Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a
introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni
vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”,
susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către
anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de
două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români
și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română
este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe
graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân
(macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân.
Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul
vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei
publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române
nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul
ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean,
moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este
acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de
Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării,
la sud.
|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 57 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Geopolitica: De ce sã nu scriem despre Trianon de G.M. TamásCititor scrie " De ce să nu scriem despre Trianon de G.M. Tamás Contributors.ro Miercuri, 3 iunie 2020, 7:56 Actualitate | Opinii |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 22 @ 12:58:38 CEST (252 citiri) Citeste mai mult... | 15848 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Biroului de Cercetari Sociale. Mai 2020 Sondaj national de opinieÎn
cadrul Biroului de Cercetări Sociale am finalizat un sondaj național de
opinie despre orientările și valorile politice și geopolitice ale
populației. Vă invit să citiți raportul făcut pe baza acestui sondaj.
Veți descoperi cu surprindere cât de mare este simpatia populației față
de politica dusă de China, Rusia, SUA, Germania, etc., care este
atitudinea față de socialism și capitalism, care sunt politicienii în
care alegătorii au cea mai multă și mai puțină încredere și cum se
poziționează cetățenii în fața unor teme precum avortul, finanțarea
bisericii, unirea cu Moldova, poligamia sau autonomia Ținutului
Secuiesc. La aceste întrebări, dar și la altele la fel de importante, am
prezentat în raportul atașat nu doar opinia generală a oamenilor, ci și
modul în care ea e structurată după câteva criterii socio-demografice:
regiune, tip de localitate, educație, religie, ocupație, grupă de
vârstă, intenție de vot. Față de alte cercetări am realizat interviuri și în diaspora, pentru a surprinde și opiniile cetățenilor aflați departe de țară. M-aș bucura să faceți cunoscut acest raport cât mai multor oameni interesați de cunoașterea opiniei publice. Bruno Ștefan - președinte BCS 0723 364 739 SONDAJUL se poate descărca gratuit de pe situl Biroului de Cercetări Sociale. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 13 @ 14:26:54 CEST (508 citiri) Citeste mai mult... | 4268 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
Academia Română 05 Februarie 2020 Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în
consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este
aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea
limbii și sunt inteligibile tuturor românilor.
Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba
standard care se învață în școală și care subliniază - în România, în
Republica Moldova și oriunde în afara acestor state - patrimoniul
lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității
limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se
contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc.
sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt
moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani,
toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult,
chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată
din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar
limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana.
Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană.
Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la
Mihai Eminescu și Alexandru Philippide,au folosit constant noțiunea de
limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți
teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost
moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt
pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este
adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional,
Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba
română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu
pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest
adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și
scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de
„limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde
să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a
regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să
excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe
cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români
și care au scris exclusiv în limba română. A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română,
nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare
documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o
manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va
accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității
sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici
lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină
pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care
românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a
apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc. Drept
consecință, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de
Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare
la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului.
În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres
autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile
corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca
fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le
cuprind. Biroul Prezidiului Academiei Române Acad.Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române
Acad. Bogdan Simionescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Spinei - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Răzvan Theodorescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Voicu - Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
Ioan Dumitrache - Secretar General al Academiei Române
București, 30 ianuarie 2020
|
|
Scris de asymetria on Thursday, February 06 @ 10:11:29 CET (661 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne
Dans une brochure publiée en 1932 sous
le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et
Hongrois, Nicolae Iorga écrivait :
"Depuis presque cent ans, une
haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur
les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même
mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à
remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui
voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des
Roumains et des Hongrois.[...]
Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de
Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais
non dénuée de sympathie des relations entre les élites
révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques
roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires,
eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux
persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à
susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens
et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours
de Napoléon III, un problème international : les principautés
danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de
l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des
barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse,
mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules
Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette
prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui
comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de
balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la
subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient. Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
298 pages - 13,5 × 21 cm ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018 |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:52:06 CET (1228 citiri) Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon. La nation roumaine dans le miroir hongrois La nation roumaine dans le miroir hongrois
Nicolas Trifon
|
lundi 22 octobre 2018 Non, les
rapports entre les Hongrois et les Roumains n’ont pas été toujours ce
qu’ils sont maintenant, c’est-à-dire pas très bons, et il n’y a pas de
raison qu’ils restent ainsi à l’avenir, semble vouloir faire comprendre
Béla Borsi-Kálmán aux lecteurs de ses « essais pour servir à l’histoire
des rapports hungaro-roumains aux XIXe et XXe siècles » qui viennent
d’être traduits en français [1].
|
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:29:08 CET (1170 citiri) Citeste mai mult... | 32308 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon, Voyage en Dardanie ulpienne, aujourd'hui Kosovo (II) A Graèanica, au Kosovo, il suffit de traverser la rue qui sépare l’imposant ensemble monastique des petits commerces grouillant de monde du centre-ville de l’enclave serbe pour se faire une idée des changements survenus au cours des siècles dans ces contrées. Nicolae TRIFON https://1.bp.blogspot.com/-FfeQg6S_osY/WiLBDFJwa-I/AAAAAAAAFVo/Ze9TdqE7G6Y2KpVdl4jvwffigyRbsD2QQCLcBGAs/s1600/EgliseGra.png |
|
Scris de asymetria on Saturday, December 02 @ 15:40:03 CET (2065 citiri) Citeste mai mult... | 9927 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon, Voyage en Dardanie ulpienne, aujourd'hui Kosovo (I) Au cœur d’une actualité controversée que je scrutais à la loupe et qui aura marqué les débuts et l’épilogue de la crise yougoslave, le Kosovo était aussi le théâtre d’incessants conflits et tensions auxquels mieux valait s’abstenir de s’en mêler. Le cul du monde, en quelque sorte, que j’avais d’autant moins envie de voir de plus près que ce monde était aussi le mien. Nicolae TRIFON |
|
Scris de asymetria on Saturday, December 02 @ 15:30:13 CET (1721 citiri) Citeste mai mult... | 7861 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Apelul pentru Centenar. DECLARATIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC - CANADA 15 Iulie 2017 DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA Cu ocazia festivităților de la "Câmpul Românesc" din Canada dedicate Săptămânii Internaționale a Culturii Românești desfășurate în perioada 10-15 Iulie 2017, a avut loc și o sesiune special dedicată Centenarului Unirii. În cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii, a fost citit "Apelul pentru Centenar" al Asociației "Unirea-ODIP", Mișcării Civice "Tinerii Moldovei" și Platformei Unioniste "Acțiunea 2012", document transmis participanților Săptămânii Culturale de George Simion, președintele Platformei Unioniste "Acțiunea 2012". S-a apreciat că obiectivele propuse în "Apelul pentru Centenar" sunt realiste și că trebuie realizată o conlucrare a forțelor unioniste ale întregii societății românești. Participanții consideră că astăzi, când lumea românească, conștient sau inconștient, are privirea ațintită spre evenimentul istoric al sărbătoririi Centenarului înființării statului național român întregit, este neceară implementarea unui plan de acțiune minimal: 1. Autoritățile române împreună cu organizațiile românilor din întreaga lume să înceapă, prin toate mijloacele de care dispun, învățământ, massmedia, instituții de cultură, implicări și susțineri deschise ale societății civice, o campanie oficială pentru redeșteptarea spiritului național patriotic al populației de pe amândouă malurile Prutului și pentru conștientizarea asupra avantajelor care decurg din reunificarea țării și a națiunii. 2. Instituțiile statului, Președinție, Parlament, Guvern au datoria față de poporul român să acționeze unitar pe plan extern pentru a sensibiliza comunitatea internațională, cu precădere din Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și Canada asupra adevărului istoric și al năzuințelor românilor dar și al avantajelor de securitate pentru spațiul NATO de la granița estică a Uniunii Europene de a exista o Românie puternică și stabilă prin teritoriu și populație unitară. 3. Forțele politice românești de la Chișinău să creeze împreună un bloc unionist care să coaguleze societatea civică într-o mișcare având ca scop câștigarea unei majorități parlamentare unioniste capabilă să conducă Basarabia spre unirea cu România. 4. Sub egida și în clădirea Parlamentului României să funcționeze un ”guvern din umbra al Unirii” prin cooptarea unor personalități unionist din întreaga societate românească care s-au remarcat și care dovedesc aptitudini pentru crearea unui program de măsuri și acțiuni necesare accelerării procesului unionist, inclusiv prin funcții de reprezentare la nivel de instituții internaționale. 5. Parlamentul României să completeze hotărârea curajoasă de a declara 27 Martie ca Zi Națională, cu amendarea atât a Constituției, cât și a Legii Electorale pentru asigurarea de locuri din oficiu pentru populația Basarabiei. 6. Se propune crearea unui Comitet Internațional Unionist al societății civile format din organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni care sunt dedicate idealului unionist, având ca scop dezvoltarea unor politici interne și externe de promovare a acestui deziderat național, inclusiv prin realizarea și coordonarea de acțiuni concrete. 6.1. Pe plan intern, Comitetul, prin reprezentanții săi, va încerca să influențeze factorii politici din România și, prin aceștia, instituțiile statului român Președinție, Parlament, Guvern cu atribuții decizionale în direcția impulsionării mișcării și activităților unioniste. 6.2. Pe plan extern se va stabili o strategie pentru crearea unor celule de lobby în scopul sensibilizării și promovării în rândul opiniei publice și la nivelul diferitelor organizații civice, politice și chiar instituții guvernamentale, a necesității reîntregirii statului român pentru realizarea stabilității geopolitice pe flancul Est-european. În măsura în care instituțiile statului român concură acestui deziderat, acțiunile pe plan extern pot fi conjugate. Un asemenea Comitet va fi reprezentat prin filiale cu sedii oficiale în principalele capitale ale statelor de unde se pot influența factorii politici respective, cu precădere în cele două capitale de unde se influențează politica mondială: Washington și Bruxelles. Ca urmare, participanții la Săptămâna Internațională a Culturii Românești fac un apel către organizațiile și asociațiile românilor din întreaga lume să se alăture efortului național pentru celebrarea Centenarului Reîntregirii României, acesta fiind un pas important și absolut necesar pentru împlinirea dezideratului Unirii. Fie ca sărbătorirea de la 27 Martie 2018 a Centenarului revenirii Basarabiei la pieptul României să aibă loc într-un an decisiv pentru destinul reunit al țării noastre în care să putem exclama la fel cum au făcut-o acum o sută de ani, părinții fondatori ai României întregite întruniți în Sfatul Țării: ”Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!” Notă: Legitimitatea luptei pentru Reîntregire este confirmată și de Rezoluția 148 depusă la data de 28 Iunie 1991 în Senatul American, prin care se solicită Senatului să susțină eforturile Guvernului Moldovei să negocieze reunificarea României cu Moldova și Bucovina de Nord, așa cum a fost stabilită prin Tratatul de Pace din 1920. Câmpul Românesc Hamilton – Canada |
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 25 @ 22:07:55 CEST (1475 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Liviu Valenas. Istoria submarinelor romanesti, 1912-2014 De-a lungul anilor mai multi analisti militari navali au descris submarinul ca "arma saracilor", in realitate a fost si este o arma complexa, teribil de eficienta si, normal, foarte costisitoare. Nu e de mirare ca putine tari din lume si-au permis si-si permit sa posede submarine. Iar printre aceste tari a fost si este si Romania. O marina militara serioasa fara submarine este de neconceput in ziua de astazi. |
|
Scris de asymetria on Friday, May 30 @ 17:49:06 CEST (5694 citiri) Citeste mai mult... | 59888 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Ion Coja. Conditiile echilibrului planetar Echilibrul planetar credem că are azi nevoie de această reglementare internațională: menținerea planetei in statu quo nunc est – în starea de acum. |
|
Scris de asymetria on Saturday, May 18 @ 12:14:15 CEST (2023 citiri) Citeste mai mult... | 17570 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Constitutia Romaniei. Primatul Gintei. Protectia Majoritatii Constatăm că în Constituția României, ca și în legile țării, nu există nici măcar o singură propoziție al cărei subiect să fie majoritatea românească! Nu există nici măcar o mențiune a acestei majorități! Avem convingerea că aceeași situație o găsim, din nou, la mai toate țările din Europa!Este o situație intolerabilă în raport cu efortul de dizolvare la care este supusă statalitatea românilor de către interesele străine. Am introdus textul acesta sub forma unei petiții la adresa de mai jos. http://www.change.org/fr/p%C3%A9titions/un-principe-constitutionnel-a-integrer-la-protection-de-la-majorit%C3%A9-la-primaut%C3%A9-de-la-gent Invităm cititoriii revistei noastre să o semneze, sperând că sunt de acord cu principiul astfel enunțat Asymetria 1. Cui se adresează petiția? Destinatarii petiției sunt toți cetățenii români ai României, doritori de a-și conserva și promova identitatea, tradițiile, valorile, de a se asigura că ele se vor transmite, sub protecția Constituției, viitoarelor generații de români, venind dinspre cei care au construit România spre cei care o vor menține prin secole ca stat independent, suveran, unitar, național. 2. Ce dorim să facă destinatarii? Semnatarii petiției militează pentru introducerea în Constituția României a principiilor aici dezvoltate, a căror imperativă necesitate decurge din argumentația expusă. Destinatarii decidenți vor realiza înscrierea principiilor necesare în Constituție și vor răspunde juridic și politic în fața poporului român, ce se va putea exprima și prin referendum, de respectarea, aplicarea și garantarea juridică a permanenței lor. 3. Pentru ce este importantă? Este în interesul majorității populației României, adică în interesul românilor, adică al majorității, ca aplicarea principiului Gintei să fie asigurată constituțional față de agresiunile unor grupuri minoritare active, care se prezintă ca fiind reprezentante ale unor comunități etnice dar care sunt de fapt susținătoarele unor interese particulare, de pătură socială sau ale unor interese economice sau politice străine intereselor majorității. Inscrierea în Constituție corespunde aplicării reale a principiului majorității, cel care stă la baza democrației, combinat cu o reprezentare adecvată, proporțională a minorităților existente și leale. |
|
Scris de Asymetria on Tuesday, May 14 @ 19:11:12 CEST (2071 citiri) Citeste mai mult... | 17513 bytes in plus | Scor: 5 |
|
Geopolitica: Statul roman, stat national poliglot Dan Culcer despre Statul român, stat național poliglot « Națiunea care separă întelepții de războinici va avea lași care să cugete și proști care să lupte. » |
|
Scris de asymetria on Friday, March 22 @ 21:55:02 CET (1999 citiri) Citeste mai mult... | 9556 bytes in plus | Scor: 5 |
|
Geopolitica: Ioan Rosca. Opinii si documente privitoare la politica PNTCD Am înțeles omeneasca dorință de a nu discuta greșelile victimelor, atîta timp cît călăii sînt triumfători. Dar uitați-vă în jur, veterani țărăniști, ca să vedeți la ce a dus complicitatea în falsificarea istoriei. Doar spunând lucrurilor pe nume, fără menajamente, putem desfunda calea spre viitor a următoarelor generații. Ioan Roșca, 30 martie 2012 |
|
Scris de asymetria on Sunday, April 01 @ 18:21:32 CEST (2013 citiri) Citeste mai mult... | 15497 bytes in plus | Scor: 5 |
|
Geopolitica: Ioan Rosca. Documente despre politica PNTCD Dar să-l lăsăm să vorbească pe Iuliu Maniu, cel care probabil , și-ar fi asumat și meritele dar și responsabilitățile , dacă ar fi ajuns la 22 decembrie 1989 și nu ar fi fost "reprezentat" de urmași cu puține scruple pentru adevărul plin. Citatele de mai jos sînt extrase din stenograme ședințelor consiliului de miniștri din 1944 și din alte documente, pe care le-am găsit în "Documente din istoria modernă a României - ISISP-CCPCR și care au fost recent publicate de Marcel Dumitru Ciucă: http://www.librarie.net/carti/174249/Guvernarea-Constantin-Sanatescu-Stenogramele-sedintelor-consiliului-ministri-Volumul-august-noiembrie. |
|
Scris de asymetria on Sunday, April 01 @ 17:35:23 CEST (2459 citiri) Citeste mai mult... | 45373 bytes in plus | Scor: 5 |
|
Geopolitica: Ioan Rosca. Opinii despre esecul PNTCD După 22 decembrie 1989 am interacționat cu PNTcd în numeroase ocazii, fiind printre cei care au văzut în acest partid istoric, relansat de revoluție, vîrful de lance al luptei politice cu neocomunismul. Nu voi relua aici comentariile făcute în aceste texte, despre racilele constatate de mine. Vreau să fac un pas în plus față de semnalarea acestor fenomene, întru explicarea lor. Dacă PNTcd a fost un partid sublim, condus excelent, de oameni minunați … de ce sînt rezultatele atît de slabe? Numai pentru că puterea l-a sabotat și populația manipulată l-a nedreptățit? Ioan Roșca |
|
Scris de asymetria on Sunday, April 01 @ 17:25:00 CEST (3145 citiri) Citeste mai mult... | 48804 bytes in plus | Scor: 5 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |