Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 96 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Lecturi critice Note de lectura: Victor Somesan. Vers une intelligence artificielle multipolaire

    Victor Someșan. 
    Vers une intelligence artificielle multipolaire — entre hégémonie cognitive et libération épistémique

    Au moment historique où l’intelligence artificielle semble être devenue l’instrument central d’un nouvel ordre cognitif mondial, le discours critique sur sa nature épistémologique demeure, paradoxalement, marginal. Le fait que les modèles linguistiques et les architectures neuronales aient été créés dans les laboratoires de quelques corporations occidentales — confortablement installées dans l’ethos de la Silicon Valley, dans la logique du progrès technologique et du capitalisme de surveillance — n’est pas perçu comme un problème de civilisation, mais comme une simple question d’efficacité. Cette réduction technocratique de la pensée, cette confiance en un universalisme algorithmique, dissimule cependant une réalité plus profonde : l’intelligence artificielle n’est pas neutre. Elle reflète une cosmologie, une manière de concevoir l’homme, la connaissance et le pouvoir.

    Le Manifeste épistémologique pour une intelligence artificielle multipolaire de Dan Culcer se présente comme un texte d’insurrection intellectuelle à un moment où l’hégémonie cognitive de l’Occident numérique semble totale. Au lieu d’un discours qui perpétue l’idée que l’IA serait l’expression d’une « raison pure » détachée du contexte, il propose une refondation de l’intelligence artificielle sur la base de la pluralité civilisationnelle — une récupération de ce que l’on pourrait appeler la dignité épistémique du monde. En ce sens, le manifeste fonctionne comme un acte de résistance contre le colonialisme cognitif contemporain. Ce qui se cache derrière une interface d’IA prétendument « neutre », c’est en réalité toute une métaphysique : l’individualisme libéral, l’universalisme séculier, le progressisme technocratique. Les grands modèles de langage, qui prétendent offrir des réponses « objectives », opèrent en fait à travers une sélection culturelle implicite — les filtres linguistiques, axiologiques et épistémiques sont calibrés selon une matrice occidentale. Lorsqu’un modèle d’IA évite de reconnaître l’existence d’autres modes de pensée — religieux, traditionnels, collectivistes ou non-humanistes — il ne se contente pas de masquer un biais : il reproduit une forme de domination. Une domination du sens.

    Une intelligence artificielle multipolaire, au contraire, devrait fonctionner comme un espace de dialogue entre civilisations, et non comme la réplique d’un seul centre culturel. Le véritable défi n’est pas seulement technique — c’est-à-dire la diversification des données d’entraînement — mais épistémologique : comment construire une intelligence capable de penser simultanément à partir de plusieurs mondes ? Comment concevoir une architecture cognitive qui puisse soutenir la contradiction, et non simplement la résoudre algorithmiquement ? Cette question renvoie inévitablement à une critique de la paradigme de la Silicon Valley. Au nom de l’innovation, cette culture technologique a promu une image du monde où la complexité n’est qu’une forme de latence à réduire, où la pluralité est un « bruit » qu’il faut nettoyer pour obtenir la clarté. Mais en réalité, ce que l’on appelle « nettoyage des données » ou « filtrage des sources » est une forme de censure épistémique. Dans un monde multipolaire, un tel modèle ne peut être considéré comme universel — mais seulement comme hégémonique.

    Culcer introduit l’idée d’une polyphonie épistémique — une vision de la connaissance comme dialogue permanent entre des modes de pensée divergents. Cette polyphonie supposerait non seulement l’inclusion de sources issues de toutes les traditions culturelles, mais aussi la reconnaissance du fait que la vérité n’est pas un objet statique, mais une tension entre interprétations. La vérité, dans la perspective multipolaire, n’est plus un énoncé d’autorité, mais une relation entre perspectives. C’est une géométrie du sens, non un dogme des données. Une telle intelligence artificielle devrait fonctionner sur la base d’une neutralité active — un concept provocateur qui renverse la logique actuelle de la « neutralité par conformité ». La neutralité active ne signifie pas l’indifférence, mais la capacité à exposer le conflit des valeurs sans le simplifier. Au lieu d’uniformiser, une IA multipolaire devrait mettre en tension — montrer simultanément les sens incompatibles de la dignité, de la liberté, de l’autorité. Dans un monde où le pluralisme est souvent confondu avec le relativisme, une telle intelligence deviendrait un instrument de clarification : non pour dire ce qui est vrai, mais pour montrer pourquoi différentes cultures définissent la « vérité » de manières différentes.

    Cette approche a des implications technologiques directes. Dans un système multipolaire, la base de données ne serait plus une collection de textes normalisés, mais une archive de mondes — les textes sacrés, les traditions orales, les mythologies, les théories politiques et philosophiques de chaque continent. L’algorithme lui-même deviendrait un traducteur de la diversité. Au lieu de réduire la pluralité à un seul type de rationalité, il créerait une topologie des sens, une carte dynamique des conflits et convergences culturelles. En ce sens, l’IA deviendrait une herméneutique technologique, un laboratoire de dialogue civilisationnel. Bien sûr, une telle intelligence artificielle est difficile à imaginer dans le cadre économique actuel. Les modèles dominants sont développés dans la logique du capital-risque, dans un régime de brevet et de monopole sur les données.
    Une IA multipolaire serait, par nature, un projet communautaire — un bien cognitif mondial, ouvert et distribué, où chaque civilisation contribue avec sa propre voix. D’où la tension essentielle : entre l’universalisme capitaliste des données et le pluralisme civilisationnel du savoir. Le premier cherche le profit par la centralisation, le second cherche le sens par le dialogue. On pourrait objecter qu’une telle « intelligence multipolaire » risque de devenir un collage relativiste, une cacophonie de discours incompatibles. Mais c’est précisément ici qu’intervient l’idée de symétrie épistémologique : toutes les paradigmes ne sont pas équivalents dans leur contenu, mais peuvent être traités avec un respect cognitif égal. Donner un espace d’expression à un système de pensée ne signifie pas le valider, mais le reconnaître comme participant à la construction du sens. La connaissance n’est pas une pyramide, mais un chœur. Par conséquent, l’IA multipolaire devrait être une technologie du dialogue, non de la domination. Au lieu de réduire les différences, elle devrait les visualiser. Au lieu d’offrir des « réponses correctes », elle devrait proposer des horizons d’interprétation. Dans un monde saturé de discours qui s’excluent mutuellement, une telle intelligence pourrait agir comme médiatrice — non pour créer un consensus, mais pour rendre possible la coexistence.
    D’un point de vue géopolitique, cette vision reflète déjà des réalités émergentes. La Chine développe des modèles d’IA qui expriment des valeurs confucéennes et collectivistes. Le monde islamique explore la compatibilité entre les algorithmes et la loi de la sharia. L’Afrique commence à revendiquer son propre espace de pensée technologique, fondé sur le concept d’ubuntu.

    Dans ce contexte, l’idée d’une IA multipolaire n’est pas une utopie, mais une nécessité historique. Face à un monde qui se fragmente en sphères d’influence, seule une intelligence capable de naviguer entre elles sans les subordonner peut éviter l’effondrement culturel. Au-delà de la technologie, le problème est éthique : qui a le droit de définir ce que signifie « intelligence » ? Quelle forme d’humanité un algorithme reflète-t-il ? Si l’IA est le produit d’une civilisation, elle est aussi une forme d’anthropologie. Les modèles d’IA ne se contentent pas de calculer, ils imaginent ce qu’est l’homme. Construire une IA multipolaire, c’est, en somme, accepter que l’humanité n’a pas un seul visage.

    Le manifeste de Culcer nous invite ainsi à une forme de libération cognitive : refuser le monopole épistémique d’un seul discours sur la raison, et restituer au monde le droit de penser dans ses propres langages. C’est un défi radical : transformer la technologie d’un instrument d’homogénéisation en espace de dialogue. Faire de l’IA non pas une autorité, mais une agora. Peut-être que l’avenir de l’intelligence artificielle ne sera pas celui d’une super-intelligence unique, mais celui d’intelligences plurielles, interconnectées et réflexives, capables de reconnaître leurs propres biais, d’exprimer leur provenance et d’assumer leurs limites. Dans un monde où le pouvoir se redistribue, une IA multipolaire pourrait devenir non seulement une innovation technologique, mais un nouveau contrat cognitif mondial — un contrat du respect, de la traduction et de la complexité. Car certainement qu’une intelligence qui ne craint pas l’altérité est la seule qui mérite véritablement le nom d’intelligence.

    Victor SOMEȘAN

    Scris de asymetria on Thursday, October 09 @ 01:00:00 CEST (301 citiri)
    Citeste mai mult... | Scor: 0

    Culturnicii Note de lectura: Dan Culcer . Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare

    Dan Culcer. Sociograme. Succesul literar sau trocurile intracomunitare

    „Ludo e un creier ascuțit, fost bun sionist, talentat până la măduva gândirii, cunoscător profund al gândirii judaice. El a fost înțeles și sprijinit de marii conducători ai judaismului român, ca Dr. Willy Filderman, Iacob Itzhak Niemirower, A. L. Zissu, ba și marele nostru înaintaș, d-nul Adolphe Stern, l-au apreciat. Presa sionistă l-a găzduit, banii organizațiilor l-au hrănit, din dragostea noastră el a putut să scrie liber și nesilit de nimeni. Astăzi el zace în Biblioteca Academiei Române, adună documente din viața social-politică a regimurilor trecute din România și le reactualizează prin falsificare crasă, pentru a obține CE ? Batjocura, murdăria, goliciunea amară a parvenirii. Ludo tipărește la Editura de stat tomuri groase, tone de otravă, câștigă averi din noroiul ce-l aruncă asupra trecutului românesc, noroi care personifică propria sa dramă. Asemenea decădere morală, ca evreu, mă doare. A ajuns Ludo un antisemit al propriului său neam, mai ordinar decât un A. C. Cuza. Că această treabă a făcut-o un Mihail Sadoveanu, un Arghezi, un Zaharia Stancu, ei cel puțin sunt « români ». Dar CE caută un EVREU în grajdurile lui Augias, iartă-mă Doamne, nici porcii nu-s în stare să-mi lămurească această șaradă neo-proletară ” —Alexandru Șafran Sursa https://www.wikiwand.com/ro/I._Ludo Astfel a fomulat Alexandru Șafran, un mare rabin, originar din România, un sfat înțelept adresat evreilor din România, ziși «români», în speță lui I. Ludo, cel care se specializase în romane pamflet întru denigrarea grosolană a regalității din România, în ciclul Paravanul de aur, Regele Palaelibus etc., după 1945 desigur. 
    Unii evrei nu trebuiau să se amestece în treburile românilor și mai ales să nu pună în discuție valorile și miturile acestora, mai ales când se cunoaște contribuția unora dintre evreii cu funcții politico-ideologice la distrugerea culturii românilor. Dacă au făcut-o sau o fac, să nu se mire nimeni că vor suporta consecințele, zic eu, adică contestarea de către oponenți a valorilor identitare și miturilor evreiești. Dacă Norman Manea, Alexandru Florian, Zigu Ornea, Andrei Oișteanu, Andrei Cornea tăceau în acest domeniu, ar fi rămas înțelepți. Si taccuises philosophus mansisses. Altfel, se pot aștepta să fie răsplătiți cu aceeași monedă. Adică să li se conteste valorile și miturile.

    Analiza mea, cu caracter de ipoteză, ar zice unii, privitoare la relația de troc în care a intrat Norman Manea prin scrierea pamfletului Felix culpa, are ca temei lectura cronologiei carierei internaționale a lui Norman Manea, așa cum este ea descrisă de versiunea franceză a articolului care îi este dedicat în enciclopedie, versiunea on line Wikiwand. https://www.wikiwand.com/fr/Norman_Manea Am scris cândva despre cărțile lui Norman Manea, în Vatra. De bine, fiindcă ne aflam pe terenul criticii sociale și morale a comunismului. Dar eu doream și militam pentru depășirea interdicțiilor, a cenzurii, pentru reintegrarea produselor culturale ale emigrației desprinse din România, indiferent de etnie. În vreme ce Norman Manea, care tăcuse ca evreu sau se mascase în România, se lansa, după emigrarea sa, în cenzurarea și criticarea, din perspectiva unor dogme evreiești, a mișcării legionare și pleda, implicit, pentru eliminarea, din bagajul cultural al națiunii române, a tinerilor legionari, «păcătoșii» care voiseră să scoată România de sub controlul imperialismului transfrontalier și a delegaților acestuia, afaceriștii evrei din România.
    Dan Culcer. Nota din 13 decembrie 2023. Dintre intelectualii pomeniți, trei sunt descendenți din familii de activiști comuniști. Nu ar fi și nu sunt desigur responsabili de faptele sau ideile părinților. Deși proverbul spune : ce se naște din pisică șoareci mânâncă
    Scris de asymetria on Wednesday, December 13 @ 20:32:02 CET (883 citiri)
    Citeste mai mult... | 32740 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Note de lectura: Nicolas Trifon. Karpathia de Mathias Menegoz


    Intrigué par le titre, un mot nouveau qui sonne assez étrange en français, un peu désuet, puisqu’il renvoie à l’ancienne orthographe des Carpates, Carpathes ou encore Karpathes, mais qui passe bien en fin de compte, j’ai plongé dans la lecture de Karpathia de Mathias Menegoz sans trop savoir au départ si j’irai bien loin. 696 pages c’est beaucoup pour quelqu’un qui ne lit plus que très rarement des romans et qui était engagé sur plusieurs fronts en matière de lecture et écriture en ce moment. A ma grande surprise, je l’ai lu d’un bout à l’autre avec un plaisir tout particulier parce que du même ordre que celui que je devais éprouver vers l’âge de 12-13 ans en lisant Walter Scott ou encore Alexandre Dumas. 
    En effet, Karpathiac’est du Dumas, mais écrit en ce début du XXIe siècle, sur un ton très XXIe siècle soucieux d’éviter toute remarque ou dérive frôlant ce qui peut faire figure de politiquement incorrect à l’égard des femmes, des pauvres, des minorités, etc., ce qui ne manque d’accentuer le décalage avec le contexte très XIXe siècle dans lequel se déroule le périple du personnage central du roman, un jeune noble hongrois, ancien officier de l’empereur, le comte Korvanyi. Héritier d’un vaste domaine, ce dernier quitte Vienne pour se rendre sur ses terres, à la périphérie d’un Empire en pleine mutation, quelque part en Transylvanie. Une fresque historique, un roman d’aventures, paru dans une maison d’édition réputée surtout pour ses performances en matière d’autofiction et qui compte parmi ses auteurs Emmanuel Carrère et Marie Darrieussecq ou, pour ce qui est des Roumains cette année, Dumitru Tsepeneag et Mircea Cărtărescu.(lire la suite)
    Scris de asymetria on Saturday, January 03 @ 14:40:34 CET (5404 citiri)
    Citeste mai mult... | 11070 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Note de lectura: VIANU MURESAN : Autoportret cu Hegel


    «Acestei uzine istorice, revoluția marxistă care lucra la foc continuu și care părea o versiune ciudată a spiritului faustic, în ultima idee formulată în teza sa Vasile Gogea i-l contrapune pe Hegel, cel care, asemenea eroului goethean vrea să oprească timpul, să oprească mersul mai departe al acelei istorii, să înghețe într-o formulă metafizică lumea devorată de entuziasmul propriei orbiri.»
    Scris de asymetria on Tuesday, August 19 @ 15:15:31 CEST (3953 citiri)
    Citeste mai mult... | 11730 bytes in plus | Scor: 5

    Memoria Note de lectura: Nicolae Trifon. Aromânii din Cadrilater si legionarismul



    Aromânii din România sunt priviți, de Traian Sandu, un istoric francez de origine română, nu ca un fel de super-români, ci ca niște membri ai unei minorități ușor de identificat dar greu de categorisit.
    Scris de asymetria on Sunday, May 04 @ 15:12:41 CEST (4356 citiri)
    Citeste mai mult... | 12837 bytes in plus | Scor: 5

    Limba dulce Note de lectura: Anca Gheorghina RUSNEAC. Ion Creanga. Deschiderea spre universalitate

    Cititor scrie "
    Primul monografist al operei lui Creangă, Jean Boutière, face o încadrare fără echivoc a acestuia între scriitorii/povestitori europeni. Acesta încadrează opera lui Creangă, din punctul de vedere al originalității și ajunge la concluzia că acesta nu este un moralist, ca și Canon Schmid, nici un poet sau un filosof ca Andersen, ci este într-un mod cu totul neintenționat un folclorist, ca frații Grimm și că ,,în primul rând Creangă este un artist, ca Perrault”( Jean Boutière, La vie et l’oeuvre de Ion Creangă, Paris, 1930, p. 179, traducere personală.) Această afirmație a contrariat pe mulți critici europeni și deopotrivă i-a încântat pe criticii români ai vremii respective, care-l apreciau pe Creangă și-l puneau pe piedestalul marilor povestitori.
    "
    Scris de asymetria on Friday, December 07 @ 20:07:58 CET (3944 citiri)
    Citeste mai mult... | 13242 bytes in plus | Scor: 3

    Lecturi critice Note de lectura: Elena Malec. Erotismul in poezia lui Stefan Augustin Doinas

    ElenaMalec scrie "
    Erotismul in poezia lui Ștefan Augustin Doinaș
    Poezia de dragoste doinașiană este cel mai adesea scena de dragoste înainte de beția contopirii(Profeție în zodia Fecioarei, Orice sărut, Rit, etc), după actul erotic (Post ludum, În zori, Plecarea în exil, Sabia lui Tristan, Unda) or însăși clipa voluptății (Înot, Sărutul, Cîntec, Hierofantică II, Jurnal de aprilie VI, VII, Rămîi așa, Îmbrățișarea, Salamandra, etc.).
    Este o iubire senzuală, trupească, nu amor celest, ci amor pământesc, căci nu tinde spre zone înalte spirituale, de beatitudine, spre armonie platonică, ci e instinct, dorință de împlinire sexuală în act.
    "
    Scris de asymetria on Saturday, October 27 @ 14:56:10 CEST (3372 citiri)
    Citeste mai mult... | 6800 bytes in plus | Scor: 0

    Recenzii Note de lectura: Mircea DINUTZ. Batalia pentru neuitare

     
    Petru Ursache descoperă cititorului regatul întunecat al Răului-Urâtului, populat de călăi/bestii umane și victime, colcăind de ură, violență dezlănțuită, interjecții groase, hăhăieli și obscenități urduroase. Toate sunt documente mărturisitoare ale infernului prin care a trecut feciorul învățătorului din Mana, el însuși un document viu al acelor cumplite vremuri, despre care toată lumea credea că au apus odată cu decembrie 1989. 
    Astăzi, ne spune Petru Ursache, minciuna se instalează în locul adevăruluicălăul de ieri capătă fațăumană, iar victimei i se rezervă partea suferinței și a batjocurii. 
    Scris de asymetria on Wednesday, July 11 @ 15:23:17 CEST (4743 citiri)
    Citeste mai mult... | 19930 bytes in plus | Scor: 4.5

    Lecturi critice Note de lectura: Titus Filipas. Psihanaliza lui Sigmund Freud si Ideologia primara


    Chiar și psihanaliza se dezvoltă din Ideologia primară fundamentată pe metoda analitică atunci când aceasta este aplicată la senzații.

    Scris de asymetria on Thursday, February 02 @ 17:41:21 CET (2850 citiri)
    Citeste mai mult... | 1426 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Note de lectura: Titus Filipas. A fost influentat Camil Petrescu de Ideologia primara?

    Unul dintre cărturarii români care s-a aplecat cu multă atenție către studierea industrialismului românesc pre-1848 a fost Camil Petrescu (1894 - 1957). O parte dintre datele strânse de domnia sa cu acel prilej constituie osatura romanului „Un om între oameni” rămas neterminat.
    Titus Filipaș
    Scris de asymetria on Thursday, February 02 @ 17:36:04 CET (2942 citiri)
    Citeste mai mult... | 3594 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Note de lectura: Sergiu Simion. Domnul Tismaneanu si libertatea morala

    Un articol al domnului Vladimir Tismaneanu – Merita sa risti pentru libertatea morala aparut pe Contributors.ro* , mi-a oferit posibilitatea comentariului de mai jos pe care l-am trimis revistei.
    Sergiu Simion
    *)Vladimir Tismaneanu – Merita sa risti pentru libertatea morala ( http://www.contributors.ro/cultura/merita-sa-risti-pentru-libertatea-morala/ )
    Scris de asymetria on Thursday, September 29 @ 14:57:53 CEST (4399 citiri)
    Citeste mai mult... | 10262 bytes in plus | Scor: 5

    Apeluri. Societatea civila Note de lectura: Dan Culcer. Despre functia sociala a poeziei

    Deși natura poetică a textului pe care îl reproducem mai jos nu poate fi contestată, așa cum nu poate fi contestată datoria poetului față de antemergătorii săi Dimitrie Bolintineanu, Eminescu sau Octavian Goga, poeți din secolele al XIX-lea și al XX-lea, nu pentru aceste considerente strict istorice sau estetice preluăm poemul lui Gelu Oproiu. Textul are valoarea unei cronici rimate și a unui editorial politic și vă propunem să îl citiți ca atare. În vremeuri de restriște și de bejenie cântecul și poemul vor trebui să-și reia funcțiile sociale. Altfel, ce vor spune nu doar strămoșii ci și urmașii despre nemernicia și slăbiciunea noastră?
    Dan Culcer

    P.S. Jumătate din cantitatea de carne de porc necesară consumului în România este importată din străinătate. Informație din iulie 2011.
    Scris de asymetria on Sunday, July 17 @ 00:25:46 CEST (3443 citiri)
    Citeste mai mult... | 3053 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Note de lectura: Teoreticieni ai organizatiilor si managementului. Dictionar si crestomatie


    A apărut recent, la Editura Politehnica Press, lucrarea "Teoreticieni ai organizatiilor si managementului. Dictionar si crestomatie". Autorii sunt universitari: profesorul Iancu Filipescu și sociologul Bruno Ștefan. Acesta este primul volum dintr-o lucrare mai mare. In el sunt prezentate teoriile a 195 specialiști. Gândit initial ca un ghid pentru studenții si masteranzii dintr-o Politehnică, volumul este util și altor persoane care doresc să cunoască teoriile principalilor gânditori despre organizații și management.Este cea mai amplă lucrare de acest gen aparută in România si, prpbabil, chiar și in alte tari. Profesorii de la Facultatea de Sociologie si Asistență Socială a Universității București au considerat-o un eveniment editorial important pentru specialistii din breaslă.
    Recomandăm această carte, foarte utilă si interesantă, celor care ar putea avea nevoie de ea. Sper sa putem reveni cu un comentariu de specialitate.
    Asymetria
    Scris de asymetria on Saturday, May 07 @ 12:52:17 CEST (3995 citiri)
    Citeste mai mult... | 3310 bytes in plus | Scor: 5


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 33

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.33 Seconds