Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 32 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Memoria Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Trilogia Vãluririi


    TRILOGIA VĂLURIRII de Ovidiu Bufnilă

    Ce ar fi Vălurirea? Doar înfășurarea unui text, abstragerea lui într-o propoziție finală, un act textual ultim rămas, dăruit, uitat, livrat lumii spre interpretare?! Să se reducă existența umană doar la lectura acestui tulburător text înfășurat, ascuns în volutele spațio-temporale?! Căci fie furnică, fie filozof, înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porțiuni de spațiu, mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme colorate viu, atrăgător. Masticația nu pare a fi sensul ultim, deșertăciunea deșertăciunilor.
    Scris de asymetria on Sunday, March 12 @ 23:00:00 CET (153 citiri)
    Citeste mai mult... | 32995 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: ION LAZU : Miorita - o ipotezã de lucru

    Preambul. În aceste comentarii voi încerca să mă păstrez în marginile textului pe care acum un secol și jumătate bardul de la Mircești l-a făcut cunoscut, în împrejurări asupra cărora nu are rost să stărui acum. Deci, fără a ignora un singur moment importanța excepțională pe care trebuie să o fi avut în modelarea sufletului popular cele vreo mie de variante prelucrate în creuzetul carpatin, îmi voi concentra atenția în exclusivitate asupra variantei Alecsandri, pentru bunul motiv că abia aceasta a căpătat statutul de capodoperă recunoscută în lumea culturală românească modernă și a fost considerată de străinătate drept o emblemă a românismului. Dacă este un fapt incontestabil că în ultimul secol au trăit mai mulți savanți decât în tot restul istoriei omenirii de până la 1900, presupun că nu ar fi hazardat să afirm că varianta Alecsandri a avut din 1965 încoace o audiență mai largă decât toate variantele ce au circulat în mileniul anterior. Mă voi referi deci în mod strict la textul în cauză, considerat ca un tot unitar și de sine stătător. Nu voi angaja o discuție în contradictoriu cu niciunul dintre exegeții care s-au exercitat în chestiune, pentru bunul motiv că interpretarea personală pornește de la alte premize, total diferite de cele admise îndeobște, și care, oficializate în manualele școlare, au reușit să facă din minunata baladă nimic mai mult decât un decalog al resemnării, fatalismului, defetismului etc etc. Nu mai trebuie să subliniez că aceste interpretări distorsionează/trădează spiritul capodoperei, nici faptul că ele sunt contraproductive în plan formativ privind noile generații și au un impact nedorit asupra străinilor ce se interesează de fenomenul românesc. Mai adaug în preambul doar faptul că interpretarea pe care o propun nu este o revelație de ultimă oră a subsemnatului, ci este cheia în care am citit dintotdeauna Miorița ; așa și nu altcum am perceput mesajul baladei încă de la prima lectură – și de fiecare dată am fost intrigat că exegeții rămân orbi și surzi la nenumăratele semnalizări de dincolo de aparența textului. La prima vedere.
    Scris de asymetria on Sunday, March 05 @ 13:18:49 CET (125 citiri)
    Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Scor: 0

    Transversale Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Jurnalul artistului inanimat sau Inanimarea artistului

    OvidiuBufnila scrie "Inanimarea artistului scriind Jurnalul este cheia lumilor pornite, aparent, înșelător și triumfal să descrie adevăratul sens al lucrurilor. Inocent sau ignorant, artistul  inanimat produce și secretă ficționale scurte sau lungi cu sârg și cu aroganță anunțând apocalipsele și așteptând din pricina asta recunoașterea publică și gloria. El nu se angajează în războaie. El e artist respectabil sau damnat pentru că doar scrie Jurnalul! Bulversează cititorimea cu alese ficțiuni pe care le reclamă ca fiind exemplare dar nu crede o iotă din miracolul universului plin de universuri. Inanimatul artist scriind Jurnalul nu are habar că lucrurile chiar sunt. Pentru el este vibrație, încremenire în proiect, proiectul nefiind, ardoare și patimă, toate iluzorii. El este sclavul de lux al suficienței. "
    Scris de asymetria on Sunday, December 06 @ 09:34:36 CET (1381 citiri)
    Citeste mai mult... | 13076 bytes in plus | Scor: 0

    Distribuitor de afise Eseuri: Ion Neagos. Pupa Russa de Gh. Craciun, un roman ezoteric

     PUPA RUSSA, UN ROMAN EZOTERIC
     
     fragment dintr-un volum de eseuri în curs de apariție la Editura LIMES din Cluj-Napoca
    Scris de asymetria on Tuesday, October 06 @ 15:10:48 CEST (1545 citiri)
    Citeste mai mult... | 9430 bytes in plus | Scor: 0

    Biblioteca Babel Eseuri: Ion PAPUC. Oglinzi de cenusa

    Câtă mai poate fi și valoarea poeziei azi? Și dacă ea mai este cu adevărat poezie! Pun aceste probleme în fața potopului nesfârșit de excrescențe lirice care au invadat mapamondul făcând imposibilă discernerea. Iar acolo unde cineva mai emite totuși comentarii cu pretenții valorizante bănuiesc că o face urcat într-un foișor scund din înălțimea căruia scrutează în jur cercul minim de prieteni, de cunoștințe aproximative, și apoi se pronunță. Nici nu ar avea cum să procedeze altfel, căci a emite o adevărată judecată, completă și infailibilă, presupune că ești în cunoștință cu tot ceea ce cuprinde domeniul respectiv, or la ora actuală și chiar de o bună bucată de vreme încoace lucrul acesta este o pură utopie. 
    Scris de asymetria on Friday, March 20 @ 08:23:34 CET (2996 citiri)
    Citeste mai mult... | 23880 bytes in plus | Scor: 0

    Ziceri&contraziceri Eseuri: Ovidiu BUFNILA. Despre ideologie

    Ovidiu_Bufnila scrie "
    Când vorbești de cutremur ideologic și de schimbare de semne, unii români o dau cotită și țipă ca din gură de șarpe! Anarhie! Săriți, suntem violați! Vai, poliția! Au fost siluite ideile noastre călduțe! La spânzurătoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegăite! Așa strigă de mii de ani românii care, atunci când vine câte un cutremur ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Și, tocmai ei, care până atunci, când nu se trăgea cu muniție de război, se cufuresc foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicări, sindrofii telectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltură despre schimbarea lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curuțul lor, cum e? E nasol, dom’le! Chiar pe bune ne schimbăm? Bibliotecile și librăriile din România sunt pline ochi cu tot felul de cărțulii scrise de români prin simpatie, imitații ordinare după șuvoiul ideilor mondiale. Hoți, imitatori, farsori în România, cu miile, ca în orice altă șară a lumii. Dar să-i pui pe scribălăii ăștia de tarabă, furăcioși în toate cele să-și pună capu la contribuție, vai, ce perversitate! Clizma Intelectuală Românească de care e plină bibliotecimea românească se fandosește, se boiește astfel încât ăia care n-au experiență cad ușor în laț. Idei furate cu roaba de tot felul de telectuali făcuți la normă de Fabrica Utopic-Comunistă Românească sunt pretutindeni. 
    "
    Scris de asymetria on Tuesday, March 17 @ 20:20:34 CET (2613 citiri)
    Citeste mai mult... | 5068 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria Eseuri: Ion Nete. Un întelept, dintre-aceia


    Cu fiecare rând citit sau recitit din scrierile lui Mihai Sin, simt mai convingător că, prin dispariția autorului, am mai bifat, pierderea sau risipirea, în nepăsare, a încă unui înțelept, de nu inclus între’acei…, stăpânind peste vreo limbă, ca să-l parafrazez pe Eminescu, sigur, însă, cu mintea însorită de harul menit a ne deschide calea împăcării cu Dumnezeu, tot ne plângem că și-a întors, demultișor, fața de la noi, baremi, o scurtă trezire, prin scuturarea somnolenței de pe ochi, (poate, poate, sporesc pulsațiile îndemnului în care opintim, zadarnic, intonând un imn ce, mai mult apasă mai, în loc să ne facă inimile să tresalte, de parcă ar fi fost ales, dinadins, să semnaleze golul în care ar trebui să se afle speranța care să ne anime)…

    Nota: Pe marginea romanului Ispita izbăvirii de Mihai Sin, apărut postum la Editura Nemira, 2014
    Scris de asymetria on Tuesday, September 09 @ 13:40:10 CEST (1352 citiri)
    Citeste mai mult... | 11060 bytes in plus | Scor: 5

    Lecturi critice Eseuri: Gheorghe Mocuta. Herta Müller: scrisul ca anestezie a fricii

    « Cu logica ei nemțească, Herta Müller descoperă drama limbii, a neputinței înțelegerii și comunicării, împingând lucrurile dincolo de orice limită, transformându-și copilăria nefericită într-o copilărie „universală”, dar nu așa cum făcuseră Creangă și Proust care i-au descoperit secretele, ci de pe altă poziție. Copilul pe care îl evocă eseista tânjește după normalitate

    Nota: Gruparea ARCA
    Gheorghe MOCUȚA Născut la 5 iunie 1953, în localitatea Curtici, județul Arad. A urmat școala primară și gimnaziul în Curtici și Liceul nr. 5 din Arad. Absolvent al Facultății de Filologie-Istorie, secția română - franceză (1976). A debutat în anul 1975, cu recenzie, în revista Orizont din Timișoara. Colaborează la revistele: Arca, Orizont, Vatra, Familia, Poesis, Luceafărul, Tribuna, Zburătorul etc. A publicat următoarele cărți: Câmpia secretă (în Argonauții, Editura Facla, Timișoara, 1986), pentru care primește Premiul de debut al Editurii Facla din Timișoara, pentru poezie; Îngerul ridică lespedea, 1992, pentru care obține Premiul Asociației din Timișoara a Uniunii Scriitorilor; Zăpada anului unu, 1994, pentru care obține Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor; La răspântia scriiturii (carte de critică literară), Editura Mirador, Arad, 1996. Este profesor la liceul din Curtici și membru al Uniunii Scriitorilor din 1994. Alte informații : http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/membri%20usr/arad/mocuta%20gheorghe/mocuta%20gheorghe.htm


    Scris de asymetria on Saturday, September 06 @ 19:01:47 CEST (1351 citiri)
    Citeste mai mult... | 14208 bytes in plus | Scor: 5

    Rezistenta Eseuri: Izabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab

    Izabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab

    Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa
    Motto: „...era un scriitor de mâna întâia, cu un stil care ne îmbogățea limba, cu moduri de gândire și de viziune care au adus trăsături singulare la vasta, la pasionanta frescă a literaturii românești dinainte de 1944” (N.I. Herescu despre Dan Botta, în rev. „Destin”, Madrid, nr.12/1962).
    Intr-un fragment din Praznicul mare (amplu poem încifrat de Mircea Ciobanu, așezat și la începutul Istoriilor (vol. I-VI, 1977-1993) ne pare a fi înfățișată risipirea rodului spiritualității interbelice românești, asemuită cu mormane de struguri lăsați în părăsire după un presupus cataclism. Mustul scurs din grămezile abandonate (asemănate unui imens cadavru desupra căruia plutesc, - precum deasupra locurilor unde au fost îngropate comori -, „flame spectrale”) ar fi ajuns în ape freatice și de acolo în fântâni si iazuri. Din imensul stârv țâșnesc „păsări cu zbor turbat”. „Ceața de-alcool străveziu” naște legiuni de viermi roșii care ivesc „legiuni muribunde de fluturi” (Mircea Ciobanu, Praznicul mare). Criticul literar Marian Popa, în cel de-al doilea volum al eruditei sale Istorii a literaturii..., nu-i vede înțelesul așa cum l-am decriptat noi (1). Pentru Marian Popa ar fi vorba de o simplă descriere a unei realități neinteligibile, „prezentată relațional în cheie ermetică”, vol. II, 2001, p.500). Or, tema împărtășirii din rodul spiritualității românești interbelice apare și în Dies irae (http://www.scribd.com/doc/235388665/Mircea-Sandu-Ciobanu-Dies-Irae ), poezie pe care probabil chiar Mircea (/Sandu) Ciobanu i-a sugerat-o profesorului Dan Duțescu s-o traducă în engleză (2).
    Trecută de autor în ciclul „Suită pentru ieșirea din noapte” (M. Ciobanu, Patimile, Ed. Eminescu, București, 1991, p. 310), desigur din noaptea abrutizării ideologice dinainte de scurta liberalizare a anilor 1968-1969 prin care însuși Mircea (Sandu) Ciobanu a debutat odată cu scriitorii care au supraviețuit exterminării de după gratii sau cu unii dintre interziși (precum C-tin Noica, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Alexandru Paleologu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Vasile Pârvan, N. Iorga, Gh. Brătianu, St. Meteș, Ion Moga, Silviu Dragomir, Ion Nistor, etc., etc., vezi Paul Caravia, Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. Romania 1945-1989, Ed. Enciclopedică, București, 2000) a căror opere reintrau timid în cultura românească după mai bine de două decenii de totală interdicție.
    Scris de asymetria on Saturday, August 09 @ 12:43:19 CEST (1330 citiri)
    Citeste mai mult... | 22578 bytes in plus | Scor: 0

    Memoria Eseuri: Paul Tumanian. Asumarea colectiva a trecutului



    „Există solidaritate între oameni ca ființe umane — spune Jaspers —, ceea ce îl face pe fiecare responsabil pentru fiecare greșeală și pentru fiecare nedreptate din lume, mai ales pentru crimele comise în prezența sa sau cu știința sa. Dacă nu fac ceea ce trebuie făcut pentru a le preîntâmpina, sunt și eu vinovat.”
    Karl Jaspers




    Nota: Cineva mi-a trimis, imediat după publicarea acestui text, un mesaj în care întreabă : Asumarea trecutului se referă și la crimele armatei sovietice în Basarabia, după Pactul Hitler-Stalin, sau la crimele guvernului Israel în Palestina după 1948, ale guvernului Statelor Unite contra civililor japonezi la Hiroșima și Nagasaki? Dinspre mine, așa ar trebui să fie. Dar egalitatea între dulăi și căței, cum scrie fabula, este departe de a se fi institut și respectat. Dan Culcer
    Scris de asymetria on Sunday, December 22 @ 15:15:20 CET (1156 citiri)
    Citeste mai mult... | 16562 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: Mitul culturii faustice

    ElenaMalec scrie "Tipul de cultură burgheză prezintă ca ideal valoric cunoașterea, cercetarea tehnică, tehnologică, științifică. Societatea burgheză debutează, astfel, cu o exaltare a concepției despre om și lume. Renașterea cu antropocentismul ei se întoarce la antici tocmai spre a-l elibera de om de idoli și spirite, pentru a-i întări încrederea în sine, în capacitatea-i intelectuală. Secolul luminilor european va reafirma în cultura burgheză primatul dezvoltării spirituale. Există o temă literarară, ce apare deopotrivă în Renaștere și în Secolul Luminilor: e vorba de dr. Faust. "
    Scris de asymetria on Thursday, April 25 @ 21:13:51 CEST (977 citiri)
    Citeste mai mult... | 20353 bytes in plus | Scor: 5

    Transversale Eseuri: Titus FILIPAS. Experienta de gândire a Sinelui


    Cine vrea să modifice percepția corectă asupra ideologului român Ioan Eliade-Rădulescu (am folosit grafia propusă de către Petre V. Haneș și George Băiculescu) ? 
    Titus Filipaș
    Scris de asymetria on Monday, March 11 @ 17:04:19 CET (1095 citiri)
    Citeste mai mult... | 7692 bytes in plus | Scor: 0

    Lecturi critice Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba. Himera 'Scolii de la Paltinis'

    Isabela Vasiliu-Scraba
    Himera “Scolii de la Păltiniș” ironizată de Noica
    Scris de asymetria on Thursday, March 07 @ 18:54:30 CET (1092 citiri)
    Citeste mai mult... | 18804 bytes in plus | Scor: 5

    Biblioteca Babel Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba. LIPSA DE INDIVIDUALIZARE A CALAILOR

    Isabela Vasiliu-Scraba

    Despre individualizare șŸi despre lipsa acesteia în personajul Ana Vogel din romanul eliadesc «€œPe strada Mântuleasa»€
    Scris de asymetria on Tuesday, July 17 @ 16:33:32 CEST (1124 citiri)
    Citeste mai mult... | 9806 bytes in plus | Scor: 5

    Lecturi critice Eseuri: Manuela Schvartemberg-Ene. ALTERITATEA SI ALTRUISMUL

    Gândind din perspectiva conform căreia vitalitatea noastră ca ființe umane este un deziderat principal, ne întrebăm: cum vom supraviețui ca persoane dacă dialogul eului cu celălalt nu este întemeiat pe dorința de deschidere, pe disponibilitatea către dăruire ?
    Scris de asymetria on Wednesday, May 02 @ 20:01:43 CEST (1506 citiri)
    Citeste mai mult... | 40300 bytes in plus | Scor: 5


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 2.45 Seconds