel de ruine, unele care ar fi putut deveni niște
perle,
așa cum au fost odată.
Am
dat de o biserică, Sfântul Elefterie Nou, o
capodoperă
a arhitecturii. Chiar este foarte frumoasă,
fără
a fi opulentă. M-a mirat când am văzut că felinarul
de
deasupra intrării era aprins deși era ziua-n amiaza
mare ;
mi s-a părut a fi un far care-și risipește lumina.
Pe
lateral, în curtea bisericii, printre dalele de beton, a
început
să răsară iarba. Dincolo de gard, alți porumbei
stăteau
în tihnă pe iarbă. Mi-am amintit că azi este Ziua
Pământului.
Peste tot parcă Pământul se bucură că azi
sărbătorește
singur. Nu mai recurg la retorica potrivit
căreia
am batjocorit atât de mult natura, fără să ne pese
de
nimic, doar că azi mi s-a părut că ei îi este mult mai
bine
fără noi, că eram ca niște musafiri obraznici.
Cum
m-am simțit o clipă
ditamai
spioana
Am
ținut-o pe Splai, să ajung la Izvor și m-am ghidat
după
clădirea Parlamentului, pentru că dacă s-ar da un
premiu
pentru cea mai talentată rătăcită, aș urca sigur
pe
podium. Și ajung la Institutul Național de Cercetare-
Dezvoltare
Medico-Militară „Cantacuzino”. Fac repede
o
poză și dintr-o dată aud că strigă cineva că nu am
voie.
Mă uit pe gard și văd semnul, privesc dezolată
la
militar. „Mergeți mai departe”, îmi spune el. îi fac
un
semn amical și plec. Dau de Institutul de Cercetare
„Victor
Babeș”, unde era pustiu. Doar un domn de la
pază
uda florile cu un furtun. Iar dau de o poartă tot
cu
Institutul „Cantacuzino”. Aici era mare agitație, de
parcă
tocmai descoperiseră vaccinul-minune. Mai
mulți
militari umblau încoace și încolo. Nici nu am mai
încercat
să fac poză, doar m-am oprit puțin să mă uit.
Când
aproape ajung în intersecție, mă trezesc, dintr-o
dată,
cu trei bărbați în fața mea. Efectiv am trăit pe
viu
expresia că au răsărit din pământ. Așa cum eu par
o
doamnă, ei păreau din servicii. „Bună ziua”. „Bună
ziua”,
răspund eu. „Ce căutați în zonă?” Am vrut să
răspund :
„Spionez, că am auzit că s-a descoperit
vaccinul-minune”,
dar am zis că e mai înțelept să nu mă
apuce
tocmai acum glumele. M-am uitat la haine, să
observ
vreo umflătură la brâu, dar nu am văzut nimic. „În
documentare”,
spun eu. „Documentele dumneavoastră,
vă
rog”. „Cred că mai întâi ar trebui să știu cine sunteți,
nu?
Cel cu care conversam și-a scos o legitimație și
mi-a
fluturat-o prin față. Cum eram la distanța fizică,
în
acest caz și socială, cerută și cum el a manevrat-o
în
viteză, nu am văzut nimic. Scot legitimația, buletinul
și
declarația. întinde mâna după ele. „Dacă vreți să vă
atingeți
de lucrurile mele, vă dau un pic de Mona”, spun
eu.
Ceilalți doi au intrat în alertă. Bag mâna în geantă și
scot
flaconul de spirt. Cei doi au luat pe loc repaus. Între
timp,
văzuseră legitimația de presă, că am pus-o să se
vadă.
Am despăturit declarația, apoi am arătat buletinul
și
legitimația. „Sunteți jurnalistă”, constată el. „Da”. „Și
ce
documentați, nu vedeți că totul e pustiu?” „Păi, cum
să
vă spun, un jurnalist talentat este în stare să scrie
ceva
foarte interesant și despre nimic, despre pustiu”,
îi
explic eu. Bine, adevărul este că îmi cam bătea inima.
„Și
tocmai în această zonă v-ați găsit?” „Să vă explic
cum
stă treaba. Eu vin de la Cotroceni. De la Palatul
Cotroceni,
și nu mă descurc deloc cu orientarea, așa
că
am ținut drumul pe Splai. Habar n-aveam ce este
în
zona asta. Și nici nu cred că e un obiectiv secret, că
dacă
era l-ați fi izolat”. „Bine, dați-mi, vă rog, totuși,
buletinul”.
I l-am dat, s-a uitat o secundă pe el și mi
l-a
înapoiat. Am scos un șervețel dezinfectant și l-am
șters.
„L-ați și scanat?”, am întrebat eu zâmbind.
Doar
că având mască, evident că am risipit degeaba
zâmbetul.
Ei nu aveau. „Mergeți”, m-a îndemnat el.
„Unde
veți scrie despre asta ?" „Pe cristoiublog." „A,
OK,
o zi bună, aveți grijă!" Asta cu „aveți grijă" nu am
știut
cum să o interpretez. Apoi,
ajunsă acasă am deschis mailul și am aflat că
„joi,
la ora 8:30, premierul Ludovic Orban face o vizită
la
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-
Militară
„Cantacuzino”, la care participă și ministrul
Apărării
Naționale, Nicolae Ciucă. Apropo de măști și „par o doamnă",
deschid două
paranteze.
Prima, scurtă: pe mine, care sunt „din spate
liceu,
din față muzeu", purtatul măștii mă avantajează.
Nu-mi
place, dar decât ridurile…
Amintire
de
pe Șeremetievo
A
doua, la Moscova, în 2014. M-am coafat, m-am
machiat,
m-am îmbrăcat la costum. în avion, am nimerit
între
jucătorii unei echipe de fotbal. Români. Eu eram la
margine,
doi lângă mine și în jur numai fotbaliști. Ceilalți
râdeau
și făceau poante, ca băieții. Ăștia de lângă
mine
ședeau atât de rigizi, săracii, că le era jenă să se
manifeste.
La
coborâre, când am ajuns la controlul de frontieră,
mie
îmi reține polițistul pașaportul, iese din cușcubeta
lui,
mă ia de cot și mă pune lângă perete. Lipită. Adică
într-un
loc în care mă vedeau toți ceilalți care treceau.
Când
a trecut echipa de fotbal, au făcut jucătorii niște
ochi
cât cepele.
Ce
s-or fi gândit? Că sunt vreo traficantă, că ceva
nu
e în regulă cu mine. Se termină coada, polițistul
rus
cred că uitase de mine. M-am dus la geam și l-am
întrebat
ce fac. Mi-a făcut semn să mă întorc la loc.
Doamne,
dar ce am mai putut pătimi! Mi-am amintit că
la
ambasadă, când am luat viza, ofițerul mi-a spus că
„asta
nu vă garantează că veți putea intra pe teritoriul
Federației
Ruse”. Doamne, dar de ce tocmai eu dintr-un
avion
întreg ? Văd că vine spre mine un alt polițist, foarte
dichisit.
îmi spune : „Sunteți binevenită pe teritoriul
Federației
Ruse!" Văzând privirea mea nedumerită, a
adăugat :
„A fost aleatoriu".
Gazda
mea, Vladimir (altul), s-a amuzat teribil și mi-a
spus
că așa se procedează. Iau din grup o persoană,
care
pare cea mai inofensivă, și o expun, apoi studiază
reacțiile
celorlalți și unii pică în plasă când se gândesc
că
„dacă pe asta au ghicit-o…”, au anumite manifestări
care
îi dau de gol. Prietenul lui Vladimir, cu care eram la
masă,
a spus că s-a întâmplat din cauză că „you
look
like
a lady".
De atunci, de câte ori mă amuz pe seama
mea
spun că par o doamnă.
Închid
parantezele și revin la drum. Am ajuns la
Parlament
și am constatat că mi-e foarte dor să merg
acolo,
să stau de dimineața până seara, să discut cu aleșii
neamului.
Din fericire, am primit informația că începând
de
mâine putem fi prezenți fizic la lucrările aleșilor.
Parcul
Izvor era închis, dar după garduri natura dădea
un
spectacol impresionant. Mi-am amintit de diminețile
când
veneam de la metrou pe acolo și de fiecare dată
mă
opream zece minute și ședeam pe o bancă.
În
drum către tramvaiul din Victoriei, am făcut un
popas
la anticariatul Târgul Cărții, de la Colțea, și am
stat
acolo aproape o oră. Nu degeaba, am răsfoit și citit
câteva
pagini din ultimele apariții. Oricum, într-o lume
înțepenită,
cărțile ne-au dat posibilitatea de a evada din
prezentul
aproape apocaliptic.
Parlamentul
a devenit
încă
o sală a pașilor pierdut
23
aprilie.
Joi,
de Sfântul Gheorghe, a fost prima zi, după 13
martie,
în care noi, jurnaliștii, puteam intra în Parlament,
la
ședința de plen a Camerei Deputaților. Îmi amintesc
perfect
ziua de 12 martie, atunci când trebuia să fie
învestit
guvernul Cîțu. Știți toată tevatura, că Florin Cîțu
nu
a mai venit. Era 12 martie, noul Coronavirus era în
floare,
însă liberalii și lohannis aveau un singur refren:
alegeri
anticipate, să scape de ciuma roșie. Simptomele
date
de boală erau catalogate de președinte drept
mofturi.
Eu și Marius, un coleg de la TVR, am plecat
ultimii.
S-au stins toate luminile de la P1, acolo unde
e
sala de plen, și am plecat pe bâjbâite. Povesteam
despre
cât de mult ne-am săturat de jocurile făcute
de
politicieni, apoi ne-am luat rămas bun și am spus
„pe
mâine". A doua zi nu erau lucrări la Parlament, dar
aveau
liberalii ședință, după criza cu Cîțu. „Pe mâine"
i-am
spus și doamnei de la poartă după ce mi-a dat
legitimația
de acces. A doua zi, vineri, 13 martie, m-am
tot
sucit și învârtit prin casă până când am zis că nu mai
plec.
Pe la prânz, îl văd pe premierul demis și interimar,
Ludovic
Orban, cu toată presa lângă el, flancat de
ministrul
Sănătății, Victor Costache, și îl aud că anunță
senin
că e posibil să fie infectat cu noul Coronavirus. De
senatorul
Vergil Chițac. Mi-am făcut cruce de trei ori.
Unu,
că îmi pune cu atâta nonșalanță colegii în pericol.
Doi,
că nu am fost nici luni la ședința de pomină, unde
Chițac
ar fi dat cu generozitate boala la toată lumea.
Așa
mă gândeam atunci, sub primul impuls, apoi, încet-
încet,
am realizat că a fost un circ fără bani și că nu a
fost
nimeni în pericol. Și un circ prost, că politicienii nu
prea
reușesc să producă scenarii beton.
La
câteva zile s-a închis Parlamentul, s-a instaurat
starea
de urgență, s-a făcut bine și domnul Orban, a
devenit
premier plin și s-au apucat de treabă cu epidemia.
|
Scris de asymetria on Friday, January 19 @ 10:23:23 CET (646 citiri)
Citeste mai mult... | 36696 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Ioan ROSCA. Analiza contrarevolutiei din 1990: O revenire
Concluzie? 3.4
O revenire imaginară… Cei ce am
reuși să coborîm de pe Everestul ucigaș al ascensiunilor
filosofice extreme, înainte de a fi răpuși de lipsa aerului
(materiei spirituale), ar trebui să re-construim, asumîndu-ne
situația demiurgică- deci arbitrară, un spațiu coerent de
sensuri, de care să putem sprijini un păienjeniș de atitudini,
misiuni, acțiuni. In amenajarea vechilor/noilor cuiburi ale gîndului
ne-am putea lăsa pilotați de coerența adecvării la o nouă
realitate sau motivați de bucuriile rezonanțelor cu sinele din
trecut. Dacă am procedat la deconstrucție cu oarecari menajamente,
vom mai găsi material de zidit printre ruinele fostelor noastre
înjghebări, poate chiar întregi clădiri conceptuale, rămase în
picioare- cu temelii valorice cu tot- mulțumită
continuității/inerției existențiale. Să spunem că am alege
întoarcerea în sine, întru Bine. Am descoperi atunci de ce se
poate re-crede în ceva, de ce te poți împlini ca adept al
dreptății sau adevărului- sfidînd teama de zădărnicie. După
care, coborînd spre un nivel mai concret , ne-am regăsi
"datoriile", acele sarcini/răspunderi care ne întăresc
unuitatea/forma, combătînd transformarea devenirii în destrămare.
Mai e un pas pînă la acte, dar bănuiesc că aici reconstrucția
internă nu mai poate evita dimensiunea socială- totul depinzînd de
ce fac și cei din jurul nostru, cu care ne-am sincronizat sau nu, pe
drum. E deja greu să-ți țeși singur o religie socială, dar să o
și practici fără colaborări- devine absurd. Dacă am trece
și de hopul acesta, împreună cu cei cu care am rămas în
rezonanță, am putea recuceri poziția din care am plecat, cu
avantajul de a fi parcurs spirala ce ne-ar permite să jucăm cu
chef, deși știm că jucăm- și chiar ce , cum, și de ce. Atunci
ar apare din nou, în lumină întărită de întunericul din care
revenim, umbrele celor care au mers pînă la capăt în apărarea
demnității. Și mișcîndu-ne dezinvolt printre etajele peșterii
lui Platon, am repercepe păpușarii care au terciut destinele celor
înlănțuiți de regimul comunist, care ne-au irosit scînteia
vieții. Intii, actorii direcți, instrumentele oarbe ale
represiunii, mercenarii și profitorii. Apoi, în fundal- stăpînii
dinăuntrul lagarului, în culise-regizori externi și în prim plan-
marionetele "civice" (vezi si [96]) . Vom re-constata că
păpușarii de afară s-au aliat cu ticăloșii locali întru
paralizarea emancipării victimelor- care nu convine paraziților
mondializați (vezi și [97]). Reveniți la nivelul simplu/curat de
discernămînt, curățați de propagandă, vom sesiza de ce
condamarea comunismului a fost înlocuită cu denunțarea
"antisemitismului" (vezi și [98, 99]), răsturnare care
revalidează sentințele Tribunalului poporului și spune tot despre
destinul țării. Faptul că "sfinții închisorilor"
trebuie considerați iar "bandiți" (vezi și [100]) arată
pe ce mîini am ajuns/rămas, mutînd lumina de la est la vest.
Dezbărați de toxinele ideologice care ne-au paralizat, vom revedea
sintetic istoria încercării de ridicare a națiunii Române și vom
observa piedicile de care s-a lovit și care sînt pe cale să o
răpună, jertfind-o pe altarul unui cosmopolitism anihilant, legitim
pentru anumite plămădiri conștiențiale, dar incompatibil cu
justițiarismul. S-a suferit prea mult pentru ca renunțarea la visul
românesc să nu ne scopească. Am sosit la capătul incursiunii
regresive: aici ar urma să recucerim candoarea cu care sălbăticii
din care ne-am diluat iși făceau bărbătește dreptate…7 iulie 2020
Ioan Roșca
(PhD în fenomenul explicației, http://www.ioanrosca.com/
)
P { margin-bottom: 0.21cm }A:link { so-language: zxx }
|
Scris de asymetria on Saturday, March 06 @ 21:52:48 CET (1429 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Istorie recenta: Ioan ROSCA. Analiza contrarevolutiei din 1990
O altă călătorie
la capătul nopții
-Raport pentru
lucrarea "Vertebre românești" -
1. Istoric
sintetic al zbaterii mele justițiare
1.1
Introducere: contrarevoluția din 1990.
Ca supus al satrapiei comuniste, refugiat în profesionalism, natură
și filozofie, am acumulat frustrare și rușine [1]. Pentru a mă
curăța de umilințe și lașități, după 22 decembrie 1989, m-am
aruncat în farsa "eliberării" [2], m-am implicat (vezi
episoadele relatate la [3] ) în încercarea de răsturnare a puterii
securi-comuniste, adică de continuare a revoltei începute la
16.12.89, întru împlinirea revoluției anticomuniste, prin
înfruntarea Contrarevoluției feseniste. Prin tot ce am intreprins
(încercarea de a fonda "Partidul renașterii spirituale"
și de a lansa "Alianța 90"; constituirea Asociației
"Dialog Piatra Neamț"- implicată în acțiuni de protest
locale și naționale, participantă în mitingul din Piața
Universității, membră în Alianța Națională pentru Proclamația
de la Timișoara; constituirea Alianței Opoziției din Neamț-
implicată în încercarea de unificare a forțelor anticomuniste;
constituirea Alianței Civice etc.) am încercat să combat farsa
"tranziției" criminale: conservarea puterii și
acapararea avuției acumulate în lagărul comunist de către foștii
gardieni (moștenitorii lor)- camuflate prin năpîrlire
organizațională și ideologică. Eforturile noastre au fost
patetice, dar complet sterile, dintr-o sumedenie de motive, începînd
cu slăbiciunea rezistenței interne și terminînd cu complicitatea
externă (cîștigată prin vînzarea pe nimic a unei părți din
pradă și aservirea neocolonială a țării la noii stăpîni, în
urma trocurilor la masa verde "geostrastegică"). Bătălia
anului 1990 a fost redusă la lovitura "mineriadei" de
către cei interesați în ascunderea dezertării lor de pe frontul
unei revoluții agonizante, ce nu și-a putut atinge masa critică
din cauza rezistenței aparatului securicomunist regrupat (vizibil și
subteran) în spatele FSN, confiscării "opoziției" prin
agenți infiltrați și diabolizării ei prin media de serviciu
ajutată de rețeaua informatorilor conspirați, docilității
colaboraționiste a majorității populației- domesticite comunist,
etc. Am sintetizat observațiile mele privind "feseniada"
contraevoluționară (în care trebuie încadrat episodul
"mineriadei") într-un Raport-Rechizitoriu depus la
22.12.2007 [4], cu care am încheiat participarea mea la cercetarea
efectuată de procurorii militari din echipa Voinea (vezi și [5c])
declanșată de depunerea unei plîngeri penale [5a] pentru
reprimarea noastră la Piatra Neamț, acțiune explicată într-o
declarație de presă [5b]. Hotărîrea cu care oamenii
Sistemului au dus lupta (care ar fi putut fi tratată ca
"restaurație", dacă regimul ar fi scăpat vreo clipă
puterea din mîini) s-a bazat și pe teama vinovaților de a nu fi
pedepsiți pentru crimele care compun "genocidul comunist".
Toate episoadele bătăliei s-au învîrtit în jurul
"joscomunismului"- care nu avea sensul ideologic pretins de
actorii agitați pe scenă de servicii secrete, ci un înțeles acut
justițiar. La deschiderea porții lagărului de exterminare,
exploatare si alienare- care distrusese cîteva generații, cerința
stringentă- pentru deținuți- era răsturnarea criminalilor și
pedepsirea lor- nu schimbarea formelor organizaționale și
acoperirilor ideologice- cu rămînerea lor la putere. Ioan ROȘCA
Nota:
Trimiteri
la documente și eseuri-manifest:
1
Scurt-circuit biografic-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/biograf.htm
2
Din nou despre revoluție și răscoală-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2012-3
3
Istoria unei contestații- http://www.piatauniversitatii.com/ico/
4
Revoluția și Contrarevoluția din România-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2007-12
5a
Plîngere depusă la Parchet, pe 26.04 2005-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2005/docs/plingere.htm
b
Declarație de presă 2005-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2005/docs/declaratie.htm
c
Știri despre plîngerea împotriva celor ce au înăbușit Revoluția
în 1990- http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2006-5
6
Alianța Opoziției-Neamț-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/aon_declaratie_constituire.htm
7
Comunicat-Apel-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/13b_vol48_dreptatea.jpg
8
Marșul Alianței Civice-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/15ab_marsul_ac_1.jpg
9
a Acum 5 ani, contrarevoluția. (7)-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/contrarev_7.htm
b
Acum 5 ani, contrarevoluția... (9)
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/contrarev_9.htm
10
Apel din Moldova-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/04g_dialog_pn_8.jpg
11
Intervenție-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/04i_dialog_vara_90_1.jpg
12
Comunicat-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/04i_dialog_vara_90_3_comunicat.jpg
13
Declarație solemnă-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/declaratie_solemna.htm
14
Solidarizare-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/solidarizare_ac_91.jpg
15
Pentru a ne apăra credința în dreptate-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/creddrepl.htm
16
Falsuri politice regizate-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/falsuri_politice_cotidianul_91.jpg
17
Scrisoare deschisă
către congresul AFDPR
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1991-1992/docs/scrisoare_deschisa_cotidianul_91.jpg
18
Revoluție și Contrarevoluție-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1993-1994/docs/a0revolsicontrarev.htm
19
Ce este fenomenul Pitești?-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1993-1994/docs/a5fnomenulpitesti.htm
20
Ion Iliescu-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1993-1994/docs/biliescunuepresedintelemeu.htm
21
Poate. Dar eu ramin in revolutie!-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/3raminrev.htm
22
Istoria contestării lui Ion Iliescu-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/25contestiliescu.htm
23
Pînă se face liniște...
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/30liniste.htm
24
Protest-sinteză adresat lui Clinton pentru primirea lui Iliescu, 25
septembrie 1995-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/sclinton.htm
25abcd
Tîrgul comunității evreiești cu securitatea din România p1-5
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/u1tirgul.htm
(pentru părțile 2-5, în această adresă, trebuie înlocuit u1 cu
u2, u3, u4, u5)
26
Scrisoare deschisa catre Călin Nemeș-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1995-1996/docs/cnemes.htm
27
Vînt rece de la Vest-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/01.htm
28
NATO- http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/02.htm
29
Seminar Holocaust - E mai grav! -
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/05.htm
30
Complicitate camuflată degradant-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/07.htm
31
Dezbateri de diversiune-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/08.htm
32
Alibiul pedepsirii antisemitismului in sovietizarea Romaniei-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/09.htm
33
"Masuri" de "redresare" a "Romaniei":
sinteză a unui program difuz-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2004_2/docs/38e.htm
34
Un interviu despre globalizare-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2004_2/docs/42.htm
35
Procesul comunismului, contrarevoluției și tranziției criminale-
www.procesulcomunismului.com
36
Piața Universității Distribuită-
http://www.piatauniversitatii.com/
37a
Platforma Acțiunii Pentru Eliberarea României-
http://www.piatauniversitatii.com/paer/
37b
Manifestația din Piața României, rubrici în prima parte de la:
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2004_2/
38
Întîlniri cu Gheorghe Dorel Nechita-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-314-2005-1
39
Epilog 1: 20 Mai-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p1989-1990/docs/contrarev_18.htm
40
Scrisoare deschisă către Ana Blandiana-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2010-9
41
Apel pentru înființarea Comitetului pentru reprezentarea victimelor
comunismului-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/comitet_victimele_comunismului.htm
42a
Incompatibilitea domnului Tismăneanu-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2006-6
b
Scrisoare deschisă către Sorin Ilieșiu-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2010-8
c
Scrisoare deschisă către Dan Culcer-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-6-2010-8
d
Dezbatere privind sensul Procesului Comunismului-
https://www.youtube.com/watch?v=7nHE53jHoQQ
43
Plîngere
penală CRVC-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2006-8
44
Scrisoare deschisă către Claudiu Secașiu-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-8-2010-8
45
Sentința CRVC- http://www.procesulcomunismului.com/sentinta.htm
46
Cererea din 19.12.2006 pentru integrarea dosarului 735/P/1990 închis
cu NUP în 1993, legat de groapa comună de la Dealul Mărului-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/dealul_marului-2006-12.htm
47
Memoriu din 16.09.2008-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2008-9
48a
Manifest pentru rezistență-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-4-2007-6
b
Combaterea intereselor antijustițiare securicomuniste-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2008-6
49
a Scrisoare deschisă către Doina Cornea-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-6-2010-9
b
Scrisoare deschisă către Doru Mărieș-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-5-2010-9
c
Scrisoare deschisă către Marius Oprea-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-7-2010-8
50
Rolul procuraturii în evitarea Procesului comunismului,
contrarevoluției și tranziției criminale - Memoriu adresat
Procurorului General-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2010-8
51
Ordonanța Molcuț din 29.09.10-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2010-11
52
Plîngerea Roșca, din 10.11.2010-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2010-11
53
Rezoluția Iacob din 3.12.10-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-4-2010-12
54a
Plîngerea Roșca la ICCJ-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-9-2010-12
b
Plîngerea Ionițoiu la ICCJ-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-7-2010-12
55
Precizări - pentru termenul de la 25 februarie- 2011
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2011-2
56
Sentința nr. 325 din 25.02.11-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2011-2
57
Relatarea ședinței din 8.09.11-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2011-9
58
Volumele parchetului în dosarul 35/P/06-
http://www.procesulcomunismului.com/cedo/private/21_29.pdf
59
Sentința nr.1368 din 8.09.2011-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2011-9
60
Concluzii privind inculparea celor care au blocat judecarea crimelor
comunismului-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2012-5
61
Sentința 222/F 29.05.2012-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/ionitoiu_sentinta_222F_2012.htm
62
Plîngere Roșca în dosarul 75/P/97-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-5-2011-3
63
a Ordonanța Stoica 20.1.09-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/ordonanta_stoica_20ian2009.pdf
b
Rezoluția Iacob- 1251/II/2/2011
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2011-6
64
Plîngerea la ICCJ contra rezoluției 1251-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2011-6
65
Notele pentru ședința din 5.12.11-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2011-12
, http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2011-12
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2011-12
66
Nota depusă pentru termenul din 23.02.12-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2012-2
67
Sentința nr.181 din 13 februarie 2012-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-4-2012-2
68
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/46b_proiectul_solidaritate_justitiara_18dec_2008.htm
69
Colecția Gavril Vatamaniuc-
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/vatamaniucg/
70
Am să vă pun în față o oglindă-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-8-2009-12
71
Colecția Viorel Rovențu-
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/
72
Respingerea cererii FRFDPLA la CEDO de catre judecătoarea E Steiner-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/1_raspuns_cedo_FRFDPLA.jpg
73
Comunicatul FRFDPLA-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/2_comunicat_federatie_5dec2011.jpg
74
Dosarul trimis la CEDH/CEDO- 54615/12-
http://www.procesulcomunismului.com/cedo/index.html
75 a.
Intrebări propuse domnului procuror Dan Voinea- pentru dosarul Ioan
Rosca trimis la CEDO-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2012-8
b. Intrebari propuse domnului avocat Antonie Popescu - pentru dosarul
Ioan Rosca trimis la CEDO
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2013-7
76
Plîngere CEDO pentru V.Roventu -
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/demersjur/r2_roventu_romana.pdf
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/demersjur/r3_anexa1_istoria.htm
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/fonduri/roventu/demersjur/r4_anexa2_documente.htm
77
Folosirea statului în jaful funciar comunisto-fesenist-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2012-1
78
Un mănunchi de scrisori deschise, către juriști implicați in
reabilitarea justiției
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2010-9
79
Reabilitarea legalității: de la combaterea prescrierii la
condamnarea uzurpării justiției
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-7-2009-12
80
Tehnica post-incriminărilor… amnistiante-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2010-9
81
Deblocarea procesului pentru crimele comunismului-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2007-5
82
Scrisoare deschisă către veteranii țărăniști-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-12-2012-3
83
De la vinovăția justiției la falimentul dreptului-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-6-2011-3
84
http://epochtimes-romania.com/news/statul-captiv-cel-mai-mare-aparat-de-represiune-video---236403
85
a. Opinia cetățeanului Ioan Roșca privind proiectul de lege
privind revizuirea constituției României
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2013-4
86 b. Comentarea răspunsului Consiliului legislativ la propunerea
MCC http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2013-4
c. Puterea cetățeanului- intărita prin Constițutie-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale-2013-9
d. Observații privind poziția CL față de noua propunere MCC-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2014-3
86
Ascunderea genocidului antiromânesc-demonstrație-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2013-1
87
Fonduri de documente-
http://www.procesulcomunismului.com/marturii/
88
Activitatea comitetului-
http://www.procesulcomunismului.com/activitate_procuratura.htm
89
Alternative-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-977-2005-3
90
Ne lăsăm (des)ființați dinafară?
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-790-2005-3
91
Paradoxul prizonierilor dincolo de perplexitate-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/23.htm
92
Prizonieri în contradicții capcană-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/22.htm
93
Mai bine ca afară?-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2018-9
94
a Perplexitatea morală: a crede, a spune, a face, a fi -
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-635-2005-2
b
Trei intrebări coborînd/urcînd către miezul condiției noastre
politice
http://www.piatauniversitatii.com/news/editoriale/trei-2005-3.htm
c
Perplexitatea dinafară/dinăuntru - o întrebare-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-7-2006-1
d
Criza sensurilor-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2015-5
95
a Mistica îndoielii asumate:a ști că crezi în loc să crezi că
știi- http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-701-2005-2
b Alternativa perplexității asumate-
http://www.piatauniversitatii.com/ico/p2000-2003/docs/perplexitate.htm
96
Scrisoare larg deschisă-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-6-2015-8
97
Observații privind poziția SUA față de problema judecării
comunismului în România-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-1-2015-8
98
Și răzbunarea împotriva antisemiților stă în calea judecării
genocidului comunist-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-4-2013-9
99
Petiție: Legea 217/2015 nu este constituțională-
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-3-2015-8
100
Despre genocidul contra legionarilor cînd vorbim? -
http://www.piatauniversitatii.com/news/editorial-2-2015-8
P { margin-bottom: 0.21cm }A:link { so-language: zxx }
|
Scris de asymetria on Saturday, March 06 @ 19:56:39 CET (1611 citiri)
Citeste mai mult... | 66990 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Istoria nu este 'o poveste' (1) de Prof. univ. dr. Viorica Moisiuc
Istoria nu este „o poveste”! (1) Prof. univ. dr. Viorica Moisuc Joi, 16 Martie 2017 20:21 Comunismul
este „epoca despotismului fără limite, a terorii sângeroase, a
dezastrelor economice, unul mai cumplit decât altul, a celui mai
pustiitor dintre războaiele pe care le-a cunoscut omenirea și a unei
reacțiuni ideologice fără precedent în istorie". (Svetlana Alliluyeva,
fiica lui Stalin) Domnul Adrian Cioroianu, prof. univ. dr. la
Facultatea de Istorie a Universității din București, actualmente și
ambasador al României la U.N.E.S.C.O., pupil al doamnei Zoe Petre de pe
vremea Pieții Universității, cu doctoratul în istorie început în Canada
(unde a studiat „cultul lui Nicolae Ceușescu" în circumstanțele unei
substanțiale burse de studii) și terminat la București sub competenta
îndrumare a prof. univ.dr. Lucian Boia (directorul Centrului de Istorie a
Imaginarului), se apleca săptămânal asupra istoriei românilor și, vreme
de cinci minute, la postul TVR 2, se referea la unele episoade
considerate de domnia-sa ca fiind de interes public, încheindu-și
permanent expunerea cu zicere: „nu uitați că istoria este cea mai
frumoasă poveste!".
Nota: Sursa : http://art-emis.ro/analize/4081-istoria-nu-este-o-poveste-1.html Comentarii polemice la Adrian Cioroianu, Istoria este o poveste și nimic altceva. http://www.bookaholic.ro/adrian-cioroianu-istoria-este-o-poveste-si-nimic-altceva.html
|
Scris de asymetria on Monday, March 20 @ 10:24:25 CET (3243 citiri)
Citeste mai mult... | 17422 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Radu DRAGAN. Sur le symbole en politique
En fait,
l’erreur du Président Johannis et des partis de droite avait été
d’accorder au gouvernement technocrate une légitimité qu’il
n’avait pas. Un tel gouvernement est une formule de transition, il
est censé gérer le pays sans prendre des décisions qui engagent
son avenir, de préparer le terrain au gouvernement légitime sorti
des élections. Il n’a aucune légitimité politique. Cette erreur
a été chèrement payée.
|
Scris de asymetria on Sunday, January 15 @ 20:07:54 CET (2561 citiri)
Citeste mai mult... | 13687 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Primim la redactie de la scriitorul Ara Sismanian
Primim la redactie
Punctul de plecare al documentului pe care-l supun atenției Dvs. este subvenționarea, de către d-l Varujan Vosganian, în calitate, de data aceasta, nu de fost ministru al economiei ci de (încă actual) președinte al Uniunii Armenilor din România, a publicării unei cărți în cuprinsul căreia sînt ponegrit și calomniat pe parcursul unui întreg capitol de peste 40 de pagini ce-mi este „dedicat” (Memorialistică II, de Gabriel Diradurian, capitolul 19). Am scris despre aceasta pe larg într-o precedentă scrisoare deschisă (consultabilă pe siturile indicate mai jos).
Cum Asymetria a publicat deja pe aceasta tema ne facem datoria de ziaristi prin tinerea la curent a cititorilor nostri cu urmarile aceste polemici.
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 28 @ 19:34:08 CEST (4094 citiri)
Citeste mai mult... | 4556 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Gabriel CATALAN. BOR sub impactul sovietizarii
Gabriel CATALAN
Biserica Ortodoxă Română și teologia ortodoxă românească sub impactul sovietizării în anii 1947-1955
Deși pentru unii (creștin-ortodocși, mai ales) poate părea greu de crezut, chiar și în acest domeniu s-a resimțit din plin malefica influență a marxism-leninismului și a stalinismului, îndeosebi în contextul impunerii de către comuniștii români și sovietici, încă din anii 1947-1948/1949, a unei noi legislații în domeniul ecleziastic prin care statul-partid își subordona și controla extrem de strict toate cultele religioase și, în primul rând, cel ortodox, majoritar, limitându-i atribuțiile aproape exclusiv la nivelul ritualului și doar în cadrul edificiilor de cult, înlocuindu-i parțial ierarhia prin pensionări și retrageri forțate, numiri și epurări pe motive politice, impunându-i ca membri majoritari ai adunărilor bisericești elective din toată țara și de la toate nivelurile pe activiștii și demnitarii comuniști și pe politicienii aliați lor, scăzându-i drastic numărul de prelați, profesori, publicații, seminarii și facultăți/institute teologice, reciclându-i constant din punct de vedere ideologic clerul de toate categoriile și chiar forțându-l prin teroare și demagogie să devină parte a aparatului de propagandă comunistă (individual ori colectiv, în cadrul institutelor și seminariilor teologice ori a unor organizații și asociații pro-comuniste precum Uniunea Preoților Democrați, Asociația Română pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică – ARLUS, Partidul Național Popular, Frontul Plugarilor, comitetele de luptă pentru pace – CLP etc), confiscându-i o parte dintre proprietăți și bunuri (întreprinderile productive, acțiunile, școlile, grădinițele, spitalele, azilele, orfelinatele, unele cămine, case, terenuri, biblioteci și arhive), supraveghind permanent loialitatea clericilor ortodocși și, nu în ultimul rând, bineînțeles, răsplătind-o cu avantaje, favoruri, privilegii, bunuri și foloase materiale substanțiale, proporționale cu rangul bisericesc și serviciile aduse „cauzei” comuniste (de exemplu, contribuția la desființarea și persecuția contra Bisericii Unite cu Roma a adus mari oportunități majorității clericilor ortodocși, mai ales arhiereilor, care au preluat în mod abuziv, în cârdășie cu autoritățile comuniste, cea mai mare parte din proprietățile greco-catolice, inclusiv toate lăcașurile de cult; în mod similar, dar la proporții mai reduse, s-a petrecut persecuția împotriva stiliștilor și a „sectanților” neo-protestanți).
Continuarea acestui studiu, documentele anexe, notele explicative se pot citi la adresa următoare.
http://arhiva-romanilor.blogspot.com/2013/07/gabriel-catalan-biserica-ortodoxa_5261.htmlSegmentarea e necesară din motive tehnice, notele de subsol nefiind acceptate și operaționale în această versiune a sitului nsotru, cu limitări inerente. Editorul
Nota: http://arhiva-romanilor.blogspot.com/2013/07/gabriel-catalan-biserica-ortodoxa_5261.html
|
Scris de asymetria on Friday, October 25 @ 16:41:57 CEST (3704 citiri)
Citeste mai mult... | 62973 bytes in plus | Scor: 3 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Din istoria Sigurantei Generale în Basarabia (1918-1940).
La hotarul românesc
al Europei.
Din
istoria Siguranței Generale în Basarabia (1918-1940).
Notă
introductivă.
Mult studiata perioadă interbelică a Istoriei
românilor, mai continuă să atragă atenția istoricilor și a
celor interesați de trecut. Acest interes este alimentat de
descoperirea a noi și noi documente de arhivă (mai ales acum, când
accesul la documente este mai liber), care varsă, de fiecare dată,
o nouă lumină asupra trecutului și scoate la iveală subiecte
inedite, care provoacă la o nouă cercetare.
Cercetarea activității Siguranței din
Basarabia, ne-a arătat complexitatea acestui subiect, care oferă
investigațiilor științifice resurse inepuizabile. De aceia,
concluziile studiului, la care am ajuns, bazate pe documente de
arhivă (în mare parte inedite), constituie rodul muncii dintr-o
primă etapă de cercetare, care ne obligă la continuarea
investigațiilor.
Studiul de față, este un prin pas, în
aportul nostru adus cunoașterii trecutului interbelic al României.
Pavel Moraru
Introducere.
„Nistrul nu este numai o
frontieră care separă două popoare, nu este numai o linie de
demarcare a două state; Nistrul este hotarul care separă două lumi
și două concepții de viațăa”, iar Basarabia „este fereastra
deschisă prin care Internaționala a III-a își întinde arma
încărcată spre inima Europei”.
Gheorghe Tătărescu,
Mărturii
pentru istorie. Ed.
Enciclopedică,
București, 1996, pp. 104-108.
Prăbușirea
regimului comunist, a dus după sine la prăbușirea tuturor
miturilor și falsurilor din istoria națională și universală,
create de acesta. Desecretizarea arhivelor a dat posibilitatea
revizuirii istoriei și tratării nepărtinitoare a acesteia. De rând
cu combaterea clișeelor, adânc înrădăcinate în mentalitatea
societății post-comuniste, în atenția cercetării istorice au
intrat un șir de subiecte inedite din trecutul nu prea îndepărtat,
referitoare la perioada interbelică, la cea a Războiului II
Mondial, precum și la perioada postbelică.
De
un interes aparte este activitatea Siguranței în Basarabia, mai
puțin cunoscută, dar care, ca și în restul țării, a ținut de
monitorizarea vieții social-politice și de combaterea agenților
curentelor subversive, mai ales a celor comuniști. Desigur că, în
acest context, deosebit de interesante/importante sunt „buletinele
informative” – importantă sursă de informații – în privința
diferitelor probleme, care, analizate științific, ne pot relata de
mai toate aspectele vieții interbelice românești.
în
ultimul timp, s-au scris tot mai mult lucrări (mai cu seamă,
privind mișcarea subversivă comunistă), care, într-o măsură mai
mare sau mai mică, au reflectat activitatea Siguranței.i
Autorii acestora, în baza investigațiilor de arhivă, au prezentat
diverse fapte și probleme din trecut, unele dintre care șochează,
sunt incredibile, dar adevărate!
Cercetările
de arhivă scot la iveală noi și noi fapte cu totul inedite. în
această lucrare, am încercat, în limita posibilităților și a
accesului pe care l-am avut la documentele de arhivă (o bună parte
din ele, mai cu seamă „dosarele personale”, continuă să fie
secrete), să reconstituim doar unele aspecte din activitatea
Siguranței în Basarabia, care mai ascunde o multitudine de subiecte
interesante.
Autorul, Sibiu,
17 februarie 2008
Chestiunea
rolului evreilor, a unor evrei, în instalarea și impunerea și
menținerea violentă a comunismului în România și Basarabia nu
este o chestiune de statistică și nici de demografie, ci de
sociologie, ideologie și politică.
Nu cifrele contează ci
rolul social pe care l-au cucerit sau care li s-a distribuit în
cadrul procesului de comunizare a României și a Europei de Est,
adică de colonizare imperială sovietică. De la statistici va
trebui să se treacă la analiza rolurilor concrete. Numai pe
această cale se va ajunge la o concluzie temeinică și realistă,
lipsită de violențe și revendicări umflate, dar cu o perspectivă
justițiară clară, la capătul căreia va trebui să se pună și
chestiunea simplă a emigrării unora din responsabilii dezastrelor
generate de comunism, spre teritoriile de refugiu pentru torționari
comuniști, care au fost Israelul, Germania, Statele Unite ale
Americii. Dacă se mai caută și denunță torționarii din lagărele
naziste, pentru a dovedi că mai există criminali supraviețuitori,
pentru a-i pedepsi, de ce nu s-ar face același lucru cu torționarii
sau cu ordonatorii și responsabilii crimelor din lagărele
comuniste, români, unguri, ucrainieni, țigani, evrei și de alte
naționalități? Cercetarea istorică și sociologică nu se mai
poate menține la afirmații globale, la cifre, la invective cu iz
rasist și la analize în suc propriu, fără integrarea cercetării
în eforturi comparatiste istorice, demografice, psiho-sociologice,
economice. Problemă prea importantă, care nu se poate lăsa pe
seama mercenarilor sau evreilor (prin firea lucrurilor acești
abordând subiectul dintr-o perspectivă comunitară și
holocaustică), este momentul de a se aprofunda cercetarea în
arhivele românești sau străine, depozite documentare care oferă,
în ciuda epurării, devalizării lor sau a distrugerilor
întâmplătoare, destule documente pentru limpezirea raporturilor
românilor cu evreii. Știm că este așa. Noi am văzut și cercetat
asemenea documente, doar ca demersuri derivate din interesul central
pentru epurarea cărților și pentru cenzură după 1944. Pentru
Rusia, efortul lui Alexandr Soljenițîn a rodit în cele două
volume Două secole împreună. în ciuda evidentului blocaj
și boicot la care a fost supus studiul laureatului premiului Nobel
pentru literatură, cartea își face drum, este tradusă și citită,
chiar dacă presa nu dă semne că ar fi luat cunoștință existența
ei. Subiectul nu mai poate fi tabuizat, controlul presei vizibile de
către diversele lobbyuri invizibile nu poate fi total, cum ar fi
fost pe vremea dictaturilor de ambe fețe. Pentru România,
bibliografia importantă este aproape exclusiv opera unor autori
evrei, istoricii români (cu excepția lui Dinu C. Giurescu sau
Gheorghe Buzatu), nu fac decât să colporteze informațiile
primilor. Aceste informații nu sunt false ci sunt uneori deformate
continuu, prin eliminarea sau înlocuirea unor cuvinte cheie. De
pildă, se folosesc sistematic expresii ca deportare sau exterminare
și niciodată expresia folosită în epocă, colonizare, pentru a
numi deplasarea (evident forțată și prost organizată) cu efecte
tragice, distructive, a unor mase de evrei din Basarabia și Bucovina
spre teritorii fost sovietice, din estul României, precum
Transnistria. Se omite precizare, nu din ignoranță ci din
nevoie propagandistice, că majoritatea acestor evrei erau cetățeni
străini, sovietici, al unui stat cu care România se afla în război
(așa au fost tratați, prin internarea în lagăre, japonezii în
America) că teritoriile spre care erau deplasați evreii așkenazi
sau kazari (idișofoni, polonofoni și rusofoni), fuseseră, la
origine, locurile lor de baștină, în cadrul Imperiului țarist,
teritorii dinspre care evreii se deplasaseră spre Vest în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, adică spre Moldova, spre România.
Este una dintre cele mai importante migrații ilegale de la finele
acelui secol, care a modificat brutal și periculos pentru etnia a
cărui teritoriu era invadat, adică pentru români, echilibrul
demografic și economic al zonei. Nu e vorba, deci, de a motiva
orgolios și egocentric crimele, abuzurile sau represaliile de orice
fel, dacă sunt executate de ai nostri, dimpotrivă, e vorba de a
stabili vinovățiile reale și pricinile împletirii greșelilor,
iluziilor, naivităților și oportunismelor locale, de toate
culorile, cu vocațiile coloniale ale executanților, români sau
străini, printre care, unii, care au intrat cu picioarele și bâtele
în trupsufletul băștinașilor, localnicilor, ca și cum ar
fi fost vorba de teritorii cucerite, unde comandanții invadatori
răsplătesc soldații cu dreptul la jaf, la viol și la umilirea și
uciderea semenilor, nepedepsite. Și așa mai departe. Dan
Culcer
i.
Gh. Buzatu, Românii
în Arhivele Kremlinului.
Ed. „Univers enciclopedic”, București, 1996; M.
Cojoc,
M. Cojoc, Propagandă,
contrapropagandă și interesele străine la Dunăre și Marea
Neagră (1919-1939),
Ed. Universității din București, București, 2003,
http://www.unibuc.ro/ebooks/istorie.htm;
Al. Popescu, Academia
secretelor. Intelectualii și spionajul. O istorie universala.
Ed. „Meronia”, București, 2006; L. Rotari, Mișcarea
subversivă din Basarabia în anii 1918-1924.
Ed. Enciclopedică, București, 2004; Fl. N. Șinca, Din
istoria Poliției Române,
vol. I - între
onoare și obediență. Cu
o prefață a academicianului Florin Constantiniu. Tipografia „RCR
Print”, București, 2006.
http://www.c-cultural.ro/biblioteca%20virtuala/proza/florin%20sinca/;
P.
Ștefănescu, Istoria
serviciilor secrete românești.
Ed. „Divers Pres”, București, 1994; S. Tănase, Clienții
lu` tanti Varvara. Istorii clandestine.
Ed. „Humanitas”, București, 2005.
|
Scris de asymetria on Saturday, February 11 @ 20:03:29 CET (9297 citiri)
Citeste mai mult... | 68040 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (XI)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991). Bibliografie și Note. Final
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 19:14:23 CET (5441 citiri)
Citeste mai mult... | 52304 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (X)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991).
AUTOR
Pavel Moraru născut la 5 noiembrie 1975, la Olănești, jud. Tighina, Republica Moldova. Absolvent al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Moldova, Chișinău (1992-1997). Doctor în istorie al Universității din București (1997-2001). Cercetător științific superior al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei (2003-2007); cercetător științific superior și șef al Laboratorului de cercetări științifice aplicative din cadrul Institutului de Formare Profesională Continuă și Cercetări Științifice Aplicative al Academiei „Ștefan cel Mare” a M.A.I., Chișinău (2002-2004; 2006); profesor de istorie la Liceul de cadeți „Sf. Gheorghe” al Academiei „Ștefan cel Mare” a M.A.I. (2004-2006); profesor la Facultatea de Drept a Academiei „Ștefan cel Mare” a M.A.I., curs special – „Istoria organelor polițienești” (2005-2006); secretar științific al Senatului Academiei „Ștefan cel Mare” a M.A.I. (2004-2006). Cercetător principal III în cadrul Institutului Național pentru Studiul Totalitarismului al Academiei Române (2007-...); lector la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu (2007-...).
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 18:53:02 CET (4445 citiri)
Citeste mai mult... | 66014 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski(IX). Bibliografie
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991).
Planul lucrării:
Lista abrevierilor utilizate.
Introducere.
Capitolul I: Structurile de securitate sovietice din Basarabia, în primul an de ocupație (1940/1941).
Instalarea organelor N.K.V.D. în Basarabia ocupată. Organizare și reorganizare.
Activități de anihilare a „elementelor contrarevoluționare”.
N.K.V.D.-ul R.S.S.M. în timpul operațiunii de repatriere a germanilor basarabeni în Reich-ul german.
Organizarea acțiunii informative sovietice privind situația din România.
Executarea operațiunii de deportare a basarabenilor în Siberia (iunie 1941).
Capitolul II: N.K.V.D.-ul moldovenesc în timpul Războiului germano-sovietic.
2.1. Evacuarea autorităților sovietice din Basarabia.
2.2. Organizarea acțiunilor de diversiune în teritoriul părăsit.
Capitolul III: Organele securității moldovenești de la „eliberarea” din 1944 și până la procesul de destalinizare.
3.1. Reinstaurarea autorităților sovietice în Basarabia. Organele securității statului și ale afacerilor interne în anii postbelici.
3.2. Lupta cu rezistența anticomunistă basarabeană.
3.3. Acțiuni de anihilare a Bisericii Ortodoxe și a asociațiilor religioase.
3.4. Activități de combatere a spionajului inamic în R.S.S.M.
3.5. Organizarea și executarea operațiunilor de deportare a basarabenilor în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S.
3.6. Organele de securitate și ale afacerilor interne din R.S.S.M. în timpul procesului de destalinizare.
Capitolul IV: Activitățile K.G.B.-M.A.I. din perioada destinderii hrușcioviste și a stagnării brejneviste.
4.1. Organele de securitate și ale afacerilor interne din R.S.S. Moldovenești în anii `60-`70.
4.2. Combaterea „naționalismului moldovenesc” și a manifestărilor antisovietice în timpul lui N. Hrușciov.
4.3. Prigonirea credincioșilor.
4.4. Lupta cu disidența și „naționalismul moldovenesc” în perioada lui L. Brejnev.
Capitolul V: K.G.B.-ul R.S.S.M. de la „perestroikă” și până la prăbușirea regimului comunist.
5.1. Situația din Uniunea Sovietică în a doua jumătate a anilor `80. Mișcarea de emancipare națională a românilor basarabeni și separatismul din sudul și estul R.S.S.M.
5.2. Structura organelor K.G.B. al R.S.S.M și combaterea disidenței politice.
5.3. Activități în domeniul spionajului extern.
5.4. Organele moldovenești de securitate de la suveranitatea și până la independența Republicii Moldova.
5.5. Arhiva K.G.B. al R.S.S.M. – o problemă controversată de actualitate.
Fișe biografice.
Bibliografie.
LISTA ABREVIERILOR UTILIZATE
A.N.I.C., Buc. – Arhivele Naționale Istorice Centrale, București
A.N.R.M., Chșn. – Arhiva Națională a Republicii Moldova, Chișinău
C.C. – Comitetul Central
C.C.P. – Consiliul Comisarilor Poporului
C.C. al. P.C. (b) – Comitetul Central al Partidului Comunist bolșevic
C.C. al P.C.U.S. – Comitetul Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice
C.C. al U.T.L.C. – Comitetul Central al Uniunii Tineretului Leninist-Comsomolist
CEKA – vezi V.C.K.B.K.S.
C.I.A. – Agenția Centrală de Informații (Central Intelligence Agency)
com. – comuna
C.S.S. R.M. – Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova
D.G.S.P. – Direcția Generală a Securității Poporului
D.G.S.S. – Direcția Generală a Securității Statului
G.P.U. – Direcția Politică de Stat (Г.П.У. – Государственное Политическое Управление)
G.R.U. – Direcția Generală de Informații al Marelui Stat Major al Armatei sovietice (ruse) – serviciu de informații militare sovietic (rusesc) (Г.Р.У. – Главное Разведывательное Управление)
G.U.G.B. – Direcția Generală a Securității Statului (Г.У.Г.Б. – Главное Управление Государственной Безопасности)
Gulag – Direcția Generală a Lagărelor (ГУЛАГ – Главное Управление Лагерей)
jud. – județ
K.G.B. – Comitetul Securității Statului (К.Г.Б. – Комитет Государственной Безопасности)
km. – kilometru
M.A.E. – Ministerul Afacerilor Externe
M.A.I. – Ministerul Afacerilor Interne
M.C.G. – Marele Cartier General
M.G.B. – Ministerul Securității Statului (М.Г.Б. – Министерство Госсударственной Безопасности)
M.S.N. al R.M. – Ministerul Securității Naționale al Republicii Moldova
M.St.Major – Marele Stat Major
n.a. – nota autorului
N.K.G.B. – Comisariatul Poporului al Securității Statului (Н.К.Г.Б. – Народный Коммисариат Государственной Безопасности)
N.K.V.D. – Comisariatul Poporului al Afacerilor Interne (Н.К.В.Д. – Народный Коммисариат Внутренних Дел)
nr. – număr
O.B.H.S.S. – Secția pentru Lupta cu Furturile din Proprietatea Socialistă (О.Б.Х.С.С. – Отдел по Борьбе с Хищениями Социалистической Собственности)
O.G.P.U. – Direcția Politică Unificată de Stat (О.Г.П.У. – Объединённое Госсударственное Политическое Управление)
P.C. (b.) – Partidul Comunist bolșevic
P.C.M. – Partidul Comunist al Moldovei
P.C.R. – Partidul Comunist Român
P.C.U.S. – Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
R.A.S.S.M. – Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească
R.M.N. – republica moldovenească nistreană; în limba rusă, П.М.Р. (P.M.R.) – Приднестровская Молдавская Республика
R.S.S.M. – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească
R.S.S.M.N. – Republica Sovietică Socialistă Moldovenească Nistreană
R.S.S.U. – Republica Sovietică Socialistă Ucrainească
Razvedupr – Direcția de spionaj a Armatei roșii (Разведупр – Разведывательное Управление)
S.I.S. al R.M. – Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
S.S. – subdiviziuni ale Partidului Nazist de pază și represiune (Schutz-Staffeln)
S.S.I. – Serviciul Special de Informații
SMERȘ – Direcția Generală de contrainformații militare din cadrul Comisariatului Poporului al Apărării al U.R.S.S. (СМЕРШ de la aglutinarea cuvintelor Смерть шпионам – „moarte spionilor”)
str. – strada
S.U.A. – Statele Unite ale Americei
U.R.S.S. – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
U.T.L.C. – Uniunea Tineretului Leninist-Comsomolist
V.C.K.B.K.S. – Comisia Extraordinară a întregii Rusii pentru Combaterea Contrarevoluției și Sabotajului (В.Ч.К.Б.К.С. – Всероссийская Черезвычайная Комисия по Борьбе с Контрреволюцией и Саботажем)
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 18:28:01 CET (3442 citiri)
Citeste mai mult... | 75012 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (VIII)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991).
Scrierea unei istorii fundamentale a serviciilor speciale din R.S.S.M., în mare măsură, s-ar putea face în baza documentelor existente în arhivele de la Chișinău, numai că accesul la unele din ele, în mod inexplicabil (căci legislația în vigoare permite), este îngrădit.
Evenimentele referitoare la istoria N.K.V.D.-ului moldovenesc din perioada 1940/1941 ar putea fi în parte reconstituite în baza documentelor elaborate de către serviciile speciale românești, care se păstrează în Arhiva Națională a Republicii Moldova din Chișinău (fond 706, fond 680). Acestea ar putea fi completate de documentele sovietice din Arhiva organizațiilor social-politice a Republicii Moldova (A.O.S.P. a R.M.), fosta arhivă a Partidului Comunist al Moldovei, în care la moment există 530 de fonduri, cu un număr total de 540.000 de dosare.
Documente referitoare la activitatea N.K.V.D. al R.S.S. Moldovenești se află și în Arhiva Ministerului de Interne al Republicii Moldova (fond 16, inventarele 1, 2, 3, 4, 5, 6).
De asemenea, cele mai importante documente ale N.K.V.D.-N.K.G.B.-M.G.B.-K.G.B. ale R.S.S. Moldovenești, se află în arhiva actuală a Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 18:13:46 CET (4144 citiri)
Citeste mai mult... | 63365 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (VII)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991). în R.S.S.M., elita politică și industrială rusofonă, mai cu seamă cea din stânga Nistrului, a început lupta împotriva restructurării (adică, împotriva creșterii puterii nomenclaturii republicane, considerând că adevărații stăpâni se află la Moscova), sub lozinca „apărării intereselor populației rusofone a R.S.S.M.”, criticând cu vehemență proiectele de lege privind limba moldovenească (română). Anume cei ce se împotriveau restructurării, au contribuit la radicalizarea mișcării de emancipare națională a românilor-moldoveni și apoi, a ieșirii Republicii Moldova din componența U.R.S.S. Ca răspuns la acțiunile „radicale” ale „fronturilor populare”, aceștia (mai exact, K.G.B.-ul cu ajutorul acestora), au constituit „interfront”-uri în republicile cu „risc sporit”, inclusiv în R.S.S. Moldovenească.
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 18:02:14 CET (3315 citiri)
Citeste mai mult... | 63221 bytes in plus | Scor: 5 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (VI)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991). «în această perioadă, grație liberalizării regimului de la Kremlin, „cortina de fier” s-a întredeschis. Au avut loc primele vizite ale cetățenilor sovietici în străinătate, în special în țările „lagărului socialist”. însă, orice delegație (formată chiar din persoane de încredere – membri de partid) era în mod obligatoriu „însoțită” de un securist.»
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 17:38:29 CET (3427 citiri)
Citeste mai mult... | 62213 bytes in plus | Scor: 0 |
Istorie recenta: Pavel Moraru. Basarabia sub urmasii lui Felix Dzerjinski (V)
Basarabia sub urmașii lui Felix Dzerjinski: organele securității statului în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (1940-1991). Efectivul adus pentru executarea operațiunii, avea deja experiența necesară în tehnica strămutărilor și, neavând vreo legătură cu locuitorii acestor teritorii, putea acționa nemilos împotriva deportaților.
|
Scris de asymetria on Thursday, February 09 @ 17:28:06 CET (2806 citiri)
Citeste mai mult... | 62396 bytes in plus | Scor: 0 |
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|