Who's Online
Exista in mod curent, 16 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Eseuri: Stefan Borbely. Posteritatea lui Adrian Marino
Despre
neașteptata plecare dintre noi a lui Adrian Marino, în noaptea de
16/17 martie 2005, cea mai delicată și, totodată, impresionantă
relatare mi-a fost furnizată de către soția sa, Doamna Lidia Bote,
chiar a doua zi după funesta întâmplare, când o vizită în
camera de lucru a celui cu care conversasem cu doar de 72 de ore mai
devreme mi-a confirmat că nimic nu prefigurase despărțirea care
avea să se producă. Știam fiecare detaliu al camerei, întrucât
fusesem acolo de nenumărate ori, și nimic nu fusese schimbat:
mapele de carton cu fișiere fuseseră pregătite și așezate în
ordine pentru truda de a doua zi, laolaltă cu stiloul și cu
pixurile, pregătite și ele pentru a fi folosite. Cartea, pe care nu
o terminase încă de fișat, aștepta cuminte lângă perna de pe
sofaua de lângă fereastră, dincolo de care viața de pe Strada
Rákóczi, devenită Eremia Grigorescu, își reluase, obișnuită,
cursul, ca și cum nimic nu se întâmplase.
Stefan Borbely.
|
Scris de asymetria on Thursday, September 30 @ 23:44:24 CEST (1226 citiri)
Citeste mai mult... | 39448 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ion Coja. Don Quijote si românii
Informația,
pentru mine cea mai prețioasă despre moldoveni, despre români așadar,
am primit-o cu ani buni în urmă de la prințul Dimitrie Cantemir, care
în Descriptio Moldaviae consemnează următoarele:„Moldovenii trag foarte bine cu săgeata, știu să arunce chiar și sulița – scria Cantemir despre moldovenii săi – dar treabă mai bună au făcut totdeauna cu sabia; de pușcă nu se folosesc decât vânătorii, căci socotesc că nu este lucru de cinste să întrebuințeze împotriva dușmanului (s. n.) o armă la a cărei folosire nu se cere nici un fel de îndemânare și nici o vitejie.”
|
Scris de asymetria on Friday, November 20 @ 11:48:45 CET (1681 citiri)
Citeste mai mult... | 10159 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ion NEAGOS. Privirea si textul in poezia lui Dan Lototchi
Poetul Dan Lotoțchi a fost doctor al
Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, cu teza Spațiul alveolar.
Jurnalul literar românesc între anii 1930-2000, traducător din franceză
al Tractatus-ului wittgensteinian, rămas în manuscris și dactilografiat
pentru uzul prietenilor, membru fondator al cenaclului literar „Agora”
și animator al seriei secunde a Festivalului de poezie de la Sighișoara ̶
cea de după 1995, desfășurată sub genericul „Poezia în avangardă” ̶ ,
profesor, bibliotecar și om de teatru (a tradus și interpretat monodrame
de Beckett). Dan Lotoțchi ne-a lăsat o singură carte de „texte” fără
titlu, Experiment cu o înserare, apărută în 2007 la editura Pro BUSINESS
din Berlin. Spirit meditativ, analitic și introspectiv (unele pasaje
par desprinse dintr-un jurnal intim), el s-a format, ca student al
Filologiei bucureștene și mai vechi prieten al lui Gheorghe Crăciun, în
atmosfera textualismului teoretizat și practicat de Gheorghe Iova.
|
Scris de asymetria on Monday, April 20 @ 16:05:15 CEST (1517 citiri)
Citeste mai mult... | 66724 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Constantin Telegat. M A R X T O U J O U R S
Il cause toujours, le
cher Karl. Pendant la plus grande partie du XXe siècle il l’a
fait, avec le succès que l’on connaît ou l’on ignore, selon le
cas, en héros d’un carnaval presque ininterrompu où la plupart
des participants portaient des masques de cadavres. La chute du
communisme semblait avoir mis un terme à ce caquetage indécent.
Erreur ! Après un deuil fallacieux, bien amorti par le besoin
de paix communautaire, on a vite compris que les millions des
victimes de la doctrine devaient rester cois dans leurs tombes
sibériennes. Le progrès ne peut pas se passer de Marx. Et nous,
nous ne pouvons pas nous passer du progrès. Le carnaval reprend donc
son rythme de croisière et Marx son caquetage, fût-ce par
thuriféraires interposés. Ceux-ci s’agitent avec entrain, même
si la teneur de l’encens a quelque peu changé.
Marx continue donc de
causer. Dans les rayons de philosophie des grandes librairies, ses
œuvres et celles de ces interprètes attitrés occupent le dessus du
panier. Mieux : des nouvelles maisons d’édition surgies,
comme par miracle de l’avenir lumineux, toujours à construire,
semblent avoir assumé la tâche vitale de promouvoir l’œuvre du
grand maître : Asymétrie, Algèbre, Sylepse, Mimésis… Leur
titre est suffisamment évocateur pour attirer le chaland. Il ne
manque pas à l’appel. Il faut dire que les médias aussi bien
publics que privés l’encouragent vaillamment à suivre la bonne
voie. Dans le dernier numéro hors série Les grands philosophes
du Monde, dédié à Marx et à sa révolution anticapitaliste,
l’éloge du grand philosophe frise le dithyrambe et ce n’est
qu’un exemple parmi maints autres. Le champion toutes catégories
de l’affaire demeure France culture avec son émission de
philosophie où le moindre propos anti-marxiste est tabou. Aucun
collaborateur ou invité n’ose le transgresser. Par contre, les
pros sont légion. Début mars, notre radio organise à la
Sorbonne un grand colloque sur la lutte des classes où l’on peut
parier que le carnaval Marx reprendra du poil de la bête. S’il en
avait besoin. Mais, ce n’est pas le cas. Dans notre ambiance
diaphane du XXIe siècle, Marx vole avec aisance grâce à ses ailes
de dinosaure immortel. Penser que certains de nos contemporains,
évidemment bien attardés, le voyaient en fossile…
Constantin Telegat
|
Scris de asymetria on Friday, April 03 @ 23:23:48 CEST (1702 citiri)
Citeste mai mult... | 28798 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Isabela Vasiliu-Scraba, 'Tacerea descriptiva' a filozofului
Presimțind
la Nae Ionescu o fire contemplativă (1), Mircea Vulcănescu asociază
această intuiție a sa cu unele meditații naeionesciene asupra
problemei acțiunii și contemplației. El încearcă să pună în
lumină rolul „posibilului” (al „virtualului”) în concepția
despre existență a fostului său profesor.
|
Scris de asymetria on Sunday, December 16 @ 18:35:55 CET (2207 citiri)
Citeste mai mult... | 45316 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Trilogia Vãluririi
TRILOGIA
VĂLURIRII de Ovidiu
Bufnilă
Ce ar fi Vălurirea? Doar înfășurarea unui text, abstragerea lui
într-o propoziție finală, un act textual ultim rămas, dăruit,
uitat, livrat lumii spre interpretare?! Să se reducă existența
umană doar la lectura acestui tulburător text înfășurat, ascuns
în volutele spațio-temporale?! Căci fie furnică, fie filozof,
înjghebările organice în care pâlpâie o scânteie spirituală nu
par a avea ca fundamentală îngurgitarea unor porțiuni de spațiu,
mici îngrămădiri de molecule sau celule palpitând sub varii forme
colorate viu, atrăgător. Masticația nu pare a fi sensul ultim,
deșertăciunea deșertăciunilor.
|
Scris de asymetria on Monday, March 13 @ 00:00:00 CET (3163 citiri)
Citeste mai mult... | 32995 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: ION LAZU : Miorita - o ipotezã de lucru
Preambul. În aceste comentarii voi încerca să mă păstrez în marginile
textului pe care acum un secol și jumătate bardul de la Mircești l-a
făcut cunoscut, în împrejurări asupra cărora nu are rost să stărui acum.
Deci, fără a ignora un singur moment importanța excepțională pe care
trebuie să o fi avut în modelarea sufletului popular cele vreo mie de
variante prelucrate în creuzetul carpatin, îmi voi concentra atenția în
exclusivitate asupra variantei Alecsandri, pentru bunul motiv că abia
aceasta a căpătat statutul de capodoperă recunoscută în lumea culturală
românească modernă și a fost considerată de străinătate drept o emblemă a
românismului. Dacă este un fapt incontestabil că în ultimul secol au
trăit mai mulți savanți decât în tot restul istoriei omenirii de până la
1900, presupun că nu ar fi hazardat să afirm că varianta Alecsandri a
avut din 1965 încoace o audiență mai largă decât toate variantele ce au
circulat în mileniul anterior. Mă voi referi deci în mod strict la
textul în cauză, considerat ca un tot unitar și de sine stătător. Nu voi
angaja o discuție în contradictoriu cu niciunul dintre exegeții care
s-au exercitat în chestiune, pentru bunul motiv că interpretarea
personală pornește de la alte premize, total diferite de cele admise
îndeobște, și care, oficializate în manualele școlare, au reușit să facă
din minunata baladă nimic mai mult decât un decalog al resemnării,
fatalismului, defetismului etc etc. Nu mai trebuie să subliniez că
aceste interpretări distorsionează/trădează spiritul capodoperei, nici
faptul că ele sunt contraproductive în plan formativ privind noile
generații și au un impact nedorit asupra străinilor ce se interesează de
fenomenul românesc. Mai adaug în preambul doar faptul că interpretarea
pe care o propun nu este o revelație de ultimă oră a subsemnatului, ci
este cheia în care am citit dintotdeauna Miorița ; așa și nu altcum am
perceput mesajul baladei încă de la prima lectură – și de fiecare dată
am fost intrigat că exegeții rămân orbi și surzi la nenumăratele
semnalizări de dincolo de aparența textului.
La prima vedere.
|
Scris de asymetria on Sunday, March 05 @ 14:18:49 CET (3289 citiri)
Citeste mai mult... | 48891 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ovidiu Bufnilã. Jurnalul artistului inanimat sau Inanimarea artistului
OvidiuBufnila scrie "Inanimarea artistului scriind Jurnalul este cheia
lumilor pornite, aparent, înșelător și triumfal să descrie adevăratul sens al
lucrurilor. Inocent sau ignorant, artistul
inanimat produce și secretă ficționale scurte sau lungi cu sârg și cu
aroganță anunțând apocalipsele și așteptând din pricina asta recunoașterea
publică și gloria. El nu se angajează în războaie. El e artist respectabil sau
damnat pentru că doar scrie Jurnalul! Bulversează cititorimea cu alese ficțiuni
pe care le reclamă ca fiind exemplare dar nu crede o iotă din miracolul universului
plin de universuri. Inanimatul artist scriind Jurnalul nu are habar că
lucrurile chiar sunt. Pentru el este vibrație, încremenire în proiect,
proiectul nefiind, ardoare și patimă, toate iluzorii. El este sclavul de lux al
suficienței. "
|
Scris de asymetria on Sunday, December 06 @ 10:34:36 CET (3483 citiri)
Citeste mai mult... | 13076 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ion Neagos. Pupa Russa de Gh. Craciun, un roman ezoteric
PUPA RUSSA, UN ROMAN EZOTERIC fragment dintr-un volum de eseuri în curs de apariție la Editura LIMES din Cluj-Napoca
|
Scris de asymetria on Tuesday, October 06 @ 16:10:48 CEST (4064 citiri)
Citeste mai mult... | 9430 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ion PAPUC. Oglinzi de cenusa
Câtă mai poate fi și valoarea poeziei azi? Și dacă ea mai este cu adevărat poezie! Pun aceste probleme în fața potopului nesfârșit de excrescențe lirice care au invadat mapamondul făcând imposibilă discernerea. Iar acolo unde cineva mai emite totuși comentarii cu pretenții valorizante bănuiesc că o face urcat într-un foișor scund din înălțimea căruia scrutează în jur cercul minim de prieteni, de cunoștințe aproximative, și apoi se pronunță. Nici nu ar avea cum să procedeze altfel, căci a emite o adevărată judecată, completă și infailibilă, presupune că ești în cunoștință cu tot ceea ce cuprinde domeniul respectiv, or la ora actuală și chiar de o bună bucată de vreme încoace lucrul acesta este o pură utopie.
|
Scris de asymetria on Friday, March 20 @ 09:23:34 CET (5121 citiri)
Citeste mai mult... | 23880 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ovidiu BUFNILA. Despre ideologie
Ovidiu_Bufnila scrie "Când vorbești de cutremur
ideologic și de schimbare de semne, unii români o dau cotită și țipă ca din
gură de șarpe! Anarhie! Săriți, suntem violați! Vai, poliția! Au fost siluite
ideile noastre călduțe! La spânzurătoare cu uzurpatorii filozofiilor mucegăite!
Așa strigă de mii de ani românii care, atunci când vine câte un cutremur
ideologic necesar, istoric, natural, cosmogonic, se sperie foarte. Și, tocmai
ei, care până atunci, când nu se trăgea cu muniție de război, se cufuresc
foarte tare. Tocmai ei care, la cenacluri, simpozioane, sesiuni de comunicări,
sindrofii telectuale sau la emisiuni TV vorbeau cu dezinvoltură despre
schimbarea lumii! Ha, ha, ha! Dar s-o experimenteze pe curuțul lor, cum e? E
nasol, dom’le! Chiar pe bune ne schimbăm? Bibliotecile și librăriile din
România sunt pline ochi cu tot felul de cărțulii scrise de români prin
simpatie, imitații ordinare după șuvoiul ideilor mondiale. Hoți, imitatori,
farsori în România, cu miile, ca în orice altă șară a lumii. Dar să-i pui pe
scribălăii ăștia de tarabă, furăcioși în toate cele să-și pună capu la
contribuție, vai, ce perversitate! Clizma Intelectuală Românească de care e
plină bibliotecimea românească se fandosește, se boiește astfel încât ăia care
n-au experiență cad ușor în laț. Idei furate cu roaba de tot felul de
telectuali făcuți la normă de Fabrica Utopic-Comunistă Românească sunt
pretutindeni. "
|
Scris de asymetria on Tuesday, March 17 @ 21:20:34 CET (4648 citiri)
Citeste mai mult... | 5068 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Ion Nete. Un întelept, dintre-aceia
Cu fiecare rând citit sau recitit din scrierile lui Mihai Sin, simt mai convingător că, prin dispariția autorului, am mai bifat, pierderea sau risipirea, în nepăsare, a încă unui înțelept, de nu inclus între’acei…, stăpânind peste vreo limbă, ca să-l parafrazez pe Eminescu, sigur, însă, cu mintea însorită de harul menit a ne deschide calea împăcării cu Dumnezeu, tot ne plângem că și-a întors, demultișor, fața de la noi, baremi, o scurtă trezire, prin scuturarea somnolenței de pe ochi, (poate, poate, sporesc pulsațiile îndemnului în care opintim, zadarnic, intonând un imn ce, mai mult apasă mai, în loc să ne facă inimile să tresalte, de parcă ar fi fost ales, dinadins, să semnaleze golul în care ar trebui să se afle speranța care să ne anime)…
Nota: Pe marginea romanului Ispita izbăvirii de Mihai Sin, apărut postum la Editura Nemira, 2014
|
Scris de asymetria on Tuesday, September 09 @ 14:40:10 CEST (3451 citiri)
Citeste mai mult... | 11060 bytes in plus | Scor: 5 |
Eseuri: Gheorghe Mocuta. Herta Müller: scrisul ca anestezie a fricii
« Cu logica ei nemțească, Herta Müller descoperă drama limbii, a neputinței înțelegerii și comunicării, împingând lucrurile dincolo de orice limită, transformându-și copilăria nefericită într-o copilărie „universală”, dar nu așa cum făcuseră Creangă și Proust care i-au descoperit secretele, ci de pe altă poziție. Copilul pe care îl evocă eseista tânjește după normalitate.»
Nota: Gruparea ARCA
Gheorghe MOCUȚA
Născut la 5 iunie 1953, în localitatea Curtici, județul Arad. A urmat școala primară și gimnaziul în Curtici și Liceul nr. 5 din Arad. Absolvent al Facultății de Filologie-Istorie, secția română - franceză (1976).
A debutat în anul 1975, cu recenzie, în revista Orizont din Timișoara.
Colaborează la revistele: Arca, Orizont, Vatra, Familia, Poesis, Luceafărul, Tribuna, Zburătorul etc.
A publicat următoarele cărți: Câmpia secretă (în Argonauții, Editura Facla, Timișoara, 1986), pentru care primește Premiul de debut al Editurii Facla din Timișoara, pentru poezie; Îngerul ridică lespedea, 1992, pentru care obține Premiul Asociației din Timișoara a Uniunii Scriitorilor; Zăpada anului unu, 1994, pentru care obține Premiul Filialei Arad a Uniunii Scriitorilor; La răspântia scriiturii (carte de critică literară), Editura Mirador, Arad, 1996.
Este profesor la liceul din Curtici și membru al Uniunii Scriitorilor din 1994. Alte informații :
http://www.uniuneascriitorilorarad.ro/membri%20usr/arad/mocuta%20gheorghe/mocuta%20gheorghe.htm
|
Scris de asymetria on Saturday, September 06 @ 20:01:47 CEST (3599 citiri)
Citeste mai mult... | 14208 bytes in plus | Scor: 5 |
Eseuri: Izabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab
Isabela Vasiliu Scraba. Mircea Ciobanu. Poet la vremea lui Ahab
Poezii incifrate de Mircea (Sandu) Ciobanu și salvatoarea neînțelegere a criticului Marian Popa
Motto: „...era un scriitor de mâna întâia, cu un stil care ne îmbogățea limba, cu moduri de gândire și de viziune care au adus trăsături singulare la vasta, la pasionanta frescă a literaturii românești dinainte de 1944” (N.I. Herescu despre Dan Botta, în rev. „Destin”, Madrid, nr.12/1962).
Intr-un fragment din Praznicul mare (amplu poem încifrat de Mircea Ciobanu, așezat și la începutul Istoriilor (vol. I-VI, 1977-1993) ne pare a fi înfățișată risipirea rodului spiritualității interbelice românești, asemuită cu mormane de struguri lăsați în părăsire după un presupus cataclism. Mustul scurs din grămezile abandonate (asemănate unui imens cadavru desupra căruia plutesc, - precum deasupra locurilor unde au fost îngropate comori -, „flame spectrale”) ar fi ajuns în ape freatice și de acolo în fântâni si iazuri. Din imensul stârv țâșnesc „păsări cu zbor turbat”. „Ceața de-alcool străveziu” naște legiuni de viermi roșii care ivesc „legiuni muribunde de fluturi” (Mircea Ciobanu, Praznicul mare). Criticul literar Marian Popa, în cel de-al doilea volum al eruditei sale Istorii a literaturii..., nu-i vede înțelesul așa cum l-am decriptat noi (1). Pentru Marian Popa ar fi vorba de o simplă descriere a unei realități neinteligibile, „prezentată relațional în cheie ermetică”, vol. II, 2001, p.500). Or, tema împărtășirii din rodul spiritualității românești interbelice apare și în Dies irae (http://www.scribd.com/doc/235388665/Mircea-Sandu-Ciobanu-Dies-Irae ), poezie pe care probabil chiar Mircea (/Sandu) Ciobanu i-a sugerat-o profesorului Dan Duțescu s-o traducă în engleză (2). Trecută de autor în ciclul „Suită pentru ieșirea din noapte” (M. Ciobanu, Patimile, Ed. Eminescu, București, 1991, p. 310), desigur din noaptea abrutizării ideologice dinainte de scurta liberalizare a anilor 1968-1969 prin care însuși Mircea (Sandu) Ciobanu a debutat odată cu scriitorii care au supraviețuit exterminării de după gratii sau cu unii dintre interziși (precum C-tin Noica, Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Adrian Maniu, Ion Pillat, Alexandru Paleologu, Anton Dumitriu, Mircea Eliade, Vasile Pârvan, N. Iorga, Gh. Brătianu, St. Meteș, Ion Moga, Silviu Dragomir, Ion Nistor, etc., etc., vezi Paul Caravia, Gândirea interzisă. Scrieri cenzurate. Romania 1945-1989, Ed. Enciclopedică, București, 2000) a căror opere reintrau timid în cultura românească după mai bine de două decenii de totală interdicție.
|
Scris de asymetria on Saturday, August 09 @ 13:43:19 CEST (3680 citiri)
Citeste mai mult... | 24059 bytes in plus | Scor: 0 |
Eseuri: Paul Tumanian. Asumarea colectiva a trecutului
„Există solidaritate între oameni ca ființe umane — spune Jaspers —, ceea ce îl face pe fiecare responsabil pentru fiecare greșeală și pentru fiecare nedreptate din lume, mai ales pentru crimele comise în prezența sa sau cu știința sa. Dacă nu fac ceea ce trebuie făcut pentru a le preîntâmpina, sunt și eu vinovat.”
Karl Jaspers
Nota: Cineva mi-a trimis, imediat după publicarea acestui text, un mesaj în care întreabă : Asumarea trecutului se referă și la crimele armatei sovietice în Basarabia, după Pactul Hitler-Stalin, sau la crimele guvernului Israel în Palestina după 1948, ale guvernului Statelor Unite contra civililor japonezi la Hiroșima și Nagasaki? Dinspre mine, așa ar trebui să fie. Dar egalitatea între dulăi și căței, cum scrie fabula, este departe de a se fi institut și respectat.
Dan Culcer
|
Scris de asymetria on Sunday, December 22 @ 16:15:20 CET (3439 citiri)
Citeste mai mult... | 16562 bytes in plus | Scor: 0 |
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|