PARLAMENTUL ROMâNIEI
CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMâNIEI
(Varianta Cojocaru) Parlamentul României adoptă prezenta lege:
ART. I
Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429-2003, aprobată prin referendum național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează astfel:
1. La articolul 6, după alin. (2), se va introduce un alt alineat (3) care va avea următorul cuprins:
“(3) Autoritățile publice vor consulta organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor entice, culturale și religioase.”
2. Alin. (5) al articolului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(5) Consiliul Național al Informației Publice este garantul dreptului la informație corectă al cetățenilor țării.”
3. La articolul 31, după alin. (5), se adaugă noile alienate (6), (7), (8), (9), (10), (11), cu următorul cuprins:
“(6) Comisia Națională a Informatiei Publice este o autoritate autonomă a statului român care reglementează activitatea de culegere, stocare, prelucrare și difuzare a informatiei de interes public, potrivit legii.
(7) Comisia Națională a Informației Publice coordonează activitatea serviciilor publice de presă, de radio și de televiziune.
(8) Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(9) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96, 97 și cele ale alin. (14) al articolului 137 se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Comisiei Naționale a Informației Publice.
(10) Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice numește și revoacă pe conducătorii serviciilor publice de presă, de radio și de televiziune.
(11) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a Informației Publice se stabilesc prin lege organică.”
4. Alin. (2)al aricolului 32 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română.”
5. Alin. (2) al articolului 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Parlamentul României sau în organele administrației publice locale și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.”
6. Alin. (3) al articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
“ (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naționale a Româiei, membrii Curții de Conturi, Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.”
7. Alin. (8) al articolului 44 se modifică și va avea următorul cuprins:
“ (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
8. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
“ (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
(2) Avocatul Poporului apără drepturile și libertătile persoanelor fizice.
(3) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publica sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(4) Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”
9. La articolul 59, după alin. (2) se va introduce un nou alineat (3) cu următorul cuprins:
“(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetățeni, ca și propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești , organelor competente ale Ministerului Public.”
10. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
“ Avocatul Poporului prezintă Parlamentului rapoarte, anual, la cererea Parlamentului, sau din proprie inițiativă. Rapoartele pot conține sesizări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și recomandări privind legislația, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.”
11. Alin. (2) al articolului 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Repreyentanților.”
12. Articolul 62 se modifică astfel:
– Denumirea marginală va fi: “ Alegerea membrilor Parlamentului”
- Alineatele (1), (2) și (3) vor avea următorul conținut:
“ (1) Membrii Parlamentului sunt denumiți parlamentari și sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de parlamentar, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”
13. Alin. (1), (2), (3) și (4) ale articolului 63 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanților este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanților se desfășoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.
(3) Camera Reprezentanților nou aleasă se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanților se prelungește până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanților. în această periodă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”
14. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
“ (1) Organizarea și funcționarea Camerei Reprezentanților se stabilește prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera reprezentanților își alege un birou permanent. Președintele Camerei Reprezentanților se allege pe durata mandatului Camerei. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare și funcționare.
(4) Camera Reprezentanților își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Camerei Reprezentanților.”
15. Articolul 65 se abrogă.
16. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
“ (1) Camera Reprezentanților se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.
(2) Camera Reprezentanților se întrunește și în sesiunui extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanților ori a cel puțin o treime din numărul parlamentarilor.
(3) în caz de mobilizare sau de război, ca și în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgență, Camera Reprezentanților își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(4) Convocarea Camerei Reprezentanților se face de președintele acesteia.”
17. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
“ Camera Reprezentanților adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.”
18. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
(1) Ședințele Camerei Reprezentanților sunt publice.
(2) Camera Reprezentanților poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.”
19. Secțiunea a 2-a se va numi “ Statutul parlamentarilor”, iar Articolul 69 se modifică astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul conținut:
“(1) în exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.”
20. Articolul 70 se modifică astfel:
- Denumirea marginală va fi: “Mandatul parlamentarilor”
- Articolul va avea următorul conținut:
“ (1) Parlamentarii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a camerei Reprezentanților, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică.
(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a a Camerei Reprezentanților nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”
21. Alin. (1) și (2) ale articolului 71 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, membru al Camerei Reprezentanților și membru al Parlamentului european.
(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate.”
22. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Parlamentarii pot fi urmăriți și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținiți sau arestați decât după încuviințarea Camerei Reprezentanților și după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) în caz de infracțiune flagrantă, parlamentarii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Reprezentanților asupra reținerii și a percheziției. în cazul în care Camera Reprezentanților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”
23. Alin. (1) si litera c) de la alin. (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanților adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;”
24. Articolului 74 se mofifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Președintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.
(2) Președintele își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanților.
(3) Parlamentarii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanților.
(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute și votate în plen de două ori, în două ședințe diferite, la cel puțin 30 zile distanță. Dezbaterile și votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri și pe articole și ca întreg în cadrul celei de-a doua. în mod excepțional, Camera Reprezentanților poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, reducerea termenului de 30 de zile.”
25. Articolul 75 se abrogă.
26. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
“(1) Legile organice și hotărârea privind regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți în Cameră.
(3) La cererea Președintelui României sau din proprie inițiativă, Camera Reprezentanților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență, stabilită potrivit propriului regulament de organizare și funcționare.
27. Alin. (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:
“(2) înainte de promulgare, Președintele poate cere Camerei Reprezentanților, o singură dată, reexaminarea legii.”
28. Alin. (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanților, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și cordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.”
29. Alin. (2) al articolului 82 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului următorul jurământ:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
30. Alin. (2) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Pe durata exercitării mandatului, Președintele României se bucură de imunitate.”
31. Articolul 85 se modifică astfel:
- Denumirea marginală va fi: „ Atribuțiile Președintelui”
- Articolul 85 va avea următorul cuprins:
“ (1)Președintele României îndeplinește următoarele atribuții:
a) Numește și revocă pe primul – ministru și pe membrii Guvernului României;
b) prezidează ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situații;
c) închie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;
d) acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acreditează reprezentanții diplomatici ai altor state în România;
f) este comandantul forțelor armate și îndeplinaște funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
g) declară mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare;
h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanșarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să ia în dezbatere și /sau să adopte, în termen de 45 zile de la inițiere, un proiect de lege propus de Președintele României sau de cetățeni;
l) conferă decorații și titluri de onoare;
m) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
n) numește în funcții publice, în condițiile prevăyute de lege;
o) acordă grațierea individuală.”
(2) în cursul unui an, Președintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.
(3) Președintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele șase luni ale mandatului său și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
32. Articolul 86 se abrogă.
33. Articolul 87 se abrogă.
34. Articolul 88 se abrogă.
35. Articolul 89 se abrogă.
36. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
“(1) Poporul are dreptul , oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național .
(2) Referendumul se organizează la inițiativa Președintelui României sau la inițiativa unui număr de cel puțin 200.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul de inițiere a referendumului trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 dr semnături în sprijinul acestei inițiative.
(3) Președintele României este obligat să organizeze referendumul inițiat de cetățeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea initiativei cetățenilor la Administrația Prezidențială.
(4) Organizarea referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.
37. Articolul 91 se abrogă.
38. Articolul 92 se abrogă.
39. Articolul 93 se abrogă.
40. Articolul 94 se abrogă.
41. Articolul 95 va avea următorul cuprins:
(1) în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul majorității membrilor săi.
(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.
42. Alin. (1) și (2) ale articolului 96 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentul, cu votul a cel puțin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.”
43. Alin. (2) al articolului 97 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) în termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcția de Președinte.”
44. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și îndeplini atribuțiile, interimatul se asigură de către președintele Camerei Reprezentanților.
(2) Atribuțiile prvăzute la articolul 85, lit. a), j), k) și articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.”
45. Alin. (1) alarticolului 102 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administratției publice.”
46. Articolul 103 se abrogă.
47. Alin. (1) al articolului 105 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop commercial.”
48. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
(1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului.
(2) Dacă primul-ministru se află în una din situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
49. Alin. (4) al articolului 108 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare, se aprobă de Președintele României și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate.”
50. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul răspinde politic numai în fața Președintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.
(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege organică.”
51. Articolul 110 se abrogă.
52. Alin. (1) al articolului 111 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”
53. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condițiile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților.
(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
54. Articolul 113 se abrogă.
55. Articolul 114 se abrogă.
56. Alin. (1) și (5) ale articolului 115 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Ordonanțele sunt aprobate de președintele României.”
“(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Parlament și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.”
57. Articolul 125 va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii. Ei sunt inamovibli, în condițiile legii.
(2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și judecătorilor.
(4) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică.”
58. Articolul 132 va avea următorul cuprins:
“(1) Procurorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii. Ei își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunyător și procurorilor.
94) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică.”
59. Alin. (2), (3) și (4) ale articolului 133 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 5 judecători aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
b) 5 procurori aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
c) 6 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputațe professional și morală, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
d) ministrul justiției, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție
(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit,dintre membrii prevăzuți la alineatul (2) literele a)-c).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.”
60. Alin. (1) alarticolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcțiile de judecători și procurori, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.”
61. Articolul 137 va avea următorul cuprins:
“(1) Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
(3) Prin referendum, se poate aproba înlocuirea monedei naționale cu moneda Uniunii Europene.
(4) Toate operațiunile de încasări și plăți dintre persoanele fizice și juridice române, inclusiv operațiunile de creditare, se fac cu moneda națională, leul.
(5) Singura instituție autorizată să emită însemne monetare și să crească sau să diminueze cantitatea de bani în circulație este Banca Națională a României.
(6) Banca Națională a României nu poate crește cantitatea de bani în circulație într-un ritm superior celui al creșterii producției, respectiv al produsului intern brut al țării
(7) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru constituirea de reserve internaționale ale României.
(8) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaționale ale României.
(9) Rezervele internaționale ale României sunt formate exclusiv din aur, numerar și depozite în valută, deținute de statul roman și păstrate la Banca Națională a României.
(10) Rezervele internaționale ale României nu pot fi folosite decât pentru acoperirea unor nevoi temporare ale statului roman, cu aprobarea Parlamentului.
(11) Guvernatorul Băncii Naționale a României este ales prin vot universal, uninomial, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(12) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și pentru funcția de Guvernator al Băncii Naționale a României.
(13) Dacă funcția de Guvernator al Băncii Naționale a României devine vacantă ori dacă Guvernatorul este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlamentul României.
(14) Organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României se stabilesc prin lege organică.”
62. Articolul 138 va avea următorul cuprins;
“(1) Bugetul public național cuprinde bugetul de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.
(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate, fără deficite sau excedente.
(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.
(5) în caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganță, Guvernul poate contracra împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condițiile legii.
(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile îninte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget.
(7) Bugetele locale se elaborează și se execută în conditiile legii.
(8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
(9) Statul român constituie și administrează Fondul Național de Pensii Publice, în condițiile legii.
(10) Fondul Național de Pensii Publice este alimentat din: contribuțiille obligatorii ale angajaților și angajatorilor, potrivit legii; profiturile obținute din investițiile făcute din resursele Fondului Național de Pensii Publice; împrumuturi de la bugetul de stat, aprobate de Parlament, potrivit legii.
(11)Pensiile de la Fondul Național de Pensii Publice se calculează și se acorda pe baza principiului contributivității.
(12) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Național de Pensii Publice pentru finanțarea cheltuielilor bugetului public național.
(13) Este interzisă constituirea de fonduri de pensii private obligatorii.
63. Alin. (1) și (2) ale articolului 139 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.
(3) Este interzisă constituirea altor fonduri publice în afara bugetului public național și a Fondului Național de Pensii Publice.
64. Alin. (3), (4),(5) și (6) ale articolului 140 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(3) La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.
(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curții sunt aleși, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Ei sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acetuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute pentru judecători.
(5) Consilierii de conturi ai Curții aleg, pri vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(6) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de lege.”
65. La articolul 140, după alineatul (6), se adaugă alineatele (7) și (8), care vor avea urm[torul cuprins:
“(7) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96, și 97 se aplică, în mod corespunzător, și membrilor Curții de Conturi.
(8)Organizarea și funcționarea Curții de Conturi se stabilesc prin lege organică.”
65. Articolul 142 va avea următorul cuprins:
“(1) Curtea Constituțională este garantul Supremației Constituției.
(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(3) Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(4) Curte Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de lege
(5) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunyător, și membrilor Curții Constituționale.
(6) Organizarea și funcționarea Curții Constituționale se stabilesc prin lege organică.”
66. Articolul 143 va avea următorul cuprins:
“Judecătorii Curții Constituționle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și să nu fi fost membrii ai Parlamentului și/sau ai Guvernului.
67. Literele a), b), c) și e) ale articolului 146 vor avea următorul cuprins:
a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Guvernului, a înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților sau a unui număr de ce puțin 40 de parlamentari;
c) se pronunță asupra constituționalitații Regulamentului Camerei Reprezentanților, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari;
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățiile publice, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”
68. Alin. (1) al articolului 147 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul , după caz, nu pun de accord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
69. Alin. (1) și (5) ale articolului 148 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Transferarea unor atribuțiuni către instituțiile comunitare, conform tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și exrcitarea în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.
(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.”
70. Articolul 149 va avea următorul cuprins:
“Aderarea României la tratate militare internaționale se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.”
71. Alin. (1) al articolului 150 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Revizuirea Constitiției poate fi inițiată de Președintele României, de cel puțin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.”
72. Alin. (1) al articolului 151 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.”
73. Alin. (2) al articolului 151 se abrogă, iar alin. (3) al acestui articol va devein alin. (2).
74. La articolul 155, după alin. (6), se va introduce un alt alin. (7), care va avea următorul cuprins:
“(7) în termen de un 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Național de Pensii Publice și va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Național de Pensii Publice, care va prevedea și sursele de completare a activului net al acestui fond.”
CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMâNIEI
(Varianta Cojocaru) Parlamentul României adoptă prezenta lege:
ART. I
Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429-2003, aprobată prin referendum național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează astfel:
1. La articolul 6, după alin. (2), se va introduce un alt alineat (3) care va avea următorul cuprins:
“(3) Autoritățile publice vor consulta organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor entice, culturale și religioase.”
2. Alin. (5) al articolului 31 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(5) Consiliul Național al Informației Publice este garantul dreptului la informație corectă al cetățenilor țării.”
3. La articolul 31, după alin. (5), se adaugă noile alienate (6), (7), (8), (9), (10), (11), cu următorul cuprins:
“(6) Comisia Națională a Informatiei Publice este o autoritate autonomă a statului român care reglementează activitatea de culegere, stocare, prelucrare și difuzare a informatiei de interes public, potrivit legii.
(7) Comisia Națională a Informației Publice coordonează activitatea serviciilor publice de presă, de radio și de televiziune.
(8) Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(9) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96, 97 și cele ale alin. (14) al articolului 137 se aplică, în mod corespunzător, și Președintelui Comisiei Naționale a Informației Publice.
(10) Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice numește și revoacă pe conducătorii serviciilor publice de presă, de radio și de televiziune.
(11) Organizarea și funcționarea Comisiei Naționale a Informației Publice se stabilesc prin lege organică.”
4. Alin. (2)al aricolului 32 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română.”
5. Alin. (2) al articolului 37 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Parlamentul României sau în organele administrației publice locale și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.”
6. Alin. (3) al articolului 40 se modifică și va avea următorul cuprins:
“ (3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naționale a Româiei, membrii Curții de Conturi, Președintele Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, Președintele Comisiei Naționale a Informației Publice, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică.”
7. Alin. (8) al articolului 44 se modifică și va avea următorul cuprins:
“ (8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.”
8. Articolul 58 va avea următorul cuprins:
“ (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani.
(2) Avocatul Poporului apără drepturile și libertătile persoanelor fizice.
(3) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publica sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(4) Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.”
9. La articolul 59, după alin. (2) se va introduce un nou alineat (3) cu următorul cuprins:
“(3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetățeni, ca și propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești , organelor competente ale Ministerului Public.”
10. Articolul 60 va avea următorul cuprins:
“ Avocatul Poporului prezintă Parlamentului rapoarte, anual, la cererea Parlamentului, sau din proprie inițiativă. Rapoartele pot conține sesizări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și recomandări privind legislația, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.”
11. Alin. (2) al articolului 61 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Repreyentanților.”
12. Articolul 62 se modifică astfel:
– Denumirea marginală va fi: “ Alegerea membrilor Parlamentului”
- Alineatele (1), (2) și (3) vor avea următorul conținut:
“ (1) Membrii Parlamentului sunt denumiți parlamentari și sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(2) Organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de parlamentar, în condițiile legii electorale. Cetățenii unei minorități naționale pot fi reprezentați numai de o singură organizație.
(3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.”
13. Alin. (1), (2), (3) și (4) ale articolului 63 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanților este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanților se desfășoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.
(3) Camera Reprezentanților nou aleasă se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanților se prelungește până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanților. în această periodă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.”
14. Articolul 64 va avea următorul cuprins:
“ (1) Organizarea și funcționarea Camerei Reprezentanților se stabilește prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta.
(2) Camera reprezentanților își alege un birou permanent. Președintele Camerei Reprezentanților se allege pe durata mandatului Camerei. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului.
(3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare și funcționare.
(4) Camera Reprezentanților își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.
(5) Biroul permanent și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Camerei Reprezentanților.”
15. Articolul 65 se abrogă.
16. Articolul 66 va avea următorul cuprins:
“ (1) Camera Reprezentanților se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.
(2) Camera Reprezentanților se întrunește și în sesiunui extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanților ori a cel puțin o treime din numărul parlamentarilor.
(3) în caz de mobilizare sau de război, ca și în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgență, Camera Reprezentanților își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.
(4) Convocarea Camerei Reprezentanților se face de președintele acesteia.”
17. Articolul 67 va avea următorul cuprins:
“ Camera Reprezentanților adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.”
18. Articolul 68 va avea următorul cuprins:
(1) Ședințele Camerei Reprezentanților sunt publice.
(2) Camera Reprezentanților poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.”
19. Secțiunea a 2-a se va numi “ Statutul parlamentarilor”, iar Articolul 69 se modifică astfel:
- Alineatul (1) va avea următorul conținut:
“(1) în exercitarea mandatului, parlamentarii sunt în serviciul poporului.”
20. Articolul 70 se modifică astfel:
- Denumirea marginală va fi: “Mandatul parlamentarilor”
- Articolul va avea următorul conținut:
“ (1) Parlamentarii intră în exercițiul mandatului la data întrunirii legale a camerei Reprezentanților, sub condiția validării alegerii și a depunerii jurământului. Jurământul se stabilește prin lege organică.
(2) Calitatea de parlamentar încetează la data întrunirii legale a a Camerei Reprezentanților nou aleasă sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces.”
21. Alin. (1) și (2) ale articolului 71 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Nimeni nu poate fi, în același timp, membru al Camerei Reprezentanților și membru al Parlamentului european.
(2) Calitatea de parlamentar este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcții publice de autoritate.”
22. Articolul 72 va avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentarii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Parlamentarii pot fi urmăriți și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținiți sau arestați decât după încuviințarea Camerei Reprezentanților și după ascultarea lor. Urmărirea și trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție. Competența de judecată aparține înaltei Curți de Casație și Justiție.
(3) în caz de infracțiune flagrantă, parlamentarii pot fi reținuți și supuși percheziției. Ministrul justiției îl va informa neîntârziat pe președintele Camerei Reprezentanților asupra reținerii și a percheziției. în cazul în care Camera Reprezentanților constată că nu există temei pentru reținere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”
23. Alin. (1) si litera c) de la alin. (3) ale articolului 73 vor avea următorul cuprins:
“(1) Camera Reprezentanților adoptă legi constituționale, legi organice și legi ordinare.
(3) c) statutul parlamentarilor, stabilirea indemnizației și a celorlalte drepturi ale acestora;”
24. Articolului 74 se mofifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Inițiativa legislativă aparține, după caz, Președintelui României, parlamentarilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul la inițiativă legislativă trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 5.000 de semnături în sprijinul acestei inițiative.
(2) Președintele își exercită inițiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanților.
(3) Parlamentarii și cetățenii care exercită dreptul la inițiativă legislativă prezinta propunerile legislative Camerei Reprezentanților.
(4) Propunerile legislative vor fi dezbătute și votate în plen de două ori, în două ședințe diferite, la cel puțin 30 zile distanță. Dezbaterile și votul se vor face pe articole în cadrul primei dezbateri și pe articole și ca întreg în cadrul celei de-a doua. în mod excepțional, Camera Reprezentanților poate aproba, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, reducerea termenului de 30 de zile.”
25. Articolul 75 se abrogă.
26. Articolul 76 va avea următorul cuprins:
“(1) Legile organice și hotărârea privind regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților se adoptă cu votul majorității membrilor Camerei.
(2) Legile ordinare și hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți în Cameră.
(3) La cererea Președintelui României sau din proprie inițiativă, Camera Reprezentanților poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative în procedură de urgență, stabilită potrivit propriului regulament de organizare și funcționare.
27. Alin. (2) al articolului 77 va avea următorul cuprins:
“(2) înainte de promulgare, Președintele poate cere Camerei Reprezentanților, o singură dată, reexaminarea legii.”
28. Alin. (1) al articolului 79 va avea următorul cuprins:
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Camerei Reprezentanților, care avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării și cordonării întregii legislații. El ține evidența oficială a legislației României.”
29. Alin. (2) al articolului 82 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în fața Parlamentului următorul jurământ:
“Jur să-mi dăruiesc toată puterea și priceperea pentru propășirea spirituală și materială a poporului român, să respect Constituția și legile țării, să apăr democrația, drepturile și libertățile cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”.
30. Alin. (2) al articolului 84 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Pe durata exercitării mandatului, Președintele României se bucură de imunitate.”
31. Articolul 85 se modifică astfel:
- Denumirea marginală va fi: „ Atribuțiile Președintelui”
- Articolul 85 va avea următorul cuprins:
“ (1)Președintele României îndeplinește următoarele atribuții:
a) Numește și revocă pe primul – ministru și pe membrii Guvernului României;
b) prezidează ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea prim-ministrului, în alte situații;
c) închie tratate internaționale în numele României, negociate de Guvern, și le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelelalte tratate și acorduri internaționale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege;
d) acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României și aprobă înființarea, desființarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice;
e) acreditează reprezentanții diplomatici ai altor state în România;
f) este comandantul forțelor armate și îndeplinaște funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Țării;
g) declară mobilizarea parțială sau totală a forțelor armate, pe care o supune aprobării Parlementului, în cel mult 5 zile de la declarare;
h) în caz de agresiune armată îndreptată împotriva țării, Președintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii și le aduce neîntârziat la cunoștința Parlamentului, care, dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 ore de la declanșarea agresiunii;
i) instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgență în întreaga țară ori în unele unități administrativ-teritoriale și solicită Parlamentului încuviințarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia;
j) adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii;
k) dizolvă Parlamentul, în cazul în care acesta refuză să ia în dezbatere și /sau să adopte, în termen de 45 zile de la inițiere, un proiect de lege propus de Președintele României sau de cetățeni;
l) conferă decorații și titluri de onoare;
m) acordă gradele de mareșal, de general și de amiral;
n) numește în funcții publice, în condițiile prevăyute de lege;
o) acordă grațierea individuală.”
(2) în cursul unui an, Președintele poate dizolva Parlamentul o singură dată.
(3) Președintele nu poate dizolva Parlamentul în ultimele șase luni ale mandatului său și nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
32. Articolul 86 se abrogă.
33. Articolul 87 se abrogă.
34. Articolul 88 se abrogă.
35. Articolul 89 se abrogă.
36. Articolul 90 va avea următorul cuprins:
“(1) Poporul are dreptul , oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național .
(2) Referendumul se organizează la inițiativa Președintelui României sau la inițiativa unui număr de cel puțin 200.000 de cetățeni cu drept de vot. Cetățenii care își manifestă dreptul de inițiere a referendumului trebuie să provină din cel puțin un sfert din județele țării, iar în fiecare din aceste județe, respectiv în municipiul București, trebuie să fie înregistrate cel puțin 10.000 dr semnături în sprijinul acestei inițiative.
(3) Președintele României este obligat să organizeze referendumul inițiat de cetățeni în termen de cel mult 30 zile de la înregistrarea initiativei cetățenilor la Administrația Prezidențială.
(4) Organizarea referendumului și data desfășurării acestuia se stabilesc de Președintele României, prin decret.
37. Articolul 91 se abrogă.
38. Articolul 92 se abrogă.
39. Articolul 93 se abrogă.
40. Articolul 94 se abrogă.
41. Articolul 95 va avea următorul cuprins:
(1) în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de către Parlament, cu votul majorității membrilor săi.
(2) Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 zile se organizează un referendum pentru demiterea Președintelui.
42. Alin. (1) și (2) ale articolului 96 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentul, cu votul a cel puțin două treimi din numărul mambrilor săi, poate hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea parlamentarilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.”
43. Alin. (2) al articolului 97 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) în termen de 45 zile de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru funcția de Președinte.”
44. Articolul 98 va avea următorul cuprins:
(1) Dacă funcția de Președinte devine vacantă ori dacă Președintele este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și îndeplini atribuțiile, interimatul se asigură de către președintele Camerei Reprezentanților.
(2) Atribuțiile prvăzute la articolul 85, lit. a), j), k) și articolul 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcției prezidențiale.”
45. Alin. (1) alarticolului 102 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(2) Guvernul asigură realizarea politicii interne și externe a țării și exercită conducerea generală a administratției publice.”
46. Articolul 103 se abrogă.
47. Alin. (1) al articolului 105 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcții publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcții de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizațiilor cu scop commercial.”
48. Articolul 107 va avea următorul cuprins:
(1) Primul-ministru conduce Guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Parlamentului rapoarte și declarații cu privire la politica Guvernului.
(2) Dacă primul-ministru se află în una din situațiile prevăzute la articolul 106, cu excepția revocării, sau este în imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, Președintele României numește un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilității exercitării atribuțiilor, încetează dacă primul-ministru își reia activitatea în Guvern.
(3) Prevederile alineatului (2) se aplică în mod corespunzător și celorlalți membri ai Guvernului, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.”
49. Alin. (4) al articolului 108 se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Hotărârile și ordonanțele adoptate de Guvern se semează de primul-ministru, se contrasemnează de miniștrii care au obligația punerii lor în executare, se aprobă de Președintele României și se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistența hotărârii sau a ordonanței. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituțiilor interesate.”
50. Articolul 109 va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul răspinde politic numai în fața Președintelui României pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.
(2) Răspunderea penală a membrilor Guvernului se stabilește prin lege organică.”
51. Articolul 110 se abrogă.
52. Alin. (1) al articolului 111 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul și celelalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar al activității lor, sunt obligate să prezinte informațiile și documentele cerute de Parlament sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. în cazul în care o inițiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, solicitarea informării este obligatorie.”
53. Articolul 112 va avea următorul cuprins:
“(1) Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condițiile prevăzute de regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților.
(2) Parlamentul poate adopta o moțiune simplă prin care să-și exprime poziția cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privite la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”
54. Articolul 113 se abrogă.
55. Articolul 114 se abrogă.
56. Alin. (1) și (5) ale articolului 115 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a emite ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Ordonanțele sunt aprobate de președintele României.”
“(5) Ordonanța de urgență intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgență la Parlament și după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Parlamentul, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere.”
57. Articolul 125 va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii. Ei sunt inamovibli, în condițiile legii.
(2) Funcția de judecător este incompatibilă cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și judecătorilor.
(4) Statutul judecătorilor se aprobă prin lege organică.”
58. Articolul 132 va avea următorul cuprins:
“(1) Procurorii sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii. Ei își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției.
(2) Funcția de procuror este incompatibilă cu cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.
(3) Prevederile articolelor 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunyător și procurorilor.
94) Statutul procurorilor se aprobă prin lege organică.”
59. Alin. (2), (3) și (4) ale articolului 133 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 5 judecători aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
b) 5 procurori aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
c) 6 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputațe professional și morală, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii;
d) ministrul justiției, președintele înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție
(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi prelungit sau înnoit,dintre membrii prevăzuți la alineatul (2) literele a)-c).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 4 ani.”
60. Alin. (1) alarticolului 134 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Consiliul Superior al Magistraturii avizează candidaturile pentru funcțiile de judecători și procurori, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.”
61. Articolul 137 va avea următorul cuprins:
“(1) Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.
(2) Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.
(3) Prin referendum, se poate aproba înlocuirea monedei naționale cu moneda Uniunii Europene.
(4) Toate operațiunile de încasări și plăți dintre persoanele fizice și juridice române, inclusiv operațiunile de creditare, se fac cu moneda națională, leul.
(5) Singura instituție autorizată să emită însemne monetare și să crească sau să diminueze cantitatea de bani în circulație este Banca Națională a României.
(6) Banca Națională a României nu poate crește cantitatea de bani în circulație într-un ritm superior celui al creșterii producției, respectiv al produsului intern brut al țării
(7) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru constituirea de reserve internaționale ale României.
(8) Este interzisă acordarea de împrumuturi din rezervele internaționale ale României.
(9) Rezervele internaționale ale României sunt formate exclusiv din aur, numerar și depozite în valută, deținute de statul roman și păstrate la Banca Națională a României.
(10) Rezervele internaționale ale României nu pot fi folosite decât pentru acoperirea unor nevoi temporare ale statului roman, cu aprobarea Parlamentului.
(11) Guvernatorul Băncii Naționale a României este ales prin vot universal, uninomial, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale.
(12) Prevederile articolelor 82, 83, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunzător, și pentru funcția de Guvernator al Băncii Naționale a României.
(13) Dacă funcția de Guvernator al Băncii Naționale a României devine vacantă ori dacă Guvernatorul este suspendat din funcție sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-și exercita atribuțiile, interimatul se asigură de un parlamentar desemnat de Parlamentul României.
(14) Organizarea și funcționarea Băncii Naționale a României se stabilesc prin lege organică.”
62. Articolul 138 va avea următorul cuprins;
“(1) Bugetul public național cuprinde bugetul de stat și bugetele locale ale comunelor, ale orașelor și ale județelor.
(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat, pe care îl supune aprobării Parlamentului.
(3) Guvernul este obligat să prezinte spre aprobarea Parlamentului numai bugete de stat echilibrate, fără deficite sau excedente.
(4) Este interzisă contractarea de împrumuturi pentru finanțarea cheltuielilor bugetului de stat sau a bugetelor locale.
(5) în caz de mobilizare sau de război ori la instituirea stării de asediu sau de urganță, Guvernul poate contracra împrumuturi pentru acoperirea cheltuielilor bugetului de stat, cu aprobarea Parlamentului, în condițiile legii.
(6) Dacă legea bugetului de stat nu a fost adoptată cu cel puțin 3 zile îninte de expirarea exercițiului bugetar, se aplică bugetul de stat al anului precedent, până la adoptarea noului buget.
(7) Bugetele locale se elaborează și se execută în conditiile legii.
(8) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare.
(9) Statul român constituie și administrează Fondul Național de Pensii Publice, în condițiile legii.
(10) Fondul Național de Pensii Publice este alimentat din: contribuțiille obligatorii ale angajaților și angajatorilor, potrivit legii; profiturile obținute din investițiile făcute din resursele Fondului Național de Pensii Publice; împrumuturi de la bugetul de stat, aprobate de Parlament, potrivit legii.
(11)Pensiile de la Fondul Național de Pensii Publice se calculează și se acorda pe baza principiului contributivității.
(12) Este interzisă utilizarea resurselor Fondului Național de Pensii Publice pentru finanțarea cheltuielilor bugetului public național.
(13) Este interzisă constituirea de fonduri de pensii private obligatorii.
63. Alin. (1) și (2) ale articolului 139 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(1) Impozitele, taxele și orice alte venituri ale bugetului de stat se stabilesc numai prin lege.
(3) Este interzisă constituirea altor fonduri publice în afara bugetului public național și a Fondului Național de Pensii Publice.
64. Alin. (3), (4),(5) și (6) ale articolului 140 se modifică și vor avea următorul cuprins:
“(3) La cererea Parlamentului, Curtea de Conturi controlează modul de gestionare a resurselor publice și raportează despre cele constatate.
(4) Cei 18 consilieri de conturi ai Curții sunt aleși, prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Ei sunt independenți în exercitarea mandatului lor și inamovibili pe toată durata acetuia. Ei sunt supuși incompatibilităților prevăzute pentru judecători.
(5) Consilierii de conturi ai Curții aleg, pri vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(6) Curtea de Conturi se înnoiește cu o treime din consilierii de conturi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de lege.”
65. La articolul 140, după alineatul (6), se adaugă alineatele (7) și (8), care vor avea urm[torul cuprins:
“(7) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96, și 97 se aplică, în mod corespunzător, și membrilor Curții de Conturi.
(8)Organizarea și funcționarea Curții de Conturi se stabilesc prin lege organică.”
65. Articolul 142 va avea următorul cuprins:
“(1) Curtea Constituțională este garantul Supremației Constituției.
(2) Curtea Constituțională se compune din nouă judecători, aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
(3) Judecătorii Curții Constituționale aleg, prin vot secret, președintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.
(4) Curte Constituțională se înnoiește cu o treime din judecătorii săi, din 3 în 3 ani, în condițiile prevăzute de lege
(5) Prevederile articolelor 82, 84, 95, 96 și 97 se aplică, în mod corespunyător, și membrilor Curții Constituționale.
(6) Organizarea și funcționarea Curții Constituționale se stabilesc prin lege organică.”
66. Articolul 143 va avea următorul cuprins:
“Judecătorii Curții Constituționle trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul juridic superior și să nu fi fost membrii ai Parlamentului și/sau ai Guvernului.
67. Literele a), b), c) și e) ale articolului 146 vor avea următorul cuprins:
a) se pronunță asupra constituționalității legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a Guvernului, a înaltei Curți de Casație și Justiție, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari, precum și, din oficiu, asupra inițiativelor de revizuire a Constituției;
b) se pronunță asupra constituționalității tratatelor sau a altor acorduri internaționale, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților sau a unui număr de ce puțin 40 de parlamentari;
c) se pronunță asupra constituționalitații Regulamentului Camerei Reprezentanților, la sesizarea Președintelui Camerei Reprezentanților, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puțin 40 de parlamentari;
e) soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățiile publice, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.”
68. Alin. (1) al articolului 147 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din Regulamentul de organizare și funcționare a Camerei Reprezentanților, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul , după caz, nu pun de accord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.”
69. Alin. (1) și (5) ale articolului 148 se modifică și vor avea următorul cuprins:
(1) Transferarea unor atribuțiuni către instituțiile comunitare, conform tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și exrcitarea în comun cu celelalte state membre a competențelor prevăzute în aceste tratate, se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.
(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituțiilor Uniunii Europene.”
70. Articolul 149 va avea următorul cuprins:
“Aderarea României la tratate militare internaționale se face prin legi adoptate de Parlament, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor săi.”
71. Alin. (1) al articolului 150 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Revizuirea Constitiției poate fi inițiată de Președintele României, de cel puțin o pătrime din numărul parlamentarilor, precum și de cel puțin 500.000 de cetățeni cu drept de vot.”
72. Alin. (1) al articolului 151 se modifică și va avea următorul cuprins:
“(1) Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Parlament, cu o majoritate de cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.”
73. Alin. (2) al articolului 151 se abrogă, iar alin. (3) al acestui articol va devein alin. (2).
74. La articolul 155, după alin. (6), se va introduce un alt alin. (7), care va avea următorul cuprins:
“(7) în termen de un 180 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Guvernul va calcula valoarea activului net al Fondului Național de Pensii Publice și va prezenta spre aprobarea Parlamentului legea Fondului Național de Pensii Publice, care va prevedea și sursele de completare a activului net al acestui fond.”