Who's Online
Exista in mod curent, 79 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
|  |
Istorie recenta: Ioan Rosca:Orbecaind prin mlastina efectelor, fara memorie, ghidati de oglinzi s
Scris la Wednesday, December 02 @ 23:02:30 CET de catre asymetria |
De 20 de ani ne spun "intelectualii" români ceea ce se vede
cu ochiul liber. Că o ducem rău. Că suntem explotati și manipulați. Ca
Iliescu e odios. Că securitatea ne conduce. Că se fură. Că iar am fost
păcăliti. Etc. Dar când e vorba de explicarea riguroasă a fenomenelor,
de modelarea lor operațională (încât mecanismul degenerării să fie
revelat până la nivelul definirii strategiei de combatere)- se face
liniște. De ce?
Ioan Roșca
Orbecăind prin mlaștina efectelor, fără memorie, ghidați de oglinzi strâmbătoare
Mă decuplasem de "actualitatea politica",
captat de o alta activitate, care ma solicita intens. Acum citeva zile
am deschis insa telvizorul… In jurul unei mese rotunde tropaiau actorii
triunghiului politic FSN1(PSD)-FSN2(PD)-FSN3(PNL). Explicau de ce,
pentru urmatorii patru ani, "triunghiul politic" care a capturat
Romania trebuie intors cu un alt colt in jos - daca vrem sa ne fie mai
bine. Nu m-au socat argumentele tipice in favoarea "rotativei" care
captureaza populatiile gestionate "democratic". Ci modul sfruntat cum
era exploatat filonul "justiatiarismului antimafiot si anticomunist". X
si Y se aliaza azi impotriva lui Z, pentru a combate clica parazitilor
genocidului si tranzitiei… dupa ce au folosit, fiecare, puterea,
alaturi de Z, pentru a proteja interesele respectivei clici (care a
distrus societatea). Intr-o singura ora, m-am prabusit in mine pina
aproape de limita deznadejdii (sau turbarii). Cred ca si camarazilor
mei de afinitati, spectacolul fatarniciei aburcate le produce efecte
similare. E greu (si toxic) sa stai cu ochii tintiti spre cangrena
exhibata (cu aparenta impudoare) de mercenarii mediatici care fabrica
incontinuu sens degenerescent.
Pentru a evita depresia, in fata noului val de
aiureala/abureala, trebuie sa ramii agatat de repere conservate cu
indaratnicie in ciuda unei prelungite coroziuni, sa navighezi pe
scindurile uitate de potopul postmodernist. Sa mai ai memorie vie si
forma interna. Daca uiti ce au facut in trecut cei ce iti concesioneaza
viitorul-esti condamnat la perpetua inselaciune. Actorii farsei si-au
impartit rolurile de exploatatori ai uitarii. Unii spera ca ai uitat
istoria FSN-ului, ca nu mai stii ce este si ce a facut PD-ul (si
Basescu in particular) pentru protejarea intereselor securicomuniste
(evitarea judecatii si imbogatirea vinovatilor- prin acapararea
distructriva a economiei anationale); ca ai uitat ce facea "razboinicul
antisistem" prin 1990-92 (sau 1996-2000); sau ce nu facea el intre 2004
si 2009 (asemenea altui "emanat" al sperantelor noastre, Emil
Constantinescu) . Altii spera ca ai uitat ce este si ce a facut PSD-ul
din noi, cine este "presedintele sau de onoare": cel mai distructiv
criminal din istoria contemporana a Romaniei, care a atins performanta
extrema de a fi votat de victimele sale. Sau ce politica a facut
"PNL"-ul, o creatie tipica a Sistemului securistic, plamadita de agenti
infiltrati, cladita pe cupiditate si veleitarism. Sau cine sint
"criticii nelegiurilor", responsabili cu deturnarea justitiarismului,
grupati in jurul unui alde' Vadim. Cu totii sperind ca publicul,
capturat de "actualitate" (castrat de radacinele sensurilor, ancorate
in trecut) nu percepe fratietatea de interes dintre asa-zisii oponenti.
Ca fara lumina trecutului viu nu se vede ca impartirea in "tabere
adverse" are doar rolul de a legitima circular sectoarele aceleiasi
benzi, si se pot exploata netsingherit viciile microbistului politic,
invatat sa refuleze excitindu-se in fata "confruntarii".
Pentru a mentine publicul in resemnare,
perplexitate sau febrilitate sterila, nu este suficienta atrofierea
memoriei, bombardata cu "recenta" de care (doar) vorbeste Patapievici .
Este nevoie si de o reducere a capacitatii de judecata. Simplismul
complet (primitivismul intelectual) impune scoaterea gindirii de pe
pista scrutarii cauzelor si cantonarea ei la observarea satioasa a
efectelor. De 20 de ani ne spun "intelectualii" romani ceea ce se vede
cu ochiul liber. Ca o ducem rau. Ca sintem explotati si manipulati. Ca
Iliescu e odios. Ca securitatea ne conduce. Ca se fura. Ca iar am fost
pacaliti. Etc. Dar cind e vorba de explicarea riguroasa a fenomenelor,
de modelarea lor operationala (incit mecanismul degenerarii sa fie
revelat pina la nivelul definirii strategiei de combatere)- se face
liniste. Poetii si actorii declamanti au creat un adevarat continent
din aluviuni sentimentale, dar nu au facut un singur pas catre o reala
infruntare a agresorilor societatii. "Contestatarii" efectelor din
aval, incapabili de incursiuni spre amonte, infrinti ascunsi ai
complexitatii, nu reusesc sa propuna victimelor un program concret de
combatere a cauzelor. Nici nu vor sa mearga prea departe, se simt
binisor latrind civic - atita cit trebuie pentru un oscior cultural,
consumat discret, invelit cu respectabilitate. Estomparea lanturilor cauza-efect, descompunerea
macro-fenomenelor in portii inconsistente, dar usor administrabile
mediatic, fac posibil jocul banalistilor politici. Pestele credul musca
momeala din urna, pomenindu-se in toate cirligele. Naivitatea convine
miseliei. Credulul hraneste licheaua. Anticomunistii puternici moral
dar slabi intelectual sint tinte usoare pentru Ministerul Adevarului.
Ei au tremurat pentru un CDR infestat cu PD, apoi au "inteles" ca
pericolul Vadim il legitimeaza pe Iliescu, apoi ca Nastase se combate
cu Basescu. Alearga continuu dupa "raul mai mic", ca un ciine manevrat
de Pavlovii apetiturilor morale. As putea da exemple dureroase de
"personalitati" care au cazut in toate capcanele, au crezut in toate
facaturile, au sustinut fiecare garnitura "reformista"… propusa de
Regizori. Jefuiti de memorie si cu ratiunea amortita, doar prizonierii
reductionismului se pot uita la Basescu ca la un cavaler al
justitiarismului anticomunist, sau la Geoana ca la un promotor al
"reconcilierii", sau la Antonescu ca la un autentic exponent al
partidelor istorice (distruse de actualii sai parteneri).
Dar molima cecitatii temporale si atrofiei logice
are si ea cauze, este rezultatul activitatii de formare a omului vesnic
nou. In primul rind, intervine aici "lectia vietii", a inotului in
mlastina compromisurilor, invatatura implicita pe care o primeste
fiecare prizonier al patologiei sociale in timp ce se "descurca" (e
"tehnica Pitesti" de degradare in lant). Faptul ca "radicalismul"
contestatar (rezidual) se manifesta mai mult la romanii plecati
(scapati) decit la cei care stau de 20 de anii in pat cu violatorii lor
- are explicatii semnificative. Pirghia "auto-educarii" este greu de
contracarat, putind fi rasturnata doar o data cu schimbarea fiziologiei
socio-politice. In schimb, am putea declara razboi celuilalt instrument
de domesticire si alienare - mediei aservite parazitilor ancorati de
putere. Tele-populatia se raporteaza la o falsa realitate, crezind-o
oglindita mediatic. Privesc omul si societatea prin ecranul "formativ".
Putini sesizeaza ca "oglinda" confiscata deformeaza , triaza, ascunde,
creeaza valori si misiuni artificiale, dirijeaza nazuinte - si ca
trebuie sparta. Mintile romanilor ar trebui scoase din priza. Sa punem
capat ingaduintei (resemnarii, pasivitatii, negligentei) cu care
tratatam manipularea (intoxicarea) mediatica. Sa declansam o lupta
fatisa contra formatorilor de opinie de serviciu. Sint ziaristii
indobitocirii si minciunii, propagandistii teleratacirii mai putin
periculosi (nocivi) decit politicienii? Cit timp vom mai eluda
pericolul pe care-l reprezinta otravitorii spiritelor si le vom mai
tolera impostura? Mai avem nevoie de alte dovezi privind noicivitatea
celei de a patra puteri uzurpate? De ce ne resemnam in fata ingineriei
iluziei publice si fabricarii consimtamintului - si nu cladim o retea
de eliberare a constiintelor? In Piata Universitatii s-a facut greva
foamei si s-au primit injuraturi, scuipaturi, bulane si bite - in
primul rind pentru o televiziune libera. O avem acum?
Discernamintul ascutit, care poate ajuta evadarea
din blocajele afective prin depasirea constructiva a furiilor - este si
el educabil/atrofiabil. Vom pierde si razboiul de sens daca nu il
asumam (prin dezertare) sau daca il purtam fara sa ne inarmam adecvat
(prin nevolnicie). Eu mi-am depasit furoarea doar distantindu-ma,
observind inca o data conditia telecetateanului roman, care orbecaieste
in mlastina compromisurilor, curatat de memorie, intors cu spatele spre
cauze, imputinat de reductionisme, calauzit de oglinzi masluite. Nu
este el sursa degenerarii, dar o raspindeste, zbatindu-se neputincios.
Arhitectii beneficiari ai acestei prabusiri in masa ar trebui reperati,
denuntati, infruntati, doboriti. Va apare pina la urma un curent in acest sens? A astepta
asta de la "tineri" inseamna a recidiva in neglijarea caracterului
longitudinal, intregrant, al sensului colectiv. Cine tot incepe de la
zero - va parcurge ciclic seria farselor si capcanelor politice,
elaborate tot mai metodic. Ce sa puna "tinerii" in centrul reformei,
daca nu pornesc de la geografia valorilor si nazuintelor sapate in noi
de istorie? Reflexele nocive ale vechiului om nou nu trebuie depasite
prin uitare ci transcedate prin intelegere si vointa. Nu urci o scara,
revenind mereu la prima treapta. Fara lumina trecutului semnificativ,
activitatea socio-politica e absurda. De ce nu ar crede noua generatie
in respectabilitatea neo-canaliilor (scolite "european") care vorbesc
tot mai bine - despre pacea sociala, ierarhia averilor, relativitatea
valorilor, relansarea economiei, depasirea crizei, prescrierea
crimelor, alinierea Romaniei, etc.?
Noi, cei ce avem acces longitudinal la sensuri
(percepem fuioarele devenirilor, nu numai corelatiile accidentale din
sectiunea prezentului), care avem radacini in trecut, care putem lega
efectele de cauze si revela falsificarea mediatica - avem datoria sa
luminam "tinerii" care ar incerca o renastere. Putem incepe prin a le
explica diferenta esentiala intre a opta pentru un bine care eventual
pierde meciul cu raul si a opta pentru un rau care se hartuie cu altul
doar pentru a-si sigura legitimitatea. Putem repera nihilismul
domesticit care se ascunde in spatele teoriei " raului mai mic". Noi,
esuatii vechiului val de revolta, trebuie sa prevenim eventualul nou
val justitiar, ca sa nu se risipeasca in acelasi mod. Sa invitam spectatorii sa priveasca atent ce se va
intimpla imediat dupa alegeri, indiferent cine va cistiga. Vor vedea ce
rost a avut actuala competitie "anticomunista" si vor intelege ca
libertatea trebuie cucerita la un nivel mult mai inalt/profund decit o
crede activistul naiv. El trebuie sa afle ca se poate lupta inarmat cu
un vot, cu un text sau cu un par - numai daca spiritul cauta un urcus,
cu sufletul ancorat in trecut si ratiunea trudind spre intelegerea
cauzelor, cu ochii intorsi spre realitate si spatele spre cei care o
deformeaza.
Ioan Rosca, 2 decembrie 2009
Nota: Sursa : http://www.piatauniversitatii.com/news/news.asp-id=2&year=2009&month=12.htm
|
|  |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
| 
|