Who's Online
Exista in mod curent, 24 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Geopolitica: Ioan ROSCA. Scrisoare deschisa catre CALIN GEORGESCU
Domnule Călin Georgescu,
Ați cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale pe baza
voturilor românilor care v-au creditat ca naționalist - luptător pentru
suveranitatea țării și justițiar-apărător al obidiților, dreptății și
libertății. Dv. nu v-ați precizat însă suficient poziția față de
problemele concrete cu care se confruntă românii ci v-ați limitat la
considerații și promisiuni vagi. Nici măcar nu v-ați manifestat
sprijinul față de partidele naționaliste/suveraniste, în alegerile
parlamentare. Nu știu dacă știrea conversației dv. recente cu oficiali
din Israel e reală, dar avînd în vedere conexiunea dv. aparentă cu
echipa președintelui Trump (pronunțat sionistă), mă voi concentra asupra
promovării suveranității în această direcție, critică.
Sperăm că veți înțelege că noi, cei cu experiența manipulărilor care
ne-au adus în situația de azi, sîntem vigilenți, neconsiderînd oportun
să primiți un cec în alb pentru turul doi al alegerilor, ajungînd la
putere cu mîinile libere de angajamente clare; încît să puteți da
ulterior orice interpretare sintagmelor simbolice/metaforice, punîndu-ne
în fața unor eventuale surprize neplăcute. E cazul să vă echilibrați
discursul defensiv, prin care răspundeți presiunilor globaliștilor și
paraziților (asigurîndu-i că nu sînteți o amenințare pentru ei), luînd
notă că și noi, suveraniștii/ justițiarii, avem de la dv. aștepări-
contrare celor ale adversarilor noștri. Și pe noi vă bazați.
Bibliografie pentru cei care nu vor să rămână orbi în șalupa condusă de piloții robi. Documente pentru o istorie a relațiilor românilor cu evreii :
Revista Certitudinea De citit serialul semnat de Ioan Roșca în numerele din 2023 și 2024 ale revistei Ceetitudinea.
|
Scris de asymetria on Wednesday, December 04 @ 13:34:22 CET (16 citiri)
Citeste mai mult... | 14367 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Prof. Dr. Tiberiu Tudor. GENEZA STATALITATII UCRAINENE (2
Republica
Populară Ucraineană și Republica Sovietică Ucraineană ─ două formațiuni statale
antagonice, ambele ostile României
“Cine nu cunoaște istoria nu poate să înțeleagă prezentulși nu poate să prevadă viitorul.”
1. Încercările de
înjghebare a unui stat ucrainean în perioada Primului Război Mondial.
Imediat după
revoluția din februarie 1917, la 17 martie, la Kiev ucrainenii și-au proclamat autonomia
în cadrul unei Rusii Federative, sub forma Republicii
Populare Ucrainene (R.P.U.), cu
o majoritate socialistă în Parlament
(Rada Centrală). În noiembrie 1917 Rada a condamnat lovitura de Stat bolșevică
din octombrie de la Petrograd. (urmare)
|
Scris de Asymetria on Wednesday, April 10 @ 18:39:27 CEST (367 citiri)
Citeste mai mult... | 23843 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Prof. univ. dr. Tiberiu Tudor. Geneza statalitatii ucrainene (1)
Câteva repere ale scindării medievale a slavilor de răsărit Istoria medievală timpurie a slavilor de răsărit pare încețoșată dacă
ne pierdem în detalii. În liniile esențiale ea este, însă, limpede.
Invazia mongolă din 1240 a spulberat Rusia Kieveană și a introdus o pană
separatoare între partea de vest a slavilor de răsărit (viitorii
ucraineni și bieloruși) și cea de est. Disoluția puterii mongole, ca
urmare a luptelor pentru succesiune din cadrul fostei mari armate a lui
Ginghis și ridicarea puterii poloneze a făcut ca, de la 1400 până spre
1800, ramura vestică a slavilor de răsărit să intre sub dominația
poloneză și polono-lituaniană, care și-a pus amprenta etno-culturală și
lingvistică asupra ei. Între ruteni - risipiți într-o masă comună cu
polonezii, lituanienii, alte seminții și apoi evreii - a avut loc și o
sciziune social-religioasă. Elita lor socială a adoptat catolicismul și
a fost asimilată de puternica șleahtă (nobilime) poloneză, pierzându-și
identitatea slavă. Țăranii ruteni, în marea majoritate iobagi, au rămas
la ortodoxism; mulți, sub oprimarea nobilimii, majoritar poloneze, și a
prozelitismului catolic, s-au refugiat spre sud-est, unii îngroșând
armata cazacilor zaporojeni. (urmare)
|
Scris de Asymetria on Wednesday, April 10 @ 18:21:05 CEST (319 citiri)
Citeste mai mult... | 11087 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Tiberiu Tudor. Sinteza unei teme geopolitice Dosarul NATO + Ucraina
|
Scris de asymetria on Sunday, December 10 @ 21:10:15 CET (278 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Geopolitica: Prof. Dr. Tiberiu Tudor Înfiintarea si extinderea N.A.T.O. (1-3)
Una dintre cauzele directe ale războiului din Ucraina este
încercarea de extindere a N.A.T.O. dincolo de limitele de
suportabilitate ale Federației Ruse. Este un truism faptul că războiul
din Ucraina este, în primul rând și în esență, un război între Statele
Unite și Federația Rusă, o resuscitare a războiului dintre Statele Unite
ale Americii și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. In actualul
context geopolitic este instructiv, poate relevant, să revedem istoria
acestui război și, în particular, istoria de șapte decenii a nașterii și
extinderii N.A.T.O.[1]
|
Scris de asymetria on Thursday, January 26 @ 19:41:15 CET (686 citiri)
Citeste mai mult... | 46927 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: De ce sã nu scriem despre Trianon de G.M. Tamás
Cititor scrie "De ce să nu scriem despre Trianon Am
primit mai multe invitații onorante de a contribui la diferite
antologii – dintre care două cu adevărat impresionante – cu un text
dedicat centenarului Trianonului. I-am întrebat, desigur, pe toți
coordonatorii de volum cine și ce mai figurează în culegere, și mi-au
răspuns cu toții că vor figura doar autori maghiari.Mie
mi se pare un lucru lipsit de sens. Decizia de la Trianon atinge în mod
direct încă cel puțin opt națiuni în afară de cea maghiară.
"
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 22 @ 12:58:38 CEST (1353 citiri)
Citeste mai mult... | 15848 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Biroului de Cercetari Sociale. Mai 2020 Sondaj national de opinie
În
cadrul Biroului de Cercetări Sociale am finalizat un sondaj național de
opinie despre orientările și valorile politice și geopolitice ale
populației. Vă invit să citiți raportul făcut pe baza acestui sondaj.
Veți descoperi cu surprindere cât de mare este simpatia populației față
de politica dusă de China, Rusia, SUA, Germania, etc., care este
atitudinea față de socialism și capitalism, care sunt politicienii în
care alegătorii au cea mai multă și mai puțină încredere și cum se
poziționează cetățenii în fața unor teme precum avortul, finanțarea
bisericii, unirea cu Moldova, poligamia sau autonomia Ținutului
Secuiesc. La aceste întrebări, dar și la altele la fel de importante, am
prezentat în raportul atașat nu doar opinia generală a oamenilor, ci și
modul în care ea e structurată după câteva criterii socio-demografice:
regiune, tip de localitate, educație, religie, ocupație, grupă de
vârstă, intenție de vot. Față de alte cercetări am realizat interviuri și în diaspora, pentru a surprinde și opiniile cetățenilor aflați departe de țară. M-aș bucura să faceți cunoscut acest raport cât mai multor oameni interesați de cunoașterea opiniei publice. Bruno Ștefan - președinte BCS 0723 364 739 SONDAJUL se poate descărca gratuit de pe situl Biroului de Cercetări Sociale.
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 13 @ 14:26:54 CEST (1783 citiri)
Citeste mai mult... | 4268 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
Academia Română
05 Februarie 2020
Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a
introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni
vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”,
susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către
anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de
două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români
și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română
este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe
graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân
(macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân.
Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul
vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei
publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române
nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul
ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean,
moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este
acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de
Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării,
la sud.
Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în
consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este
aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea
limbii și sunt inteligibile tuturor românilor.
Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba
standard care se învață în școală și care subliniază - în România, în
Republica Moldova și oriunde în afara acestor state - patrimoniul
lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității
limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se
contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc.
sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt
moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani,
toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult,
chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată
din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar
limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana.
Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană.
Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la
Mihai Eminescu și Alexandru Philippide,au folosit constant noțiunea de
limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți
teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost
moldovenii.
Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt
pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este
adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional,
Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba
română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu
pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest
adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și
scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de
„limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde
să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a
regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să
excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe
cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români
și care au scris exclusiv în limba română.
A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română,
nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare
documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o
manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va
accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității
sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici
lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină
pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care
românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a
apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc.
Drept
consecință, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de
Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare
la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului.
În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres
autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile
corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca
fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le
cuprind.
Biroul Prezidiului Academiei Române
Acad.Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române
Acad. Bogdan Simionescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Spinei - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Răzvan Theodorescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Voicu - Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
Ioan Dumitrache - Secretar General al Academiei Române
București, 30 ianuarie 2020
|
Scris de asymetria on Thursday, February 06 @ 10:11:29 CET (1781 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne
Dans une brochure publiée en 1932 sous
le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et
Hongrois, Nicolae Iorga écrivait :
"Depuis presque cent ans, une
haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur
les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même
mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à
remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui
voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des
Roumains et des Hongrois.[...]
Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de
Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais
non dénuée de sympathie des relations entre les élites
révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques
roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires,
eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux
persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à
susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens
et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours
de Napoléon III, un problème international : les principautés
danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de
l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des
barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse,
mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules
Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette
prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui
comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de
balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la
subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient.
Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines 298 pages - 13,5 × 21 cm ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:52:06 CET (2307 citiri)
Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Nicolae Trifon. La nation roumaine dans le miroir hongrois
La nation roumaine dans le miroir hongrois
Nicolas Trifon
|
lundi 22 octobre 2018
Non, les
rapports entre les Hongrois et les Roumains n’ont pas été toujours ce
qu’ils sont maintenant, c’est-à-dire pas très bons, et il n’y a pas de
raison qu’ils restent ainsi à l’avenir, semble vouloir faire comprendre
Béla Borsi-Kálmán aux lecteurs de ses « essais pour servir à l’histoire
des rapports hungaro-roumains aux XIXe et XXe siècles » qui viennent
d’être traduits en français [1].
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:29:08 CET (2466 citiri)
Citeste mai mult... | 32308 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Nicolae Trifon, Voyage en Dardanie ulpienne, aujourd'hui Kosovo (I)
Au cœur d’une actualité controversée que je scrutais à la loupe
et qui aura marqué les débuts et l’épilogue de la crise yougoslave, le
Kosovo était aussi le théâtre d’incessants conflits et tensions auxquels
mieux valait s’abstenir de s’en mêler. Le cul du monde, en quelque
sorte, que j’avais d’autant moins envie de voir de plus près que ce
monde était aussi le mien.
Nicolae TRIFON
|
Scris de asymetria on Saturday, December 02 @ 15:30:13 CET (2790 citiri)
Citeste mai mult... | 7861 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Apelul pentru Centenar. DECLARATIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC - CANADA
15 Iulie 2017
DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA
Cu
ocazia festivităților
de la "Câmpul Românesc" din Canada dedicate Săptămânii
Internaționale a Culturii Românești desfășurate în perioada
10-15 Iulie 2017, a avut loc și o sesiune special dedicată
Centenarului Unirii.
În
cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii, a fost citit "Apelul
pentru Centenar"
al Asociației
"Unirea-ODIP",
Mișcării
Civice "Tinerii Moldovei"
și Platformei
Unioniste "Acțiunea 2012",
document transmis participanților Săptămânii Culturale de George
Simion, președintele Platformei Unioniste "Acțiunea 2012".
S-a
apreciat că
obiectivele propuse în "Apelul pentru Centenar" sunt
realiste și că trebuie realizată o conlucrare a forțelor
unioniste ale întregii societății românești.
Participanții
consideră
că astăzi, când lumea românească, conștient sau inconștient,
are privirea ațintită spre evenimentul istoric al sărbătoririi
Centenarului
înființării
statului
național român întregit,
este neceară implementarea unui plan de acțiune minimal:
1.
Autoritățile
române împreună cu organizațiile românilor din întreaga lume să
înceapă, prin toate mijloacele de care dispun, învățământ,
massmedia, instituții de cultură, implicări și susțineri
deschise ale societății civice, o campanie oficială pentru
redeșteptarea spiritului național patriotic al populației de pe
amândouă malurile Prutului și pentru conștientizarea asupra
avantajelor care decurg din reunificarea țării și a națiunii.
2.
Instituțiile statului, Președinție, Parlament, Guvern au datoria
față
de poporul român să acționeze unitar pe plan extern pentru a
sensibiliza comunitatea internațională, cu precădere din Uniunea
Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și Canada asupra
adevărului istoric și al năzuințelor românilor dar și al
avantajelor de securitate pentru spațiul NATO de la granița estică
a Uniunii Europene de a exista o Românie puternică și stabilă
prin teritoriu și populație unitară.
3.
Forțele politice românești de la Chișinău
să creeze împreună un bloc unionist care să coaguleze societatea
civică într-o mișcare având ca scop câștigarea unei majorități
parlamentare unioniste capabilă să conducă Basarabia spre unirea
cu România.
4.
Sub egida și în clădirea
Parlamentului României să funcționeze un ”guvern din umbra al
Unirii” prin cooptarea unor personalități unionist din întreaga
societate românească care s-au remarcat și care dovedesc
aptitudini pentru crearea unui program de măsuri și acțiuni
necesare accelerării procesului unionist, inclusiv prin funcții de
reprezentare la nivel de instituții internaționale.
5.
Parlamentul României să
completeze hotărârea curajoasă de a declara 27 Martie ca Zi
Națională, cu amendarea atât a Constituției, cât și a Legii
Electorale pentru asigurarea de locuri din oficiu pentru populația
Basarabiei.
6.
Se propune crearea unui Comitet Internațional Unionist al societății
civile format din organizațiile și asociațiile românilor de
pretutindeni care sunt dedicate idealului unionist, având ca scop
dezvoltarea unor politici interne și externe de promovare a acestui
deziderat național, inclusiv prin realizarea și coordonarea de
acțiuni concrete.
6.1.
Pe plan intern, Comitetul, prin reprezentanții săi,
va încerca să influențeze factorii politici din România și, prin
aceștia, instituțiile statului român Președinție, Parlament,
Guvern cu atribuții decizionale în direcția impulsionării
mișcării și activităților unioniste.
6.2.
Pe plan extern se va stabili o strategie pentru crearea unor celule
de lobby în scopul sensibilizării
și promovării în rândul opiniei publice și la nivelul
diferitelor organizații civice, politice și chiar instituții
guvernamentale, a necesității reîntregirii statului român pentru
realizarea stabilității geopolitice pe flancul Est-european.
În
măsura
în care instituțiile statului român concură acestui deziderat,
acțiunile pe plan extern pot fi conjugate.
Un
asemenea Comitet va fi reprezentat prin filiale cu sedii oficiale în
principalele capitale ale statelor de unde se pot influența factorii
politici respective, cu precădere
în cele două capitale de unde se influențează politica mondială:
Washington și Bruxelles.
Ca
urmare, participanții la Săptămâna
Internațională a Culturii Românești fac un apel către
organizațiile și asociațiile românilor din întreaga lume să se
alăture efortului național pentru celebrarea Centenarului
Reîntregirii României, acesta fiind un pas important și absolut
necesar pentru împlinirea dezideratului Unirii.
Fie
ca sărbătorirea
de la 27 Martie 2018 a Centenarului revenirii Basarabiei la pieptul
României să aibă loc într-un an decisiv pentru destinul reunit al
țării noastre în care să putem exclama la fel cum au făcut-o
acum o sută de ani, părinții fondatori ai României întregite
întruniți în Sfatul Țării:
”Trăiască
Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!”
Notă:
Legitimitatea
luptei pentru Reîntregire este confirmată
și de Rezoluția 148 depusă la data de 28 Iunie 1991 în Senatul
American, prin care se solicită Senatului să susțină eforturile
Guvernului Moldovei să negocieze reunificarea României cu Moldova
și Bucovina de Nord, așa cum a fost stabilită prin Tratatul de
Pace din 1920.
Câmpul Românesc Hamilton – Canada
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 25 @ 22:07:55 CEST (2290 citiri)
Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Geopolitica: Liviu Valenas. Istoria submarinelor romanesti, 1912-2014
De-a lungul anilor mai multi analisti militari navali au descris submarinul ca "arma saracilor", in realitate a fost si este o arma complexa, teribil de eficienta si, normal, foarte costisitoare. Nu e de mirare ca putine tari din lume si-au permis si-si permit sa posede submarine. Iar printre aceste tari a fost si este si Romania. O marina militara serioasa fara submarine este de neconceput in ziua de astazi.
|
Scris de asymetria on Friday, May 30 @ 17:49:06 CEST (7498 citiri)
Citeste mai mult... | 59888 bytes in plus | Scor: 0 |
Geopolitica: Ion Coja. Conditiile echilibrului planetar
Echilibrul planetar credem că are azi nevoie de această reglementare internațională: menținerea planetei in statu quo nunc est – în starea de acum.
|
Scris de asymetria on Saturday, May 18 @ 12:14:15 CEST (2793 citiri)
Citeste mai mult... | 17570 bytes in plus | Scor: 0 |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|