Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Flori Balanescu. Manolescu reales! Goma, tot nemembru al USR!

Din nou despre minciună și scriitori mincinoși, ar trebui să intitulez acest editorial. Păstrez titlul dat de autoare, editoarea multora din cărțile lui Paul Goma, Flori Bălănescu, nu doar pentru a-i respecta dorința ci pentru că voi relua tema într-un text viitor. Dan Culcer

«Acum câteva zile îi răspundeam dlui Liviu Ioan Stoiciu la un mesaj colectiv, prilejuit de apariţia textului Domniei Sale Manolescu reales? Goma, preşedinte de onoare, în ziarul „Cotidianul”. între timp, au avut loc alegerile pentru preşedintele USR. De atâţia ani mă ocup de redactarea şi editarea cărţilor lui Paul Goma în România şi nu mă lasă indiferentă felul în care este tratat scriitorul de ai lui.»Flori Bălănescu

Manolescu reales! Goma, tot nemembru al USR!

de Flori Bălănescu

Acum câteva zile îi răspundeam dlui Liviu Ioan Stoiciu la un mesaj colectiv, prilejuit de apariţia textului Domniei Sale Manolescu reales? Goma, preşedinte de onoare, în ziarul „Cotidianul”. între timp, au avut loc alegerile pentru preşedintele USR. De atâţia ani mă ocup de redactarea şi editarea cărţilor lui Paul Goma în România şi nu mă lasă indiferentă felul în care este tratat scriitorul de ai lui.

Stimate Domnule Stoiciu,

Dupa cum bine stiti, nu sunt membră a USR. Ceea ce nu ma impiedica sa (ma) intreb de ce nu este Paul Goma membru al USR. Pentru ca nu stiu, va intreb pe Dvs.: poate fi propus si ales presedinte de onoare al unei institutii cineva care nu are calitatea minimala de simplu membru? In cazul in care este viabila aceasta posibilitate, intrebarea urmatoare: este posibil sa fie remunerat in vreun fel anume presedintele de onoare? Pentru ca aici nu vorbim despre vreun Nicolae Manolescu - despre care stim cite functii si venituri are... ci despre un om fara venituri, lasat pe drumuri si fara cetatenie de statul roman (comunist si „de drept”).
Imi pare rau ca trebuie sa spun: breasla Domniilor Voastre s-a multumit sa considere ca Paul Goma este „prea...” si „prea...”, sa ia de buna afirmatia de circar a lui Dinescu: „i-am primit ba pe toti inapoi”, precum si raspunsurile contradictorii ale oamenilor USRului, cum ca Paul Goma ar fi primit imediat dupa instalarea lui Dinescu o scrisoare „personala” prin care era anuntat ca a fost repus in drepturi..., apoi ca nu s-a gasit nimic in arhiva etc. etc. Tot asa cum scriitorii se multumesc sa afirme ca pe Paul Goma nu l-au dat afara din USR colegii sai, ci numai Partidul&Securitatea. Este una din vesnicele noastre probleme: nici usturoi n-am mincat, nici gura nu ne miroase.

De aceea, ca om din afara acestei Uniuni vad situatia altfel: Paul Goma sa redevina membru al USR, asa cum sunteti si Domniile Voastre, membru cu drepturi depline.
De 20 de ani, ne-am pierdut si candorile si rabdarile, de acum, daca vrem sa se mai schimbe ceva in bine, nu trebuie decit sa incercam sa facem lucruri marunte si normale.

Toate cele bune,

Flori Balanescu

P.S. din 24-25 noiembrie 2009: Lucrurile rămân la fel şi după alegerile pentru preşedinţia USR, de ieri. Tocmai am primit un mesaj de la dl Stoiciu. îmi retransmite mesajul unui scriitor venerabil, care a preferat să nu răspundă întregului grup căruia se adresase dl Stoiciu. De aceea, nu-mi permit să îi dau numele, însă, indirect, răspunsul mi se adresa, pentru a clarifica, pesemne, parte din „nedumeririle” mele. Realesul preşedinte al USR, Nicolae Manolescu, secondat de scriitorul (şi omul politic liberal!!) Varujan Vosganian, la interpelarea poetului Liviu Ioan Stoiciu, a negat că Paul Goma este membru al USR. Este o declaraţie făcută în plenul unei adunări, deci, este o poziţie publică. Dl Manolescu a mai spus că Paul Goma, nefiind membru al USR, nu are cum să primească pensie, ajutor etc. A doua parte a afirmaţiei se referă la o ciudată încăpăţânare a conducerii acestei instituţii, care o ţine langa de 20 de ani, că scriitorul refugiat politic la Paris a refuzat constant invitaţia de a reveni ca membru. Răspunsul lui Paul Goma (pe care, de altfel, îl ştim, fiindcă l-a spus-scris de foarte multe ori) este: „Nu am primit niciodata, nici un fel de hârtie prin care sa mi se confirme ca as fi fost reprimit în Uniune. DAR ASTA AM MAI SCRIS-O... Care este „statutul” meu? NU STIU! AM MAI SCRIS despre „contradictiile” Blandienei cu Manolescu - fatà de „docomentul” publicat de mine în Culoarea… [curcubeului] - unde se spune limpede ca fusesem exclus”.

Presa îl citează şi pe dl Varujan Vosganian: „...«Nu pot să-l bag cu forţa în Uniune», a tranşat Vosganian disputa”. Aserţiunea este corectă în formă şi falsă în conţinut. îl rog pe dl Vosganian să dea publicităţii „actele doveditoare”, să ne luminăm odată. Altfel, este nefiresc ca un foarte prizat scriitor ce trăieşte în afara ţării să afirme că Paul Goma „este membru al Uniunii: ca şi mine ca şi alţii din afara ţării” [sublinierile îi aparţin], singura problemă a Domniei Sale fiind teama că va fi reales Nicolae Manolescu. Reacţia mea la epistola electronică a dlui Stoiciu se referă la îngrijorarea pentru Paul Goma, nu mă interesează cine este şeful scriitorilor, cu atât mai puţin cu cât pe scriitorii care-şi trimit reprezentanţii să voteze nu-i interesează.

Dl George Onofrei este inginer şi locuieşte în Galaţi. M-a contactat recent, la câţiva ani după ce a aflat de „Apelul Goma”. Este revoltat de felul în care este tratat Paul Goma de către cobreslaşi. Ştiind că nu are putere reală (cine, în afară de aceia cărora vrem să le atragem atenţia are?), a încercat ceva aflat la îndemână. A găsit pe site-ul USR o adresă de contact, de la Departamentul de Externe al USR. Sună foarte... diplomatic, nu?! La 1 martie 2009, îi scrie pe e-mail dnei Irina Horea:

„Stimata doamna Irina Horea,

Cu totul intamplator astazi am dat de site-ul Uniunii Scriitorilor si am avut placerea sa constat ca la rubrica contacte US exista si un departament de externe. Am consultat lista cu unele CV-uri ale unor scriitori si ce-am constatat: sunt membri persoane care au publicat doar cateva randuri in cate o revista si hop! s-au trezit scriitori peste noapte. Nu am pregatirea sa judec valoarea lor dar cum puteti dormi linistita stimata doamna cand lui Paul Goma de douazeci de ani i se refuza dreptul, legitim in fond, de a fi membru in US?

Stim ca va este comod sa primiti o leafa si sa nu deranjati pe marele Dvs. sef: Nicolae Manolescu. Am vazut ce-a scris despre Goma in Istoria Critica a Literaturii Romane: un erou prea mic pentru un razboi atat de mare!!! Dar despre faptul ca Goma are zeci de carti publicate, unele dintre ele publicate si in strainatate, ce parere aveti? Ati ridicat vreodata aceasta problema? Sau proveniti si Dvs. din randurile oculte ale unor structuri de vreo 20 de ani apuse si reinviate?

Este strigator la cer ce se intampla. Se comenteaza pe posturi despre opozitia scriitorilor de pe alte meleaguri dar despre ai nostri: nimic. Ca si cum nici n-ar exista. Sa nu credeti ca nu sunt oameni in tara asta care nu se lasa prostiti. Consider ca nu va faceti treaba atata timp cat un scriitor de talia lui Goma este inca in exil si nu este nici acum membru al US. Cine stimata doamna spunea inainte de 89 despre Goma ca nu este un scriitor de valoare? Securitatea! Desi zilnic cartile lui erau comentate pe larg la Radio Free Europe de Monica Lovinescu si Virgil Ierunca. Poate nu stiti, si atunci va spun eu, ca pana in aprilie 1977 Goma a fost membru al US si a fost exclus cu ajutorul confratilor lui de breasla pe criterii politice. De asta revin: cum puteti sta linistita cand aveti de solutionat un astfel de caz. Acum ca sunteti la curent cu toate acestea cum o sa reactionati?

O sa las un timp dupa care va voi face publica prin media lipsa Dvs. de reactie. Banuiesc ca n-o sa va puneti rau cu sefu ca sa dezbateti acest caz atat de delicat.

Cu stima,

George Onofrei, Galati” [scrisoare publicată cu acordul autorului]

Răspunsul vine destul de prompt, la 5 martie. Cităm numai ce ne interesează, considerând că este de interes public: „Paul Goma n-a fost exclus de colegii lui din USR, ci printr-o decizie a conducerii PCR nesupusa votului Consiliului USR, neconsultat in aceasta privinta. In 23 decembrie 1989, la propunerea noii conduceri, interimare, a USR, lui Paul Goma i s-a trimis o scrisoare in care ii era reconfirmata calitatea de membru al USR. Paul Goma a refuzat. N-a revenit asupra refuzului nici pina astazi”.

Să înţelegem că noua gardie iacobină a Uniunii a smuls inima feudalismului roşu din pieptul USR în chiar prima zi a preluării puterii şi primul gest pe care l-a făcut a fost acela de a reda demnitatea scriitorilor oprimaţi de Fiara Comunistă? Să-i acordăm un mic credit dlui Mircea Dinescu şi să admitem că toate aceste fapte de vitejie nemaiauzită se petreceau sub tirul teroriştilor kaghebişti, că Poşta Română era încă în dispozitivul de interceptare al Securităţii şi mult-invocata scrisorică s-a „perdut”... însă, de câte decenii mai este nevoie pentru ca făuritorii politicii de la USR să se pună de acord asupra strategiei mediatice în vederea unui răspuns credibil? Un refuz din partea lui Paul Goma în decembrie 1989 – când îşi aştepta România şi românii cu inima la gură – este absolut NEVEROSIMIL.

Dl Onofrei revine, pe bună dreptate, nemulţumit (la fel de retoric, neavând interlocutor):

„[...] De 19 ani urmaresc ceea ce se intampla cu Goma si pot sa marturisesc ca relativ recent am inteles deplin ceea ce se intampla de fapt cu intelectualii din tara noastra. In mod normal, ar fi trebuit ca schimbul de opinii sa-l am cu Dl. Nicolae Manolescu, dar el face parte din sistemul care l-a exclus pe Goma. N-are cum sa fie impartial. Dvs. trebuie sa fiti impartiala pentru ca functia publica va obliga. Uniunea Scriitorilor nu se poate considera o casta inchisa care detine adevarul absolut. Un intelectual trebuie sa se indoiasca. In acest caz aveti o mare raspundere. Si acum ma intreb: de ce nu v-ati documentat temeinic atunci cand mi-ati dat raspunsul la scrisoare? Ati afirmat ca lui Goma i s-a trimis o scrisoare prin care i s-a confirmat statutul de membru al US si ca acesta a refuzat. Ati vazut Dvs. aceasta scrisoare? Ma indoiesc. Pai ia ganditi-va si Dvs. logic: cine se gandea sa-i redea lui Goma, pe 23 dec. 89, acest drept cand Ceausescu era inca prin tara?

De doi ani eu si Goma ne scriem si puteti consulta pe site-ul lui in Jurnalul pe 2009 care a fost raspunsul lui. Sunteti din interior si stiti foarte bine cum stau lucrurile cu Goma atunci cand se pomeneste despre el (cine indrazneste!). In 19 ani nu s-ar fi facut public refuzul lui Goma?

In 90 relatiile dintre Goma si intelectualii din tara erau bune. Daca in 77 scriitorii n-au avut curajul sa protesteze, ceea ce nu-i cu totul condamnabil, de ce in anii 90 n-au protestat vehement in favoarea inapoierii cetateniei lui Goma? Pai nici n-aveau cum pentru ca ei erau preocupati cum sa-l reabiliteze pe Iliescu dupa mineriada!

Pot sa va scriu argumentat pagini intregi despre comportamentul discutabil al scriitorilor dupa 90. Trebuie sa stiti ca sunt intelectuali in aceasta tara care nu mai sunt dispusi sa inghita la nesfarsit minciuni. Daca suntem unde suntem este si pentru comportamentul nostru. Goma nu este pus de mine pe un piedestal numai ca i-am citit romanele si pentru ca a injurat (meritat) intelectualii din tara. Goma este un simbol pe care il avem si de care ne batem joc. Pentru ca acest popor sa poata spune ca a avut si el un Soljenitin, Goma si-a pus totul in joc: viata, familia, cariera, tara in care traia, relatiile cu prieteni, totul! Puteti contesta acest lucru cu argumente solide? Doamna, mie mi-a fost teribil de frica de Securitate fara sa am nici o legatura vreodata cu ei. Am cunoscut umilinta teribila a intelectualului care nu se poate exprima liber in tara lui. Si acum ca-l avem pe al nostru noi ce facem? De asta doamna va scriu pentru ca n-am avut curajul sa strig, n-ati avut curajul sa strigati dar macar sa-l punem la locul pe care il merita. Este revoltator!

Ca nu va place de Goma pot sa inteleg dar nu inteleg de ce a trebuit sa mintiti in legatura cu acea scrisoare din 23.12.89? Acum va pot spune cu certitudine ca daca nu indicati sursa acelei presupuse scrisori va trebui sa dati socoteala in presa. De ce aveti obligatia sa furnizati sursa? Cititi va rog obiectivele US conform cu Statutul: ASOCIATIE PROFESIONALA DE UTILITATE PUBLICA si are ca scop sprijinirea literaturii, a intereselor profesionale, economice, sociale si MORALE ale scriitorilor.

Sa nu considerati ca apelul meu este tendentios, dar in aceasta situatie Dvs. chiar aveti o problema!

Cu deosebita consideratie,

Ing. George Onofrei, Galati, 14.09.2009” [scrisoare publicată cu acordul autorului]

Indiferent cine o conduce, instituţia trebuie să funcţioneze normal, în scopul sprijinirii „literaturii, a intereselor profesionale, economice, sociale şi MORALE ale scriitorilor”.

Ar fi onorant, nu pentru Paul Goma, ci pentru dl Nicolae Manolescu să limpezească această situaţie. E normal să poată (putem) face distincţia între criticul literar şi managerul care trebuie să fie preşedintele USR. Venise timpul, de dinainte de a da publicităţii verdicte (despre relaţia cu Paul Goma, despre turnătorii de la USR, despre natura de prozator îndoielnică a unor scriitori celebri etc. etc.), pentru ca dl Manolescu să ia decizii în sprijinul unor principii universale şi profund umane, având legătură cu literatura şi cu scriitorii ei. Ne-am fi bucurat dacă cele declarate mai an ar fi avut urmări pozitive de substanţă, în aşa fel încât USR să nu se mai hrănească din aceeaşi mentalitate a jocurilor de interese, sub pancarta unei prăvălii dichisite unde găseşti şi marfă de calitate, şi produse de mâna a doua, şi expirate. „Ştim aşadar că cel puţin unul din doi scriitori din conducerea U.S.R. este curat. Deocamdată. [...] Cred că a venit timpul să privim cu mai mult optimism viitorul trecutului nostru: numărul celor care au semnat angajamente la Securitate este cu mult mai mic decât ne-am închipuit la un moment dat. Aflaţi sub şocul unor dezvăluiri îngrozitoare (Doinaş, Paleologu, Caraion, Uricaru), începusem să ne temem pentru onoarea breslei literare. Se pare că ne putem redobândi încrederea. Nu toţi am fost turnători”. (Nicolae Manolescu, Scriitorii şi Securitatea, „România Literară”, Nr. 51-52/ 2008)

Dacă pe vremuri folclorul spunea că unul din trei români care se întâlneau la o şuetă era turnător, iată, unul din doi membri ai Consiliului USR a deţinut înalta calitate.

După cum tot constatăm de 20 de ani încoace, unele arhive ale Securităţii sunt scoase la iveală numai dacă interesul „naţional” o cere. însă, în graba de a dosi ori distruge probe rămân întotdeauna urme. Una dintre acestea este o notă-raport olografă a securistului Victor Achim, din 9 aprilie 1977, ce rezumă o şedinţă a „Comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti”. A fost reprodusă în Culoarea curcubeului ’77. Cod „Bărbosul”. Documentul confirmă pregătirile pentru excluderea scriitorului din USR, în aprilie 1977, pe când era torturat la Rahova. O analiză circumstanţială relevă că dl Goma are dreptate. Cine a citit (multă) memorialistică de închisoare recunoaşte stilul Securităţii şi verosimilitatea celor rememorate de Paul Goma în legătură cu ancheta de la Rahova: „14 APRILIE [...]

Pe la ora nouă a intrat Grenadă [Vasile Gheorghe]. Cămaşă proaspătă, cravată veselă – el însuşi grozav de vesel:

– Ei, Goma, acu’ poa’ să-ţi faci rugăciunea dupe urmă! Eş’ ter-me-nat, sempaticule! – o mai auzisem, de astă dată era chiar vesel. Ia te uită!, a arătat o hârtie. Actul de deces! Deces fără glorie… (…) Trăgèm linie şi făcèm adunarea: eşti pe mâna noastră, ancheta-i pe ‘fârşite, ai două capete de acuzare babane, «Europa» se face că plouă, nici un cuvinţel despre tine, Uniunea Scriitorilor te-a exclus…

– Noutate veche… M-a exclus de acum câteva luni…

– Te înşeli, frumosule! Te-a dat afar’ ieri…(…)

– Cine m-a exclus: Hobană?

– Nu băiete, Consiliul te-a exclus – eşti mort şi livid!”

Paul Goma revine în ediţia electronică a cărţii cu o notă din 2008: „în dosarul meu figurează o «hârtie» manuscrisă (reprodusă aici, în secţiunea «Bărbosul» de la pag. 408). O «Hârtie» dactilografiată este reprodusă în «Memorialul Durerii» realizat de Lucia Hossu-Longin în anul 2000 pentru Televiziune Română.

Ce anume neagă Ana Blandiana, N. Manolescu, Fănuş Neagu? Existenţa «hârtiei» care dovedeşte actul de vânzare-de-frate? «Hârtia» există. Ca şi fapta”.

Iată „hârtia”:

«151/A.V/ 9-04-1977

N O T Ă - R A P O R T

Azi a avut loc şedinţa Comitetului Asociaţiei scriitorilor din Bucureşti în care principalul punct al ordini [!] de zi a fost pregătirea alegerii viitoarelor organe.

Cu această ocazie s-a pus în discuţie şi problema excluderii lui Paul Goma din Uniunea Scriitorilor.

[propoziţiune ştearsă, înlocuită cu: iar la punctul diverse s-a pus în discuţie PAUL GOMA]

Au fost prezenţi şase din cei nouă membri ai Comitetului. A [!] lipsit NINA CASSIAN, EUGEN JEBELEANU şi MARIN PREDA, deşi au fost anunţaţi şi se găsesc la Bucureşti. Au mai participat Virgil Teodorescu, preşedintele Uniunii, Dumitru Ghişe, vicepreşedinte la C.C.E.S., Vasile Nicolescu, Directorul Direcţiei culturale din C.C.E.S. şi I. BUCUROIU, activistul secţiei care răspunde de Uniune.

Cînd s-a discutat «Cazul Goma», tov. George Macovescu, secretarul Asociaţiei, a făcut o scurtă informare în care a arătat pe scurt activitatea infracţională a lui GOMA PAUL.

La acelaş [!] lucru s-a referit şi Dumitru Ghişe.

Propunerea excluderii a fost votată în unanimitate conform articolului [două cuvinte şterse] fiind acuzat că a încălcat articolul 9 din Statutul Uniunii.

în încheierea discuţiilor Fănuş Neagu, membru al Comitetului, a propus ca procesul verbal prin care s-a luat această hotărîre să fie semnat şi de cei trei membri care au lipsit de la această şedinţă. Propunerea a fost aprobată».

Cât de moral li se pare tuturor celor care au ţinut frâiele USR după 1989 ca unii precum Nina Cassian sau Fănuş Neagu să binemerite de la scriitorimea şi poporul român [şi chiar de la Institutul Cultural Român], tot aşa cum generalul securist Nicolae Pleşiţă a binemeritat până mai ieri, când a trecut la veşnica odihnă?

Scriitorii (chiar trebuie să spun mereu: unii scriitori?) l-au înjunghiat pe la spate când anchetatorii îl zdrobeau în bătăi, otrăvindu-l, pentru a se asigura că moare în câteva zile „de moarte bună”, iar Pleşiţă îl umilea trăgându-l de barbă, „prieteneşte”...

De ce argument o fi nevoie pentru a convinge conducerea USR că trebuie să facă un gest absolut firesc faţă de Paul Goma?

De ce argumente o fi nevoie pentru statul român de drept să recunoască public demnitatea şi statura morală a lui Paul Goma, dintr-o vreme în care noi, cu puţinele excepţii ce nu fac decât să confirme regula tristă a laşităţii, tăceam şi „rezistam” te miri cum şi pentru ce?

De ce vrea statul român – să îl numim pe Traian Băsescu, preşedintele care a condamnat comunismul, pentru că nu îl costă nimic! – să îl umilească pe Paul Goma?

De ce Monica Macovei – de la care toţi am aşteptat schimbări fundamentale în Justiţie – l-a trimis să facă cerere de redobândire a cetăţeniei?

Mulţi s-au trezit vorbind limba de lemn a corectitudinii politice, spunând că şi ei au făcut o asemenea cerere. Dar să facă cerere cine a vorbit mereu limba de lemn a corectitudinii ideologice. Paul Goma a rupt rândul şi ne-a arătat că libertatea este posibilă şi începe cu fiecare dintre noi, pe când noi stăteam în linie. Cine face asemenea afirmaţii se compară cu Paul Goma, şi nu este cazul.

De ce dovezi o fi nevoie (precum în cazul condamnării comunismului!?) aşa încât reprezentanţii noştri să înţeleagă că nu avem nevoie să ne împăunăm cu eroi după ce au murit, avem nevoie să fim o societate normală, cu reflexe sănătoase, avem nevoie să recunoaştem demnitatea şi calitatea de orice natură a unui om în timpul vieţii sale. Paul Goma nu este doar „disidentul”, „cel mai mare şi mai cunoscut opozant al comunismului din România”, „un Soljeniţîn român”, „marele scriitor” sau „controversatul/ netalentatul scriitor” etc., este şi un om în vârstă, bolnav, lipsit de mijloace financiare, care a suferit pentru noi şi care, azi, în 25 noiembrie 2009, trăieşte în refugiu politic la Paris, cu familia sa, care îi împărtăşeşte soarta şi statutul.

Paul Goma nu este o arhitectură efemeră, un simbol de hârtie, este un om viu.

Flori Bălănescu

Asymetria si Dan Culcer va recomanda

Enciclopedia României

Blogul ideologic. Titus Filipaș

Ioan Roșca
Contrarevoluția din România. O cercetare

Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

Revista Verso

Geovisite

Revista NordLitera

Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
Etimologii. Resurse lingvistice

Azi

Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

Societatea de maine

Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine? S'inscrire a Societatea de maine Intrati in Societatea de maine Exercitiu colectiv de imaginatie sociala


Inscriere : fr.groups.yahoo.com Se dedica profesorului Mircea Zaciu

Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul priveşte pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga

Sondaje

Identificare

Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com

«Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
Page Generation: 0.39 Seconds