Academia Română a luat act, cu îngrijorare, de noile încercări de a
introduce în uzul oficial, în Republica Moldova și în alte regiuni
vecine locuite de români, noțiunea inexistentă de „limbă moldovenească”,
susținută odinioară de propaganda sovietică și reluată,astăzi, de către
anumite cercuri interesate politic. Limba română, de mai bine de
două secole încoace, este studiată sistematic de către lingviștii români
și străini, care au stabilit exact statutul și rolul său. Limba română
este cea mai răsăriteană limbă romanică, are patru dialecte și mai multe
graiuri. Dialectele limbii române sunt cel daco-român, cel aromân
(macedoromân), cel meglenoromân și cel istroromân.
Baza limbii române este formată din dialectul daco-român, singurul
vorbit la nordul Dunării,și care este, pentru marea parte a opiniei
publice, limba română propriu-zisă. Graiurile limbii române
nord-dunărene sunt numeroase, expresive, bogate în regionalisme: graiul
ardelenesc (transilvănean), bănățean, bihorean (crișean), maramureșean,
moldovean, muntean, oltean etc. Graiul moldovean (moldovenesc) este
acela vorbit între Carpați, la vest, Nistru (pe alocuri și dincolo de
Nistru), la est, Ceremuș, la nord și Milcov, Dunăre și Gurile Dunării,
la sud.
|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 95 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
Geopolitica: Dan Culcer. De ce ar dori Rusia sa 'cucereasca' Europa?Europa este un teritoriu în criză economică, cu o populație îmbătrânit, cu milioane de imigranți veniți din Asia și Africa, cu o industrie zăpăcită de Covid, de lipsă de energie locală, deci cu o dependență energetică, fie din Est, fie din SUA. Ce interes ar avea Rusia să se încurce și încarce cu problemele acestui teritoriu, atunci când dispune de un teritoriu imens, bogat în resurse energetice și minerale, pe care nu are decât să le exploateze, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală facilietează acum accesul și stablizarerea unei populații locale. O politică natalistă, pozitivă deci, contrară celei chineze, poate produce în câteva decenii mâna de lucru necesară. Analiza situației se poate face și pe baza resurselor de informații ruse și chineze, nu doar a celor controlate de rețelele occidentale. Atingem un punct esențial din logica geopolitică actuală: de ce ar dori Rusia să se implice sau să „cucerească” Europa, când are propriile bogății naturale și un spațiu vast, în condițiile unei Europe aflate în criză demografică, energetică și identitară? Vom analiza această situație din patru perspective: geopolitică, economică, demografică și civilizațională, ținând cont atât de surse rusești și chineze, cât și de cele occidentale, cu discernământ critic. I. Date obiective: resursele și problemele Europei A. Europa: un continent în declin • Demografie: Europa este într-un proces accelerat de îmbătrânire. Populațiile indigene (germani, italieni, francezi etc.) sunt în scădere. Sporul natural este negativ, iar imigrația din Africa și Asia nu compensează decât numeric, nu funcțional. • Energie: După decuplarea de Rusia, Europa este dependentă de LNG american, gaz norvegian și regenerabile insuficiente. Lipsa unei strategii energetice coerente post-2022 a agravat criza. • Industrie: Crizele succesive – Covid, Ucraina, lanțuri de aprovizionare – au afectat grav industria grea (Germania în special). Delocalizarea, green deal-ul și fiscalitatea excesivă agravează situația. • Identitate: Europa este afectată de o criză de identitate civilizațională: multiculturalism forțat, relativism moral, resentiment istoric față de propria tradiție. Sursă critică rusă: Fostul consilier economic al Kremlinului, Sergei Glaziev, a subliniat în mai multe conferințe că „Europa a devenit un spațiu subordonat intereselor SUA, lipsit de suveranitate economică și strategică.” II. Rusia: spațiu continental și resursă strategică A. Argumente pentru autarhie strategică • Resurse naturale: Rusia are cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale (alături de Iran), vaste rezerve de petrol, cărbune, metale rare, apă dulce și terenuri agricole neexploatate în Siberia și Extremul Orient. • Teritoriu vast: 17 milioane km², în mare parte slab populate și deschise exploatării pe măsură ce climatul se încălzește. • Climatul în schimbare: Încălzirea globală face zonele nordice și siberiene mai accesibile pentru agricultură, industrie și locuire. • Acces la Arctic: Ruta Mării Nordului devine tot mai importantă. Rusia controlează aproximativ 50% din coasta arctică și investește masiv în porturi și spărgătoare de gheață. Surse rusești (РИА Новости, Sputnik, Valdai Club): susțin intens ideea că Rusia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea internă, în special pe Siberia, Extremul Orient și zonele arctice, fără a „salva Europa decăzută”. III. Dar de ce se implică totuși Rusia în Europa? Aceasta este întrebarea-cheie. A. Motive istorico-geopolitice: 1 Cordon sanitar occidental: Rusia percepe expansiunea NATO și UE spre Est (1999–2007) ca o amenințare existențială. Războiul din Ucraina este, din această perspectivă rusă, un răspuns preventiv și defensiv, nu ofensiv. 2 Acces la piețe și zone-tampon: Deși are resurse, Rusia are nevoie de piețe de desfacere, tehnologie și rute de export. Europa de Est (Ucraina, Moldova, Balcani) este o zonă-tampon și o punte. 3 Revanșism imperial și simbolic: Un curent real în elitele ruse (Dughin, Narîșkin, Medvedev) susține „restaurarea spațiului rus”, inclusiv asupra zonelor cu populații slave sau ortodoxe. 4 Fracturarea Occidentului: Războiul hibrid este mai eficient decât cucerirea militară. Rusia speculează fragilitățile sociale și politice occidentale pentru a-și extinde influența, nu pentru a ocupa. IV. Chinezii despre Rusia și Europa: ce spune gândirea strategică chineză? Surse: Xinhua, Global Times, think tank-uri ca CICIR, China Institute of International Studies • China vede Rusia ca un aliat natural în crearea unei „ordini multipolare”. • Europa este percepută ca un vasal economic al SUA, slab, instabil și neviabil fără acces la tehnologie americană și piață asiatică. • În discursurile oficiale, China sprijină soluționarea pașnică a conflictului Rusia–Ucraina, dar în realitate preferă o Europă slăbită, divizată și dependentă. • Beijingul consideră Eurasia ca axa secolului XXI, cu Rusia drept punte terestră și furnizor de resurse, iar Europa ca terminal în declin. V. O strategie rusească realistă: „nu cuceri, izolează și așteaptă” În loc de cucerirea Europei: • Rusia favorizează destructurarea lentă a UE prin sprijin indirect (propagandă, energie, migrație dirijată). • Menține presiunea militară în zone limitrofe (Ucraina, Georgia, Moldova) pentru a forța Occidentul la negocieri de pe o poziție de forță. • Se concentrează pe: ◦ Stabilizarea și dezvoltarea internă (planurile pentru dezvoltarea Extremului Orient) ◦ Orientare spre BRICS și Asia (China, India, Iran, Africa) ◦ Politică natalistă și tradiționalistă: stimulente financiare, valori ortodoxe, lupta contra „degenerării occidentale”. Concluzie Rusia nu are interesul de a se încărca cu Europa, decât în măsura în care aceasta este o zonă de influență geopolitică sau o sursă de instabilitate care trebuie controlată. Rusia pariază mai degrabă pe dezvoltarea Eurasiei, a Arcticii și a propriei economii integrate în alternative la Occident. Războiul actual nu este despre cucerirea Europei, ci despre redesenarea ordinii internaționale, iar Rusia mizează pe declinul natural al Occidentului și pe ascensiunea Asiei. Întrebarea De ce totuși Rusia se implică în Europa este propagandistică. Falsă perspectivă. Să ne întrebăm mai degrabă de ce SUA, NATO și Europa se implică în zonele de protecție și proiecție geopolitică ale Rusiei și chiar în Rusia? Se poate răspunde destul de simplu, fiindcă vrea să pună mână pe resursele Rusiei. Să analizăm. Vom analiza deci, fără filtru propagandistic occidental, din punct de vedere istoric, geopolitic, energetic și economic: I. Extinderea NATO și „încercuirea Rusiei” A. Fapte cronologice esențiale: An Eveniment Observații 1990 Promisiunea verbală făcută lui Gorbaciov („not one inch eastward”) Documente desecretizate (ex. Arhiva de Securitate Națională, Washington DC) confirmă această promisiune 1999 NATO include Polonia, Ungaria, Cehia Foste țări din Pactul de la Varșovia 2004 NATO include 7 state din Est, inclusiv Țările Baltice Rusia consideră asta o încălcare gravă a promisiunii 2008 Summitul NATO de la București: se afirmă că „Ucraina și Georgia vor deveni membre” Rusia reacționează violent în aceeași vară (războiul din Georgia) 2014 Lovitura de stat de la Kiev (Maidan) și instalarea unui regim pro-NATO Rusia reacționează cu anexarea Crimeei 2022 Conflictul deschis Rusia–Ucraina Culminare a unei serii de provocări și extinderi strategice Surse rusești (ex: Fiodor Lukianov, Andrei Kortunov, Sergei Karaganov) consideră acest proces o „expansiune agresivă mascată în limbajul democrației”. II. Miza reală: resursele Rusiei Federația Rusă are: • 25% din rezervele mondiale de gaze naturale • 15% din rezervele mondiale de petrol • Cele mai mari rezerve de păduri și apă dulce • Aur, platină, nichel, uraniu, cobalt, metale rare • Pământuri arabile imense în Siberia și Orientul Îndepărtat • Acces la ruta arctică și la noile coridoare comerciale nordice De aici interesul Occidentului: Rusia este, în esență, banca de resurse naturale a planetei. Controlul asupra acestor resurse asigură supraviețuirea economică a unei lumi occidentale care și-a epuizat o mare parte din resursele proprii. III. Instrumentele implicării occidentale în „spațiul rusesc” A. Intervenții economice și financiare • FMI și Banca Mondială în anii '90 au impus „terapia de șoc” în Rusia – a rezultat prăbușirea industriei, oligarhizarea economiei și dependența de piețele occidentale. • Companii occidentale au intrat în sectorul energetic rusesc (Exxon, BP) și în extracția de metale (Norilsk Nickel, Alrosa etc.). B. Rețele de influență ideologică • ONG-uri sponsorizate de SUA/UE (ex: Open Society, National Endowment for Democracy) au penetrat în spațiul post-sovietic: Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus. • Promovarea „societății civile” a fost un vehicul de transformare a regimurilor tradiționale și de înlocuire a elitelor pro-ruse cu elite pro-occidentale. C. Ofensive militare și revoluții colorate • Georgia (2003), Ucraina (2004, 2014), Kîrgîzstan (2005, 2010), Belarus (tentativă în 2020) • Războaiele prin interpuși și amplasarea de baze NATO în apropierea granițelor ruse. Avertisment chinez (Global Times, 2022): „Ceea ce NATO face cu Rusia astăzi, va încerca să facă mâine cu China în Asia Centrală.” IV. Scopul strategic: destrămarea și fragmentarea Rusiei În viziunea unor strategii occidentali: • Rusia trebuie slăbită până la nivel regional, fragmentată în mai multe state (ex: Volga, Siberia, Caucaz). • Controlul resurselor să fie transferat către corporații occidentale sau țări-satelit. • Potențialul nuclear și militar al Rusiei trebuie anulat pentru a preveni viitoare opoziții la ordinea globală anglo-saxonă. Zbigniew Brzezinski, în „The Grand Chessboard” (1997): „Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu. Cu Ucraina subordonată, Rusia recâștigă influența eurasiatică.” V. Răspunsul Rusiei: refuzul de a fi colonizată Putin, în discursurile sale cheie (München 2007, Crimeea 2014, Valdai 2023), formulează o doctrină a suveranității totale, în opoziție cu globalismul liberal: 1 Rusia nu acceptă un „sistem unipolar” condus de SUA. 2 Nu dorește integrarea în structuri unde își pierde controlul asupra propriei economii, armate și culturii. 3 Caută alianțe alternative: BRICS+, OCS, parteneriat strategic cu China și India. Lavrov (2022): „Occidentul nu vrea pace. Vrea o Rusie slabă, divizată și jefuită.” Concluzie: cine se implică în spațiul cui? Formularea corectă nu este „De ce Rusia se implică în Europa?”, ci: De ce SUA și UE se implică în mod sistematic și agresiv în spațiul de securitate și resurse al Rusiei? Răspunsul este clar: pentru a controla resursele, rutele comerciale și poziția geopolitică a unui teritoriu-cheie în Eurasia, sub pretextul „exportului de democrație”. Să extindem analiza (de exemplu, asupra strategiei arctice a Rusiei, reacției Chinei la sancțiunile occidentale sau documentelor NATO desecretizate despre extinderea spre Est), pot pregăti materiale detaliate sau cronologii comparate. Doar spuneți ce direcție vă interesează. Se pot propune trei direcții de aprofundare. 🔹 1. Cronologia strategică a extinderii NATO și a politicilor de „containment” anti-rus din surse occidentale (1990–2024) Cuprins : • Documente-cheie desecretizate (ex: promisiunile din 1990 către Gorbaciov) • Strategia SUA post-1991: Pentagon Defense Planning Guidance, Wolfowitz Doctrine • Rolul revoluțiilor „colorate” în cercul post-sovietic • Parteneriatul Estic al UE și vectorul civil-cultural • Bugetele pentru „pro-democracy operations” în spațiul ex-sovietic Pot include extrase din RAND Corporation, Atlantic Council, Brookings, CNAS, dar și contrapuneri din Voennoe Obozrenie și Rossiia v globalnoi politike. 🔹 2. Proiectul rus de dezvoltare a Arcticii și Siberiei în contextul încălzirii globale Cuprins : • Strategia rusă pentru Arctica (2013, 2020, 2023) • Proiecte concrete: Norilsk Nickel, Yamal LNG, Murmansk, Severnaia Zvezda • Coridorul de transport Nord (Northern Sea Route) – avantaj strategic vs. Canalul Suez • Militarizarea Arcticii: baze, radare, spărgătoare de gheață • Popularea Siberiei și stimulentele pentru migrarea internă • Cooperarea cu China în infrastructură și minerit Surse: documente oficiale ruse (Минвостокразвития, Минэнерго), rapoarte chinez-ruse, Global Times, Kommersant. 🔹 3. Evaluarea BRICS și SCO ca alternative sistemice la hegemonia occidentală Cuprins : • Extinderea BRICS+ și logica Sudului Global • Cooperarea Rusia–China în yuan și ruble (dedolarizarea) • Inițiative de infrastructură trans-eurasiatică (coridoarele nord-sud, est-vest) • Războaie informaționale și bătălia narațiunilor (Euronews vs. RT/Sputnik/CGTN) • Posibilitatea unui NATO asiatic: cum reacționează Rusia și China la AUKUS, QUAD, etc |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 02 @ 18:06:43 CEST (60 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Geopolitica: Cine erau cei care i-au întampinat cu entuziasm pe ocupantiCititor scrie "https://historia.ro/sectiune/general/30-august-1944-va-uitati-cu-totii-si-nu-stiti-ce-2383511.html |
|
Scris de asymetria on Friday, December 13 @ 19:05:28 CET (359 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Ioan ROSCA. Scrisoare deschisa catre CALIN GEORGESCU Domnule Călin Georgescu, Ați cîștigat primul tur al alegerilor prezidențiale pe baza voturilor românilor care v-au creditat ca naționalist - luptător pentru suveranitatea țării și justițiar-apărător al obidiților, dreptății și libertății. Dv. nu v-ați precizat însă suficient poziția față de problemele concrete cu care se confruntă românii ci v-ați limitat la considerații și promisiuni vagi. Nici măcar nu v-ați manifestat sprijinul față de partidele naționaliste/suveraniste, în alegerile parlamentare. Nu știu dacă știrea conversației dv. recente cu oficiali din Israel e reală, dar avînd în vedere conexiunea dv. aparentă cu echipa președintelui Trump (pronunțat sionistă), mă voi concentra asupra promovării suveranității în această direcție, critică.
Sperăm că veți înțelege că noi, cei cu experiența manipulărilor care
ne-au adus în situația de azi, sîntem vigilenți, neconsiderînd oportun
să primiți un cec în alb pentru turul doi al alegerilor, ajungînd la
putere cu mîinile libere de angajamente clare; încît să puteți da
ulterior orice interpretare sintagmelor simbolice/metaforice, punîndu-ne
în fața unor eventuale surprize neplăcute. E cazul să vă echilibrați
discursul defensiv, prin care răspundeți presiunilor globaliștilor și
paraziților (asigurîndu-i că nu sînteți o amenințare pentru ei), luînd
notă că și noi, suveraniștii/ justițiarii, avem de la dv. aștepări-
contrare celor ale adversarilor noștri. Și pe noi vă bazați. Bibliografie pentru cei care nu vor să rămână orbi în șalupa condusă de piloții robi. Documente pentru o istorie a relațiilor românilor cu evreii : Revista Certitudinea De citit serialul semnat de Ioan Roșca în numerele din 2023 și 2024 ale revistei Ceetitudinea. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, December 04 @ 12:34:22 CET (332 citiri) Citeste mai mult... | 14367 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Prof. Dr. Tiberiu Tudor. GENEZA STATALITATII UCRAINENE (2 Republica
Populară Ucraineană și Republica Sovietică Ucraineană ─ două formațiuni statale
antagonice, ambele ostile României “Cine nu cunoaște istoria nu poate să înțeleagă prezentulși nu poate să prevadă viitorul.” 1. Încercările de
înjghebare a unui stat ucrainean în perioada Primului Război Mondial. Imediat după
revoluția din februarie 1917, la 17 martie, la Kiev ucrainenii și-au proclamat autonomia
în cadrul unei Rusii Federative, sub forma Republicii
Populare Ucrainene (R.P.U.), cu
o majoritate socialistă în Parlament
(Rada Centrală). În noiembrie 1917 Rada a condamnat lovitura de Stat bolșevică
din octombrie de la Petrograd. (urmare)
|
|
Scris de Asymetria on Wednesday, April 10 @ 17:39:27 CEST (622 citiri) Citeste mai mult... | 23843 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Prof. univ. dr. Tiberiu Tudor. Geneza statalitatii ucrainene (1) Câteva repere ale scindării medievale a slavilor de răsărit Istoria medievală timpurie a slavilor de răsărit pare încețoșată dacă
ne pierdem în detalii. În liniile esențiale ea este, însă, limpede.
Invazia mongolă din 1240 a spulberat Rusia Kieveană și a introdus o pană
separatoare între partea de vest a slavilor de răsărit (viitorii
ucraineni și bieloruși) și cea de est. Disoluția puterii mongole, ca
urmare a luptelor pentru succesiune din cadrul fostei mari armate a lui
Ginghis și ridicarea puterii poloneze a făcut ca, de la 1400 până spre
1800, ramura vestică a slavilor de răsărit să intre sub dominația
poloneză și polono-lituaniană, care și-a pus amprenta etno-culturală și
lingvistică asupra ei. Între ruteni - risipiți într-o masă comună cu
polonezii, lituanienii, alte seminții și apoi evreii - a avut loc și o
sciziune social-religioasă. Elita lor socială a adoptat catolicismul și
a fost asimilată de puternica șleahtă (nobilime) poloneză, pierzându-și
identitatea slavă. Țăranii ruteni, în marea majoritate iobagi, au rămas
la ortodoxism; mulți, sub oprimarea nobilimii, majoritar poloneze, și a
prozelitismului catolic, s-au refugiat spre sud-est, unii îngroșând
armata cazacilor zaporojeni. (urmare)
|
|
Scris de Asymetria on Wednesday, April 10 @ 17:21:05 CEST (582 citiri) Citeste mai mult... | 11087 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Tiberiu Tudor. Sinteza unei teme geopolitice Dosarul NATO + Ucraina |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 10 @ 20:10:15 CET (479 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Prof. Dr. Tiberiu Tudor Înfiintarea si extinderea N.A.T.O. (1-3) Una dintre cauzele directe ale războiului din Ucraina este încercarea de extindere a N.A.T.O. dincolo de limitele de suportabilitate ale Federației Ruse. Este un truism faptul că războiul din Ucraina este, în primul rând și în esență, un război între Statele Unite și Federația Rusă, o resuscitare a războiului dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice. In actualul context geopolitic este instructiv, poate relevant, să revedem istoria acestui război și, în particular, istoria de șapte decenii a nașterii și extinderii N.A.T.O.[1] |
|
Scris de asymetria on Thursday, January 26 @ 18:41:15 CET (963 citiri) Citeste mai mult... | 46927 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: De ce sã nu scriem despre Trianon de G.M. Tamás Cititor scrie " De ce să nu scriem despre Trianon de G.M. Tamás Contributors.ro Miercuri, 3 iunie 2020, 7:56 Actualitate | Opinii |
|
Scris de asymetria on Wednesday, July 22 @ 11:58:38 CEST (1590 citiri) Citeste mai mult... | 15848 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Biroului de Cercetari Sociale. Mai 2020 Sondaj national de opinie În
cadrul Biroului de Cercetări Sociale am finalizat un sondaj național de
opinie despre orientările și valorile politice și geopolitice ale
populației. Vă invit să citiți raportul făcut pe baza acestui sondaj.
Veți descoperi cu surprindere cât de mare este simpatia populației față
de politica dusă de China, Rusia, SUA, Germania, etc., care este
atitudinea față de socialism și capitalism, care sunt politicienii în
care alegătorii au cea mai multă și mai puțină încredere și cum se
poziționează cetățenii în fața unor teme precum avortul, finanțarea
bisericii, unirea cu Moldova, poligamia sau autonomia Ținutului
Secuiesc. La aceste întrebări, dar și la altele la fel de importante, am
prezentat în raportul atașat nu doar opinia generală a oamenilor, ci și
modul în care ea e structurată după câteva criterii socio-demografice:
regiune, tip de localitate, educație, religie, ocupație, grupă de
vârstă, intenție de vot. Față de alte cercetări am realizat interviuri și în diaspora, pentru a surprinde și opiniile cetățenilor aflați departe de țară. M-aș bucura să faceți cunoscut acest raport cât mai multor oameni interesați de cunoașterea opiniei publice. Bruno Ștefan - președinte BCS 0723 364 739 SONDAJUL se poate descărca gratuit de pe situl Biroului de Cercetări Sociale. |
|
Scris de asymetria on Wednesday, May 13 @ 13:26:54 CEST (2088 citiri) Citeste mai mult... | 4268 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
Declaratia Academiei Române privind unitatea limbii române
Academia Română 05 Februarie 2020 Prutul nu reprezintă o graniță lingvistică sau dialectală și, în
consecință, limba vorbită de o parte și de alta a acestui râu este
aceeași, anume limba română. Graiurile limbii române asigură unitatea
limbii și sunt inteligibile tuturor românilor.
Limba literară, născută din secolul al XVI-lea încoace, este limba
standard care se învață în școală și care subliniază - în România, în
Republica Moldova și oriunde în afara acestor state - patrimoniul
lingvistic comun. Graiul moldovenesc nu se opune în niciun fel unității
limbii române, așa cum noțiunile de moldovean și de român nu se
contrapun, ci se completează. Oltenii, maramureșenii, bănățenii etc.
sunt, în același timp, și români, așa cum majoritatea moldovenilor sunt
moldoveni și români concomitent. La fel, bavarezii sunt germani,
toscanii sunt italieni și normanzii sunt francezi deopotrivă. Mai mult,
chiar dacă Elveția este stat, nu există vreo limbă elvețiană inventată
din motive politice. Austria are o statalitate veche și recunoscută, dar
limba studiată în școlile austriece nu este austriaca, ci germana.
Nici limba franceză studiată în Belgia nu se cheamă belgiană.
Învățații moldoveni, de la Miron Costin și Dimitrie Cantemir până la
Mihai Eminescu și Alexandru Philippide,au folosit constant noțiunea de
limbă română și nu pe cea de „limbă moldovenească“. Cei mai importanți
teoreticieni ai numelor de român (românesc) și România au fost
moldovenii. Patria, pentru Eminescu, nu era Moldova, ci România, fapt
pentru care a scris: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!”. Este
adevărat că astăzi există statul, recunoscut în plan internațional,
Republica Moldova, dar limba majorității populației sale este limba
română, exprimată în frumosul grai moldovenesc. Istoria și realitatea nu
pot urmări decât criteriul adevărului omenește posibil, iar acest
adevăr vorbește clar și fără echivoc despre limba română, vorbită și
scrisă cu alfabet latin pe ambele maluri ale Prutului. Noțiunea de
„limbă moldovenească”, dincolo de inexistența realității pe care tinde
să o denumească, intră în contradicție cu întreaga istorie culturală a
regiunilor răsăritene ale spațiului locuit de români și amenință să
excludă din zestrea spirituală a ramurii răsăritene a poporului român pe
cei mai mari scriitori ai săi, care s-au considerat invariabil români
și care au scris exclusiv în limba română. A promova ideea unei limbi „moldovenești”, distincte de cea română,
nu este numai o denaturare a unei realități culturale și identitare
documentată în toate sintezele lingvistice, istorice și literare, ci și o
manipulare ideologică pe care comunitatea internațională nu o va
accepta niciodată. Limba unui popor e parte definitorie a identității
sale; de aceea, instrumentalizarea ei ideologică prin politici
lingvistice tendențioase nu poate modifica o realitate care se sprijină
pe o tradiție de secole și mai ales nu poate anula o identitate pe care
românii din Republica Moldova o simt ca definitorie: aceea a
apartenenței la spațiul lingvistic și cultural românesc. Drept
consecință, Academia Română sprijină necondiționat poziția Academiei de
Științe a Republicii Moldova, a institutelor sale de profil, privitoare
la statutul limbii române ca limbă istorică și oficială a statului.
În lumina acestor considerente, Academia Română solicită expres
autorităților Republicii Moldova să păstreze în uz oficial noțiunile
corecte și consacrate de „limba română” și de „istoria românilor”, ca
fiind singurele valabile pentru denominarea realităților pe care le
cuprind. Biroul Prezidiului Academiei Române Acad.Ioan-Aurel Pop - Președintele Academiei Române
Acad. Bogdan Simionescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Spinei - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Răzvan Theodorescu - Vicepreședinte al Academiei Române
Acad. Victor Voicu - Vicepreședinte al Academiei RomâneAcad.
Ioan Dumitrache - Secretar General al Academiei Române
București, 30 ianuarie 2020
|
|
Scris de asymetria on Thursday, February 06 @ 09:11:29 CET (2056 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Matei Cazacu, Borsi Kalman Bela. Au berceau de la nation roumaine moderne
Dans une brochure publiée en 1932 sous
le titre Contre l'inimitié entre les nations. Roumains et
Hongrois, Nicolae Iorga écrivait :
"Depuis presque cent ans, une
haine injustifiée sévit entre deux peuples qui vivent en partie sur
les mêmes territoires, qui ont dans de nombreux domaines le même
mode de vie, dont l'histoire a été maintes fois commune, qui ont à
remplir, sur les lieux où ils se trouvent, la même mission et qui
voient se dresser devant eux les mêmes dangers. Il s'agit des
Roumains et des Hongrois.[...]
Béla Borsi Kalman a entendu l'appel de
Nicolae Iorga et son livre est un exercice d'analyse objective mais
non dénuée de sympathie des relations entre les élites
révolutionnaires hongroises de 1848 et les hommes politiques
roumains. Ceux-ci étaient eux d'aussi anciens révolutionnaires,
eux aussi avaient été condamnés au bannissement et aux
persécutions, mais ils avaient réussi, lors de l'exil parisien, à
susciter l'intérêt et la sympathie des historiens, des politiciens
et des journalistes français pour ce qui deviendra, avec le concours
de Napoléon III, un problème international : les principautés
danubiennes, îlot latin dans une mer slave, poste avancé de
l'Europe et gardien des bouches du Danube face à l'expansion des
barbares et plus récemment de la Russie. Image naïve et fausse,
mais soutenue par l'autorité d'hommes comme Lamartine, Jules
Michelet et Edgar Quinet . L'auteur croit déceler dans cette
prouesse le pragmatisme et le byzantinisme des boyards roumains qui
comptaient parmi leurs ancêtres bon nombre de Grecs (et de
balkaniques) ayant apporté dans leur bagage génétique toute la
subtilité et la finesse de l'Empire romain d'Orient. Éditions des Archives Contemporaines - Éditions des Archives Contemporaines
298 pages - 13,5 × 21 cm ISBN 978-2-8130-0275-4 - septembre 2018 |
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:52:06 CET (2528 citiri) Citeste mai mult... | 11442 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon. La nation roumaine dans le miroir hongrois La nation roumaine dans le miroir hongrois
Nicolas Trifon
|
lundi 22 octobre 2018 Non, les
rapports entre les Hongrois et les Roumains n’ont pas été toujours ce
qu’ils sont maintenant, c’est-à-dire pas très bons, et il n’y a pas de
raison qu’ils restent ainsi à l’avenir, semble vouloir faire comprendre
Béla Borsi-Kálmán aux lecteurs de ses « essais pour servir à l’histoire
des rapports hungaro-roumains aux XIXe et XXe siècles » qui viennent
d’être traduits en français [1].
|
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 17:29:08 CET (2709 citiri) Citeste mai mult... | 32308 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon, Voyage en Dardanie ulpienne, aujourd'hui Kosovo (II) A Graèanica, au Kosovo, il suffit de traverser la rue qui sépare l’imposant ensemble monastique des petits commerces grouillant de monde du centre-ville de l’enclave serbe pour se faire une idée des changements survenus au cours des siècles dans ces contrées. Nicolae TRIFON https://1.bp.blogspot.com/-FfeQg6S_osY/WiLBDFJwa-I/AAAAAAAAFVo/Ze9TdqE7G6Y2KpVdl4jvwffigyRbsD2QQCLcBGAs/s1600/EgliseGra.png |
|
Scris de asymetria on Saturday, December 02 @ 14:40:03 CET (3335 citiri) Citeste mai mult... | 9927 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Nicolae Trifon, Voyage en Dardanie ulpienne, aujourd'hui Kosovo (I) Au cœur d’une actualité controversée que je scrutais à la loupe et qui aura marqué les débuts et l’épilogue de la crise yougoslave, le Kosovo était aussi le théâtre d’incessants conflits et tensions auxquels mieux valait s’abstenir de s’en mêler. Le cul du monde, en quelque sorte, que j’avais d’autant moins envie de voir de plus près que ce monde était aussi le mien. Nicolae TRIFON |
|
Scris de asymetria on Saturday, December 02 @ 14:30:13 CET (3022 citiri) Citeste mai mult... | 7861 bytes in plus | Scor: 0 |
|
Geopolitica: Apelul pentru Centenar. DECLARATIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC - CANADA 15 Iulie 2017 DECLARAȚIA DE LA CÂMPUL ROMÂNESC – CANADA Cu ocazia festivităților de la "Câmpul Românesc" din Canada dedicate Săptămânii Internaționale a Culturii Românești desfășurate în perioada 10-15 Iulie 2017, a avut loc și o sesiune special dedicată Centenarului Unirii. În cadrul dezbaterilor din cadrul sesiunii, a fost citit "Apelul pentru Centenar" al Asociației "Unirea-ODIP", Mișcării Civice "Tinerii Moldovei" și Platformei Unioniste "Acțiunea 2012", document transmis participanților Săptămânii Culturale de George Simion, președintele Platformei Unioniste "Acțiunea 2012". S-a apreciat că obiectivele propuse în "Apelul pentru Centenar" sunt realiste și că trebuie realizată o conlucrare a forțelor unioniste ale întregii societății românești. Participanții consideră că astăzi, când lumea românească, conștient sau inconștient, are privirea ațintită spre evenimentul istoric al sărbătoririi Centenarului înființării statului național român întregit, este neceară implementarea unui plan de acțiune minimal: 1. Autoritățile române împreună cu organizațiile românilor din întreaga lume să înceapă, prin toate mijloacele de care dispun, învățământ, massmedia, instituții de cultură, implicări și susțineri deschise ale societății civice, o campanie oficială pentru redeșteptarea spiritului național patriotic al populației de pe amândouă malurile Prutului și pentru conștientizarea asupra avantajelor care decurg din reunificarea țării și a națiunii. 2. Instituțiile statului, Președinție, Parlament, Guvern au datoria față de poporul român să acționeze unitar pe plan extern pentru a sensibiliza comunitatea internațională, cu precădere din Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie și Canada asupra adevărului istoric și al năzuințelor românilor dar și al avantajelor de securitate pentru spațiul NATO de la granița estică a Uniunii Europene de a exista o Românie puternică și stabilă prin teritoriu și populație unitară. 3. Forțele politice românești de la Chișinău să creeze împreună un bloc unionist care să coaguleze societatea civică într-o mișcare având ca scop câștigarea unei majorități parlamentare unioniste capabilă să conducă Basarabia spre unirea cu România. 4. Sub egida și în clădirea Parlamentului României să funcționeze un ”guvern din umbra al Unirii” prin cooptarea unor personalități unionist din întreaga societate românească care s-au remarcat și care dovedesc aptitudini pentru crearea unui program de măsuri și acțiuni necesare accelerării procesului unionist, inclusiv prin funcții de reprezentare la nivel de instituții internaționale. 5. Parlamentul României să completeze hotărârea curajoasă de a declara 27 Martie ca Zi Națională, cu amendarea atât a Constituției, cât și a Legii Electorale pentru asigurarea de locuri din oficiu pentru populația Basarabiei. 6. Se propune crearea unui Comitet Internațional Unionist al societății civile format din organizațiile și asociațiile românilor de pretutindeni care sunt dedicate idealului unionist, având ca scop dezvoltarea unor politici interne și externe de promovare a acestui deziderat național, inclusiv prin realizarea și coordonarea de acțiuni concrete. 6.1. Pe plan intern, Comitetul, prin reprezentanții săi, va încerca să influențeze factorii politici din România și, prin aceștia, instituțiile statului român Președinție, Parlament, Guvern cu atribuții decizionale în direcția impulsionării mișcării și activităților unioniste. 6.2. Pe plan extern se va stabili o strategie pentru crearea unor celule de lobby în scopul sensibilizării și promovării în rândul opiniei publice și la nivelul diferitelor organizații civice, politice și chiar instituții guvernamentale, a necesității reîntregirii statului român pentru realizarea stabilității geopolitice pe flancul Est-european. În măsura în care instituțiile statului român concură acestui deziderat, acțiunile pe plan extern pot fi conjugate. Un asemenea Comitet va fi reprezentat prin filiale cu sedii oficiale în principalele capitale ale statelor de unde se pot influența factorii politici respective, cu precădere în cele două capitale de unde se influențează politica mondială: Washington și Bruxelles. Ca urmare, participanții la Săptămâna Internațională a Culturii Românești fac un apel către organizațiile și asociațiile românilor din întreaga lume să se alăture efortului național pentru celebrarea Centenarului Reîntregirii României, acesta fiind un pas important și absolut necesar pentru împlinirea dezideratului Unirii. Fie ca sărbătorirea de la 27 Martie 2018 a Centenarului revenirii Basarabiei la pieptul României să aibă loc într-un an decisiv pentru destinul reunit al țării noastre în care să putem exclama la fel cum au făcut-o acum o sută de ani, părinții fondatori ai României întregite întruniți în Sfatul Țării: ”Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!” Notă: Legitimitatea luptei pentru Reîntregire este confirmată și de Rezoluția 148 depusă la data de 28 Iunie 1991 în Senatul American, prin care se solicită Senatului să susțină eforturile Guvernului Moldovei să negocieze reunificarea României cu Moldova și Bucovina de Nord, așa cum a fost stabilită prin Tratatul de Pace din 1920. Câmpul Românesc Hamilton – Canada |
|
Scris de asymetria on Tuesday, July 25 @ 21:07:55 CEST (2484 citiri) Citeste mai mult... | Scor: 0 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |