Who's Online
Exista in mod curent, 12 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Mori de hârtie: Ion NETE. ABISTOLARUL DEZNADAJDUIRII
ABISTOLARUL DEZNĂDĂJDUIRII…
DOAMNEI M.
(Fericiți cei care au rezistat ispitei de a nu scrie nici un cuvânt după +89… !)
Trecut-a vremea amăgirilor înșelătoare, precum norii lungi pe șesuri, așa, grăit-a, încă, demult, Domnul Eminescu -, iar noi, visătorii, încă n-am acumulat suficientă tărie în piepturile de aramă să grăim, odată, răspicat : GATA ! dând, în sfârșit, semnul ieșirii din somnul în care ne plângem că ne-au adâncit barbarii de tirani !
EMINESCULUI, neputându-i valida sentința, dedați la ale zădărniciei obișnuințe, prin născocirea unei isprăvi academice a lustruirii de sine, l-am făcut otova, taman cu poporul din care îl sorbise Dumnezel geniului, zisă Ziua culturii naționale. Atât ne-a dus mintea și vrednicia ignorantă, să punem între paranteze evidența menirii spiritelor de excepție !
|
Scris de asymetria on Thursday, May 07 @ 18:49:38 CEST (4163 citiri)
Citeste mai mult... | 40007 bytes in plus | Scor: 0 |
Mori de hârtie: A. E. Baconski despre oficializarea scriitorului
Rãspunsurile poetului A. E. Baconski la întrebările dispărute ale Mariei Luiza Cristescu
Revista Vatra a publicat înainte de 1989 un interviu acordat de poetul A. E. Baconski prozatoarei Maria Luiza Cristescu. Acest text cunoscut publicului românesc cu întârziere a fost tipărit în interstițiile unei cenzuri omniprezente chiar după sau mai ales după desființarea oficială a instituției cenzurii prealabile, cunoscută sub numele de Direcția Generală a Presei și Tipăriturilor, de pe lângă Consiliul de Miniștri. Manuscrisul olograf ar trebui să fi supraviețuit în arhiva scriitoarei, din păcate decedată timpuriu. Reproducem facsimilul pe care l-am păstrat în arhiva proprie și care va ajunge în fondul donat de noi Bibliotecii Universitarea Lucian Blaga din Cluj-Napoca. Chair și acum, la câteva decenii de la publicare și după schimbarea aparentă de regim, cuvintele Poetului își păstrează forța explozivă. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Monday, May 14 @ 21:08:32 CEST (2821 citiri)
Citeste mai mult... | 1437 bytes in plus | Scor: 0 |
Mori de hârtie: Ion Filipciuc. Reportaj cu "BUCOVINA LITERARA" de gât
Macina, macină morile. Dar nu grâu, nu porumb, nu secară ci hârtie macină. Memorie macină. Morile inerției, morile dușmanilor, morile nepăsării, uitării, fricii au măcinat cultura română, cărțile și periodicele câte au scăpat de mori, produsele inteligenței românilor, se află adesea prin biblioteci, disparate, nelegate, neadunate și necunoscute. De aceea descrierea efortului statornic la care s-a înhămat, de bună-voie, Ion Filipciuc, efort a cărei scurtă istorie ne este povestită simplu și clar, deodată cu ajutorul dat cercetătorului de oamenii de bine cărora li s-a adresat este pentru o noi o probă de dragoste de țară temeinică departe de orice fățarnică gesticulație patrihoțică a unor scârnavi politicieni, de odinioară sau de acum, obișnuiți să se bată cu pumnii în piept de dragul României doar pentru a convinge votanți slabi de înger. De fapt, Ion Filipciuc ar fi probabil un bun om politic, tenace, inflexibil și apărător al memoriei culturale. De astfel de oameni am mai avea nevoie. Un efort de numerizare, deci de răspândire și de păstrare, atunci când e bine gândit și făcut, răspunde, târziu dar nu tardiv, efectului morilor de hârtiei, distrugerii provocate de aculturația violentă. E bine să-l facem cunoscut cititorilor revistei Asymetria și pe această cale. Se poate consulta o mare bază de date la adresa http://www.dacromanica.org dar mai sunt cîteva biblioteci, printre care Biblioteca Centrală Universitară din Cluj, unde se află, numerizate, accesibile, gratuit, reviste și cărți până de curând interzise, rămase aproape necunoscute, Gândirea, Boabe de grâu, Țara noastră, Revista Fundațiilor Regale etc.
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Tuesday, March 13 @ 17:21:56 CET (4256 citiri)
Citeste mai mult... | 59924 bytes in plus | Scor: 0 |
Mori de hârtie: Magda URSACHE. Temã cu variatiuni gramaticale (II)
De la Petre Roman, care băgase privatizarea-n populație, nu-s neologisme
mai uzitate decît debranșare („Te debranșez de nu te vezi!”, am auzit
în tramvaiul de Baza 3) și a asoma („Hai să asomăm porcu’, Costică!”, se
îndemnau doi cumetri în același mijloc de transport). Și încă n-a
intrat în fondul principal de cuvinte (ne)sustenabil. Magda URSACHE
|
Scris de asymetria on Saturday, March 26 @ 20:40:52 CET (2999 citiri)
Citeste mai mult... | 11698 bytes in plus | Scor: 4 |
Mori de hârtie: Magda URSACHE Tema cu variatiuni gramaticale (I)
De cînd George (Pruteanu) nu mai vine, biata limbă ce-o vorbim a rămas
fără watchdog credincios. Acuzat de neaoșism, obscurantism,
izolaționism din cauza luptei sale contra updatării, ca să zic așa, prin
xenisme, după unii limitat ori chiar subdezvoltat, eseistul nu mai
poate răspunde, de pe unde o fi fiind, la scatoalca postumă dată de
Adrian Cioroianu. Nici nu le mai propune, parlamentarilor tratament cu
ANTIGAFIN în doze mari, pentru a-și vindeca suferința: (i)regular
romanian.
Magda URSACHE
|
Scris de asymetria on Saturday, March 26 @ 20:38:18 CET (3106 citiri)
Citeste mai mult... | 12665 bytes in plus | Scor: 4.33 |
Mori de hârtie: Vasile Gogea. Biblioteca sotilor Ierunca-Lovinescu. O alta biblioteca risipita?
Al doilea exil. Interior!
20 mai 2010
Știrea aducerii în țară a bibliotecii (inclusiv colecții
de documente, publicatii, inregistrari pe bandă magnetică) a Monicăi
Lovinescu și a lui Virgil Ierunca ar trebui să mă bucure. Am avut ocazia
să văd și să pipăi această bibliotecă. Este, cred, ceea ce
și-ar fi dorit cei doi: așa cum, în viață fiind, au fost de utilitate
publică, și după trecerea lor în eternitate, bunurile lor
spirituale să fie la fel. Dar, de ce la Oradea? Nu exista Casa
Lovinescu la București? Nu întreb ce se va întîmpla efectiv și
cu casa “Monicilor” de la Paris… Dar, e corect ca în casa de
pe Bulevardul Regina Elisabeta sa fie gzduită o fundație (nu
are importanță natura ei), iar fondul Monica Lovinescu-Virgil
Ierunca să fie depozitat la Oradea, într-o bibliotecă de stat! E
ca și cum i-ai condamna pe cei doi la un al doilea exil. De data
aceasta, interior. Adică, într-o arhivă mult prea îndepărtată!
Vasile Gogea
|
Scris de asymetria on Saturday, March 26 @ 20:31:03 CET (2954 citiri)
Citeste mai mult... | 3360 bytes in plus | Scor: 0 |
Mori de hârtie: Boris Marian Mehr. De la Sebastian la Steinhardt
Postumitatea lui Sebastian a înregistrat uluitoare schimbări
de receptare din partea cercetătorilor și cititorilor români și evrei.
Jurnalul său, publicat abia la cinci decenii și mai bine de la
accidentul mortal din 1945 a fost primit ca o revelație, deși se știa
destul de mult despre trecutul legionar al unei generații de
strălucitori intelectuali. Nu se știa prea bine despre relațiile
strânse dintre Sebastian și colegii săi de generație, ca și despre
fascinația pe care a exercitat-o Nae Ionescu asupra tânărului venit din
Brăila și lansat în lumea jurnalistică și scriitoricească a
Bucureștilor.
Nota: Dar evreii nu au de gând să dispară, în timp ce sute de popoare mici și mari au dispărut prin exterminare, asimilare. Interesantă fraza dlui B. Marian, din textul de mai sus. Merită să o punem ca motto la orice studiul despre națiunea română. Ea ne privește pe toți, fiindcă toate comunitățile omenești sunt supuse unei presiuni externe, din zona periferică, epitelială, de contact cu alte comunități, acolo unde se produce și reproduce metabolismul identitar. În aceste condiții va trebui să ne pronunțăm pentru dreptul inalienabil al oricărei comunități umane de a se autoconserva. Inclusiv, deci, să ne pronunțăm pentru dreptul românilor de a respinge, împreună, toate ideologiile dizolvante, instilate din interior sau din exterior, de a milita contra aceastei autodeclarate superiorități a globalizării, a cosmopolitismului, a comunismului colectivist, dar și împotriva individualismului exacerbat, a complexului de inferioritate, care par să fi apărut doar ca să contrabalanseze excesele național-comunismului, în vreme ce, de fapt, sapă la fundamentele identității românești la un mod insidios. Viitorul apropiat ne va obliga să alegem, dacă nu vrem să dispărem, ca atâtea alte popoare mici sau mari, prin asimilare. Sau poate vrem să dispărem, ne-am obișnuit cu gândul, am fost convinși să ne lăsăm să cădem, obosiți și inutili?
|
Scris de asymetria on Sunday, October 25 @ 18:46:15 CET (3113 citiri)
Citeste mai mult... | 5778 bytes in plus | Scor: 3.66 |
Mori de hârtie: Dan Culcer. Cercetarea comparata a textelor cenzurate
Cercetarea comparată a textelor cenzurate mi se pare un domeniu ignorat de istoria și teoria literaturii române. E vorba, adică, de confruntarea dintre textul tipărit și difuzat și cel păstrat de manuscrisul aflat în arhiva scriitorului român. Exemplele s-ar putea găsi mai degrabă în ultima jumătate de secol, pentru că în perioadele mai vechi cenzura a erodat mai degrabă presa. Înainte de 1945, literatura nu îi interesa pe oamenii politici, ea nu avea nici cota, nici impactul pe care perioada de după 1945 i le-au conferit, tocmai prin paradoxala relație dintre producție autonomă și producția de propagandă solicitată, finalmente impusă de oficialități. Literatura care rezultase a fost masiv marcată de cenzură. Dar impactul real al cenzurii, adică modul în care aceasta a influențat textul și a deviat «mesajul» nu a fost niciodată analizat în amănunt. O parte din literatura cenzurată a devenit, prin saturația autorilor față de presiune, control și intervenția pe text, o formă a rezistenței față de sistem, dacă nu chiar a opoziției.
Nota: Adresa postala a revistei Asymetria este
Revue Asymetria,
A l,attention de M. Dan Culcer
16, res: Les Nouveaux Horizons, 78990 Elancourt France
Pentru trimiterea fisierele informatice cu oricare din extensiunile .pdf, .doc sau .rtf
folositi adresele urmatoare asymetria@gmail.com dan.culcer@gmail.com
|
Scris de asymetria on Friday, August 14 @ 21:10:52 CEST (3044 citiri)
Citeste mai mult... | 4454 bytes in plus | Scor: 5 |
Mori de hârtie: Claude Karnoouh. Etranger a soi-meme.
După lectura dosarului de urmărire informativă, pe care Securitatea i l-a consacrat, cercetătorul Claude Karnoouh a scris un text a cărui versiune românească va apare în revista Cultura din București, probabil sub titlul Străin de sine (Etranger à soi-même). E una din rarele ocazii în care un străin care cunoaște bine România și care a fost subiectul supravegherii continue, comentează comportamentul confraților săi români, care nu ezitau să toarne la cerere sau din proprie inițiativă, din motive așa zis patriotice. Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Thursday, June 11 @ 22:52:49 CEST (2811 citiri)
Citeste mai mult... | 14257 bytes in plus | Scor: 4 |
Mori de hârtie: Magda URSACHE. Viata prin filtrele Securitatii
Magda URSACHE. Viața prin filtrele Securității
Metoda
de lucru a Securității asta era: valorizarea colaboratorilor atașați
politicii partidului unic; celorlalți, opozanților fie și tăcuți, li se
punea în circulație negativul. După tipicul din Republica Socialistă a
Dosarelor.
|
Scris de asymetria on Sunday, May 31 @ 19:36:37 CEST (3069 citiri)
Citeste mai mult... | 20256 bytes in plus | Scor: 5 |
Mori de hârtie: Ion Gheorghe. Istoria mea, sovietele si bulgarii
Va trebui să ne depășim prejudecățile ideologice care s-au instilat în judecățile noastre de valoare, în condițiile conflictelor generate de anormalitatea existenței literaturii sub comunism. De aceea voi încerca să adun, pentru o viitoare antologie, texte marginalizate după 1990 tocmai de prejudecățile transferate cu prea multă ușurință de la o iepoca la o altă epocă. Scrisul poetului Ion Gheorghe merită, în acest sens, toată atenția, dacă nu-i atribuim decât intenții estetice. Acest text este disponbil pe Internet la adresa http://www.adioletea.home.ro/istor.html
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Tuesday, May 19 @ 22:47:55 CEST (3160 citiri)
Citeste mai mult... | 36889 bytes in plus | Scor: 4 |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|