Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 51 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Memoria In epicentru: Magda Ursache în dialog cu George Motroc

    Modele. Cum trebuie înțelese… Magda Ursache în dialog cu George Motroc

    George Motroc : Doamnă Scriitoare Magda Ursache, vă rog să-mi permiteți să vă adresez, atât în numele redacției revistei, Actualitatea literară′′, dar și al celor care vă citesc, 80 urări aniversare de sănătate, bucurii și putere de muncă literară ! De asemenea, vă rog să acceptați un interviu despre modelele dvs. umane și literare, de ieri și de azi, despre lumea în care trăim, pornind de la cartea dvs. Dialog cu scriitorul Adrian Alui Gheorghe -, Supraviețuiri în Post-Moralia” Dar, înainte de toate, v-aș ruga să acceptați să ne spuneți sau altora să reamintiți ce înseamnă pentru dvs. un model literar și uman ?
    Magda Ursache : Dragă George Motroc, am răspuns de-atâtea ori, de-atâtea ori la întrebarea asta. Totu-i să găsesc cuvinte noi, că opiniile, convingerile mele sunt aceleași. Modelele sunt temelia, pietrele de temelie. Cum să construiești pe nisip ? Nu mi-ar ajunge spațiul întregii reviste pentru a le enumera. Mai exact spus, reperele. Sunt și eu o sapiensă acum, dar tot am nevoie acută de repere. Vechi și noi. Încep cu primul model uman : tatăl meu, Alexandru Marinescu, un avocat de elită, multilingv, zvârlit din baroul bucureștean la judecătoria de ocol din Pârscov. Norocul meu a fost că acolo viețuia, atunci, V. Voiculescu. Aducea a sfânt, cu pletele lui albe, cu barba albă. Când l-am văzut în privdor, l-am întrebat pe tata : „E Doamne-Doamne ? Poetul mi-a dăruit poveștile Reginei Maria, pe care am făcut imprudența să le duc la școală. Ce huiet, ce zbucium ! Cât pe ce să fiu exmatriculată. Și tot la Pârscov, în casa – muzeu am primit Premiul „V. Voiculescu”, pentru mine cel mai important dintre toate. Tata mi-a pus în mâini cărțile care trebuiau citite. Da, am făcut ocolul pământului în o mie de cărți. De la el mi se trage ideea că binomul bellus-bonus se impune ca un criteriu al judecății estetice. Că modelul implică statutul clasicist : armonie, proporție, măsură. Mi-e frică să nu fi spus de prea multe ori că evenimentul cel mai important a fost când Petru Ursache a intrat în viața mea. Și-i singurul eveniment de neschimbat. Petru e motivul să fiu recunoscătoare lui Dumnezeu. Este stabilopodul meu etic și estetic. Ca și el, nu consider total depășit nici etnicul, nici eticul, nici esteticul.

    G. M. : Dincolo de aceste exemple fericite de modele din viața dvs. și cărora sper să le dedicăm niște interviuri separate, la fel de bine stau lucrurile și în lumea scriitorilor de ieri de azi ?
    Magda Ursache : Mai greu decât să-ți scrii opera este să-ți „scrii” biografia. Nu-mi plac autorii fără măduvă spinală, oameni de apă, chiar geniali fiind, în grația celor 9 muze la un loc. Și sunt mulți oameni de apă, care iau forma vasului în care sunt turnați. Nu pot și nu vor să-și păstreze forma. Reperele mele sunt scriitorii cu spatele drept ca firul de plumb, cu postură impecabilă în fața politicienilor. În Ars expectandi, am un astfel de personaj, dar nu-i scriitor. Cu scriitorii e mai greu. Self-elitei actuale îi place să facă sluj la președinți. Un adevărat scriitor nu poate sluji puterea, orice i s-ar oferi. Cei trei F : faimă, favoruri, fonduri se obțin. Dar ce faci cu demnitatea, cu onestitatea ? Ca să nu mai pomenesc de conștiință. Puterea, după David Owen, e agent patogen. Alta e menirea „cărțarului” (e un trouvaille al editorului G. Pienescu) și trimit la o carte a mea : Viețile cărțarilor contimporani după Magda U., Eikon, Cluj-Napoca, 2012. I-ul boldit e o reverență la Titu Maiorescu. În studenția mea, statuia lui zăcea în curtea lui Ioan Nădejde, socialistul ateu care scrisese vreo patru volume ca să se întrebe : „Este sau nu este Dumnezeu ? Statuia lui Maiorescu a fost topită și din bronzul ei s-au făcut clanțe pentru Rectorat. Sunt și acum aceleași clanțe. În Decembrie 1989, studenții i-au pus ceva urât mirositor pe clanță rectorului de atunci, Viorel Barbu. A demisionat sau a fost demis, că nu mai știu. T. Maiorescu rămâne spiritus rector, de care ducem mare lipsă. Așadar, înapoi la Maiorescu : „Să învățăm marele adevăr că mediocritățile trebuie descurajate de la viața publică a unui popor (...). Ceea ce are valoare se arată de la prima sa înfățișare, în meritul său și nu are trebuință de indulgență, căci este bun pentru toți și pentru totdeauna !” Ca Eminescu. Iar noi suntem covârșiți de mediocritate, incompetență, jocuri de interese. „Dreapta măsură” e greu de păstrat. Prăvălim statui. Constant se lucrează la ajustarea statuii lui Kogălniceanu, pentru că nu mai place direcția „Daciei literare”, pentru că irită datoria față de etnie. Imediat după „cotitura” din '44, a fost decapitat bustul lui Goga, din Rotonda grădinii Cișmigiu. Chichireaua useristă a urlat pe seama unui bust modest de pe Bulevardul Copou. Cică Goga a fost înmormântat cu svastică pe sicriu, ca și cum mortul o pusese acolo. Pe soclu, a apărut o plăcuță unde sta scris că poetul a fost hitlerist, fascist, etc. Rasist Octavian Goga, prieten cu Petöfi Sandor, maghyarul ? Noaptea, placa incriminantă a fost demontată de un om de bine. O s-o pună la loc vreo Ana Pauker useristă ? De la Internaționala la Infernaționala e un lat de palmă, ca și între adevăr și minciună. Mă mir că mă mai mir. Shakespeare e intezis în câteva universități ca prea „albist”, antisemit și alte bazaconii puse pe seama contemporanului lui Jan Kott, dar și al nostru, al tuturora, așa cum Eminescu e contemporanul de neprețuit al românilor. Ei, nu chiar al tuturora. Un editor de Carte Românească îl consideră „idiot”. Da, ați citit bine. I.P. Culianu afirmă sfidător că Eminescu e „pretins poet”, „grosolan”, „ambiguu sexual”, „libidinos” Nefericitul număr al „Dilemei”, din '98, întâi m-a indignat. Acum chiar mi-e milă de dilematici. Eminescu e vechi, don' le, noi suntem noi. Dar care „noi” ? Cei pe care îi înfurie sintagme „ca poet național”, „ om deplin”, „arheu”, venind dinspre Noica, Petru Creția, Th. Codreanu. În aceste „zile nevrednice” (e sintagma lui Iorga) trebuie să avem urechi deschise pentru cuvinte înalte. Din păcate, Nicolae Iorga e pamfletat în stilul lui I. Ludo, „vulcan care scuipă borș”, acum declarat „hârb”, „iresponsabil”, luptând pentru „o tradiție inventată”. Și câți bâlbâiți fără cuviința cuvântului nu-i critică pe Pârvan, pe Const. Rădulescu-Motru, pe Ion Petrovici, ca țărăniști conservatori, „distrugători de civilizație”. Se pun curent în ghilimele simțul istoric și tradiția, ca să ne distanțăm de ele. Const. Rădulescu-Motru e acuzat că se ocupă obsesiv de specificul național, pus în ghilimele și el. Or, specificul e consubstanțial unității stilistice a culturii românești, ritos negată de alții și alții.
    Scris de asymetria on Tuesday, February 06 @ 18:46:30 CET (84 citiri)
    Citeste mai mult... | 32515 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Masca peste tot

    Zice presa de octombrie 2021 că Pas cu pas, cartea Președintelui nost’, costă 80 de bani, dacă ți-o comanzi n-am reținut unde. E singurul obiect care s-a ieftinit. Cât despre librăriile din România educată, nu poți intra decât cu certificat verde, pe motiv că ele, librăriile, nu-s „esențiale” ca magazinele alimentare. Se pare că nici școlile. De ce? Ministrul Învățământului Sorin Cîmpeanu spune că nu știe să răspundă la această întrebare. În ritm de rock, Împrumutătorul Câțu deschidea fizic școala. Era asomat (pardon, asumat) să riște. Supermanul cu emisie accelerată (de nu-l înțelege mai nimeni) riscă, dar riscurile sunt ale noastre. Decizia asomată de Iohannis a fost să-l ținem sus-sus-sus, însă incompetența noi o plătim. Cu abandon școlar, cu școli închise iarăși, luni, 25 octombrie, în re-deschidere promisă ... Păcănelele or fi rămas permanent deschise? Primarul - interjecție din Cluj se lăuda că a rezolvat problemele cu laptopul. Domnu’ Boc, chiar credeți că țăranul ardelean are computer și laptopuri la copiii de școală? Are doar coasă.
    Scris de asymetria on Sunday, November 07 @ 18:27:01 CET (934 citiri)
    Citeste mai mult... | 16319 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice In epicentru: Magda Ursache. Satul din colt.ul ochiului

    Spuneam, într-un foileton privind ciurul și dârmonul cenzurii, cã ținta predilectã a criticaștrilor corect politici este literatura scriitorilor amprentați național. În procesul canceling, a-ți apãra stilul etnic a devenit egal cu a fi șovin, xenofob, stupid sau fundamentalist religios. Președintele Macron, cuprins de darul previziunii, a afirmat cã „națiunile vor pierde bãtãlia culturalã a civilizațiilor”. De-în-da-tã! În ce ne privește, suntem „protocroniști” și privind gospodãria țãrãneascã.Un asediu sistematic s-a produs contra ei, începând cu 1944. „Nu întâmplãtor, în chip nimicitor, s-a abãtut furia satanicã bolșevicã asupra satelor, cele care poartã chipul românesc”, nota Alexandru Nemoianu în 20 septembrie a.c. (v. Hidosul planKovesi 2”). Acum, când trendul neo-marxist e poligamia, deranjeazã caracterul tradițional al familiei rurale. Or, familia țãranului a fost punct de rezistențã în cele mai grele cumpene ale istoriei. Un teleintelectual realizator de emisiune, Prelipceanu, mereu uluit, mereu mirat (ca expresie) de el însuși, susținea într-o marți, 28 septembrie, la ceas rãu: „Trebuie sã-i scapi pe copii de pãrinții lor.” Zis și fãcut. Românii (patru milioane, dar se poate și mai rãu) și-au luat lumea-n cap, iar pãrinții au fost despãrțiți de copii.
    Scris de asymetria on Tuesday, November 02 @ 19:12:36 CET (1056 citiri)
    Citeste mai mult... | 18975 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice In epicentru: Magda Ursache. Era grafomanilor

    Aș vrea sã încep acest foileton dorind criticilor literari ce le dorește Dan Culcer („Asymetria”) : „Bunã libertate de opinie ! Vremile nu-s chiar propice pentru a urma un decalog ca acela formulat de Daniel Cristea-Enache. Iatã-l :
    „- sã citești o carte înainte de a scrie despre ea
    - sã nu minți cititorul lãudând o manufacturã lamentabilã și demolând o operã importantã
    - sã nu faci servicii de presã, de promo, de reciprocitate avantajoasã- pecuniar
    - sã nu furi munca altuia
    - sã nu calomniezi, sã nu denigrezi, sã nu lansezi atacuri la persoanã, sã nu-ți ridici, „polemic”, poalele-n cap
    - sã fii curios, neblazat, atent la cei ce vin în spațiul literar
    - sã nu crezi cã literatura începe și se terminã cu aceștia, dimpreunã cu tine
    - sã admiți cã poți greși, recunoscând, onest, când ai fãcut-o
    - sã te bucuri când citești o carte bunã a unui adversar de idei
    - zece, sã iubești literatura

    Sigur cã sunt destui critici de întâmpinare care vorbesc cu pricepere, dar sunt mulți care o fac (și-s mai vocali) cu nepricepere. Cât despre autori ! Dacã n-ai talentul de a ajunge sub reflectoare și aștepți selecția naturalã, clachezi. Scrii scrisori fãrã numãr fiecãrui critic care conteazã, te-ai scos.
    Scris de asymetria on Saturday, January 23 @ 11:53:16 CET (1137 citiri)
    Citeste mai mult... | 16893 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica (2)

    Spuneam, în foiletonul precedent, că trăim vremuri eliptice de onoare. Timpul nu spală păcatele nimănui, însă propagandiștii „ iepocii” istorice cred că se pot spăla pe mâini ca Pilat din Pont.Și le merge. La noi, acuzele de pact cu Puterea se fac pe sărite.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 11:33:35 CEST (1057 citiri)
    Citeste mai mult... | 17883 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Politica si politica

    „Religia iartă sau mai iartă. Politica niciodată.”
    Constantin Țoiu, Căderea în lume

    Am primit de la regretatul Aurel Sasu carte grea la propriu și la figurat : Politică și Cultură, Antologie de Aurel Sasu, Liliana Burlacu și Doru George Burlacu, editată de Asociația culturală Eikon & Editura Școala Ardeleană, Cluj-Napoca, 2016. Trudă, presupunând documentare îndelungată, ireproșabilă. Acum, când ne „distanțăm” de istorie, dar și de istorie literară, teme ca Arta și politica, Cultura și politica, Literatura și politica, Intelectualii și politica sunt de învățătură. Mereu politică și politică ! „E-n toate”, cum spunea maestrul în eschive George Lesnea că era Partidul Comunist. Și era. Titlul prefeței, Politica de persoane, este o sintagmă dintr-un articol al lui I.G.Duca, din „Viața literară”, 1906. Duca a fost asasinat de legionari pe peronul gării din Sinaia, în 1933 ; acum, se spânzură păpuși : în Ardeal, Avram Iancu ; la București, în Piața Universității, pesediști. De-am fi intransigenți nu numai cu unii…
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Wednesday, May 27 @ 10:56:38 CEST (1070 citiri)
    Citeste mai mult... | 23329 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Paul Goma : Un igienist al memoriei

    La trecerea lui Paul Goma din viața pământeană în viața cerească, întâmplată de Bunavestire, 25 martie 2020, îmi spun și vă spun că Goma nu are nevoie de necrolog. Goma rămâne viu, numai că depinde și de noi să rămână viu. Și dacă nu l-am auzit când trebuia, măcar să nu-l uităm.
    Mariana Sipoș, autoarea volumului Destinul unui disident. Paul Goma (ediția întâi, Universal Dalsi, 2005 ; a doua, Eikon, 2014), a întrebat pe un post Tv, în iulie 2015 :” De ce nu am avut nevoie de Paul Goma ?”.
    Răspunsul meu, atunci și acum : pentru că este în felderința lui curajul de-a spune lucrurilor pe nume, iar intransigența nu place aliniaților, oportuniștilor, turtelor ideologice rostogolite de la stînga la dreapta, cărora le e frică de Goma. Scriitorul („rostitor de adevăr”, cum îl definește Bujor Nedelcovici) a promis : Voi vorbi când nu voi fi întrebat” și și-a ținut cuvântul, asumându-și rolul inconfortabil de igienist al memoriei. Umberto Eco dixit : „Să-ți amintești e o muncă, nu un lux.” (Magda Ursache)
    Scris de asymetria on Thursday, April 09 @ 17:15:31 CEST (1611 citiri)
    Citeste mai mult... | 32036 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache. Stare de vrajba

    O mai fi crescând vreun trifoi cu patru foi în România? Am ascultat duminică, 26 ianuarie 2020, recitalul Tudor Gheorghe, impresionant, tulburător, cutremurător: „Prea degeaba sânge, prea degeaba lacrimi”, prea degeaba ochi plânși la moartea tinerilor decembriști. Institutul de Investigare a Crimelor Comuniste a dat cifra de 1116 morți. Uciși de evaporații teroriști, care au rănit și 4089 de cetățeni? Dintr-o „țară cu de toate”, lumea își ia lumea-n cap. Avem 200.000 de chinezi în România și peste un milion și jumătate de români în Italia. Cui ce-i pasă de masiva depopulare? Celor care nu-și urmăresc decât măruntul (dar multul) bine propriu? Nu-s demni nici de înjurătura neamului, exclamă indignat menestrelul.
    „Popoarele nu pier niciodată din cauza slăbirii inteligenței, ci în urma slăbirii caracterului lor”, rostea profetic Al. Vaida-Voevod ( Problema frontierelor românești), liberal absolut.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Thursday, April 02 @ 22:31:24 CEST (1494 citiri)
    Citeste mai mult... | 14537 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache 'Cu moartea-n carca...'

    Magda Ursache „Cu moartea-n cârcă” Am ales pentru nota ediției integrale a cărții lui Petru Ursache, Istorie, genocid, etnocid, sintagma lui Aurel State, „cu moartea-n cârcă”. Spune Andre Glucksmann : „ Comunismul conține genocid” : fizic, identitar, spiritual. Doctrina trebuia să înlocuiască tot-tot-tot : țară, religie, neam, familie. „Asasinii roșii”, notează Mircea Eliade (în 28 ianuarie 1943, Jurnal portughez, București, 2010, p. 141) ucid „de la milioane în sus” ; ceilalți asasini politici operează mai modest : un criminal mai mare decât Hitler a fost Stalin.
    Scris de asymetria on Tuesday, May 07 @ 10:16:58 CEST (1762 citiri)
    Citeste mai mult... | 30028 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda Ursache.Ce am pierdut si ce a mai ramas de pierdut ?

    Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? „Azi deci, fâlfâind drapele, cântă, Țară fără pâine, Și – cum cer ai tăi Arhangheli – judecata s-o-ncepi mâine/Ori destinului tău mare fir de aur știi să-i torci/Ori întreaga ta grădină va fi cocină de porci…” Vasile Militaru, Bucură-te, Țară !
    Prozatoarea, eseista, redactorul șef de la știri.botoșani, am numit-o pe Florentina Toniță, a pus o întrebare colectivă, în pragul celebrării Centenarului Marii Uniri : Ce am pierdut și ce a mai rămas de pierdut ? Ce am pierdut ? Populație cât Siria, aflată, în 2011, în război civil. Ce nu mai avem ? „Resurse umane” pentru economie națională (întrebați-l pe Petre Roman de ce s-a opus metodei MEBO), pentru construcții (dar avem borduri), pentru medicină (dar spitalele s-au îmbogățit cu Klebsiella și alte bacterii ucigașe), pentru învățământ (dar fenomenul bulling în școli e în creștere, iar pe copii îi îmbrăcăm în draci și-n strigoi de Halloween ; satul s-a golit și de copii, și de învățători).
    Scris de asymetria on Thursday, January 03 @ 20:06:05 CET (2068 citiri)
    Citeste mai mult... | 16498 bytes in plus | Scor: 0

    Geopolitica In epicentru: Magda URSACHE. Despre 'oameni întregi'

    „Micșorăm noi înșine valoarea trecutului nostru național”, constată Mircea Platon (Elitele și conștiința națională, Ed. Contemporanul, 2017). Și culmea este că nesăbuita Lege 217/2015 a fost promovată în Parlament tocmai de un profesor de istorie, Crin Antonescu. Pierdem cu uitare de sine, cum avertiza în șiruri clare Eminescu (Nu suntem dispuși a reveni, „Timpul, 30 sept. 1878), „razimul moral al personalităților”.
    Scris de asymetria on Monday, January 22 @ 14:06:21 CET (2188 citiri)
    Citeste mai mult... | 15316 bytes in plus | Scor: 0

    Geopolitica In epicentru: Magda Ursache. Risipitorii

    Ne risipim și risipim. Suntem din ce în ce mai risipitori. Mentalul stabil și tradițional e batjocorit în fel și chip, personalitățile sunt și ele minimalizate, țintele fiind elitele cu reală conștiință națională.
    Depreciem, depreciem, poate nu mai rămâne nimic. Sub un titlu ambiguu, În silă, dar fără dragoste se poate, europarlamentarul băsesc TRU afirmă de Crăciun, 2017 (25 decembrie, adevărul.ro): „Căci societatea românească nu a cristalizat nicicând și nu a degajat o  ideologie cu adevărat națională, o cultură ultimă și o identitate nenegociabilă.” Iar covârșitorul Patapievici susține că votul țăranului a degradat politica României interbelice, mentalul său fiind „arhaic”. „Carurile” (pluralul aparține filozofului) cu boi pictate de Nicolae Grigorescu i se par temă „răsuflată”, cum ține să aprecieze pe un canal televizual.
    Magda Ursache
    Scris de asymetria on Monday, January 22 @ 13:40:49 CET (2313 citiri)
    Citeste mai mult... | 15156 bytes in plus | Scor: 0

    Geopolitica In epicentru: Magda URSACHE, Un fragment de natiune

    Pentru guvernanții noștri, aerul independenței e prea tare, de vreme ce unul și același popor trăiește în două state, cu aceeași istorie, cu aceeași credință, cu aceeași limbă, cu aceeași cultură, cu aceeași literatură.
    Magda URSACHE
    Scris de asymetria on Tuesday, December 05 @ 19:37:22 CET (2845 citiri)
    Citeste mai mult... | 15110 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Rãzboiul imaginii

    Sentimentul demn patriotic, firesc, în numele normalității nu presupune nici ură și violență față de alt neam, nici trâmbițe și tobe, nici lătrături ideologice,de felul celor cu care ne asurzeau în fiece ianuarie, de zilele Ceaușeștilor, activiștii intrați în delirul „adeziunilor”.
    Magda Ursache

    Scris de asymetria on Tuesday, December 05 @ 19:31:29 CET (2381 citiri)
    Citeste mai mult... | 16199 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria In epicentru: Magda URSACHE. Fara nici o iluzie, fara nici o confuzie

    Ilusiuni deșarte” sau Fără nici o iluzie, fără nici o confuzie

    Cea mai frecventabilă, pentru mine, iluzie este că tânăra generație va reveni la un veritabil patriotism românesc. La un „naționalism constructiv”, cum l-a numit și a murit pentru el Ion Mihalache (apud Ioan Adam, în „Litere” de august, 2017). Ar fi șansa – are dreptate C. Stănescu – țării ăsteia să nu se rupă legătura între patrie și patriotism, între națiune și naționalism. Însă trebuie să-i dau dreptate și lui Petre Isache: am ajuns ca, despre anume perioade ale istoriei noastre, să putem scrie cu „permis de adevăr” de la domnul Alexandru Florian, conform altui dresaj : political correctness. Și tare ar dori directorul de la „Elie Wiesel” o memorie cu venele tăiate!
    Scris de asymetria on Monday, October 16 @ 19:51:05 CEST (2231 citiri)
    Citeste mai mult... | 26777 bytes in plus | Scor: 0


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.18 Seconds