|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 18 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Jurnal: A. Satcau. Pharma Phresh sau cultura în bataia vîntului Scris la Sunday, May 07 @ 20:15:31 CEST de catre asymetria |
ela scrie "Pharma Phresh – 'vaccinul in banana' sau cultura in bataia vintuluiDe la socanta asertiune a unuia dintre generalii lui Hitler, “de cite ori ma gindesc la cultura imi vine sa scot pistolul”, si pina la suspiciunea curenta - si destul de precar mediatizata - dupa care culturile pamintului care asigura hrana noastra cea de toate zilele sint pe cale sa devina adevarate farmacii in bataia vintului, asociind cresterii (mai mult sau mai putin) naturale a plantei/culturii, o componenta manipulata ‘farmacologic’, nu ramine decit un pas. Notiunea de ‘cultura’, cel putin in acceptiunea sa literalmente ‘agro-tehnica’, ramine tributara ideii de crestere, de maximizare, de germinare. Sa fie aceasta imagine a eflorescentei vietii ceea ce a instigat intoleranta fratricidului suflet (cel cu scoaterea pistolului), arhivat de istorie in colectia monstruoasa a secolului trecut? Din ce in ce mai aproape se aud ecourile acelui dictat asupra nevoii de a mai ‘rari rindurile’ – matematica, hotarit cea mai infama, deopotriva a secoului trecut, ca si a acestuia mai tinar. Sintem ‘prea’ multi: punct. Manipularea culturii ramine, asadar, un domeniu subtil incriptat, cit timp identificarea insasi a notiunii de cultura nu se vrea lesne de intreprins. Citesc intr-o publicatie din presa – s-o numim – ‘paralela’ (non - mainstream, subterana) din 2003 (New Dawn) un articol intitulat “Pharma Phresh: The Latest in Frankenfoods”: despre ‘prospetimea’ pharmaculturilor, ultima descoperire in materie de ‘frankensteinizarea’ industriei alimentare. Dincolo de monstruozitatea insasi a ideii de hrana ‘contrafacuta’, manipulata genetic in scopuri nu atit bio-medicale de orientare a unor maladii si inginerizare optima a individului prin monitorizarea procesului de ‘hranire’ (ambele atroce tentative de discretionarism total, natura deveniind ultima statie a acestui infernal tren al ‘interventionalismului’ la scara planetara), cit de stricta ‘aleviere’ (sic) a unei demografii galopant disfunctionala (chestiunea alarmantei cifre bilionare in crestere vertiginoasa - 6 bilioane de oameni pe o Terra din ce in ce mai disproportionata !). Ei bine, pharmarii (vesi ‘fermierii’) occidentali – si nu va grabiti sa va ginditi la ‘indivizi’ aici, fermierul-echivalent-taranului nostru trebuie ca figureaza deja ca exponat rarisim in vreun muzeu al satului pentru ca prezenta lui, ca individ, pe cimpiile vestului este mai degraba in calitate de exponent al clasei muncitoare, decit a celei taranesti (desi exploatarea ramine aceeasi), clasa a carei traditie necesita anume relatie personala, simbiotica si, de acea, decizionala, cu pamintul – taranul raspundea nevoilor pamintului in aceeasi masura in care pamintul raspundea nevoillor lui. Macrocorporatismul (deja un pleonasm) a creat aici un vid, insurmontabil, intre pigmeul niciodata interpelat asupra chestiunii muncii sale, truditor cu ziua sau cu ora la el in tara ca si aiurea, oriunde il poarta necesitatile unei vieti situate fatalmente in afara oricarui spatiu de decizie, intre acest factor ‘invizibil’, deci, dar crucial al ‘culturii’ –s-o numim – agrare, si megalomaniacele corporatii de tipul americanei Monsanto. Aicise afla secretul indescifrabil (inca) al modernelor laboratoare alchemice in care, in locul aurului (cit de cit un metal pretios, sic) sau a pietrei filozofale, confratii cauta acum cu infrigurare cele mai ‘umane’ (!) solutii la ‘problema’ - inca odata alarmanta nu-i asa - unei numerologii de sfirsit de mileniu care pare sa sfideze pedanta insasi a acestor Frankesteini discreti si solemni, responsabili si planind vesnic in spatiile interstitiale, de curbura, cele ale Laodiceei biblice; spiritul ‘caldicel’ al acesteia era de-a dreptul agravant pentru lumea extrema, radicala in jurul unui Isus propavaduind buna masura in toate, si transferul catre un spatiu al agriculturii si ea post-modernizate, unde bogatia, explozia roadelor pamintului sint reduse de bagheta unui vrajitor hain la cel mult o incomensurabila statistica a formulelor pe post de ‘alimente’. ‘Pharma Phresh’ denomineaza starea alarmanta a industriei alimentare actuale, in care survolarea pragului intre natural, organic, si ‘indus’, ‘manipulat organic’, se incalca in cea mai tacita si periculoasa dintre intreprinderile de debut de secol si mileniu, perpetuind o traditie a artificiului si a setei de a ‘reformula’ totul, de a rescrie, re-configura, in ultima instanta de a ‘initia’ totul pe baze noi – traditie al carei climax a fost marcat in 1997, odata cu incercarea, ulterior esuata, de a (re)inventa ‘oaia’ (pe numele ei individual Dolly) - precum zeita Venus - “din spuma marii”, deci in afara barbarei, non-igienicei, clasicei ‘impreunari’ animale intre cele doua sexe. Pharmarii de azi, teleghidind jucaria genetica cu incredibila, vertiginoasa dibacie, vor inserta in codul plantar potentialul pentru producerea de componente farmaceutice specifice, in primul rind, operatiilor de tratare masificata, vaccinul detinind un loc privilegiat: costurile exorbitante de realizare, sustinere si implementare a vaccinurilor, spre exemplu, subtiind bugete si asa ‘fragile’ (‘vulnerabilitatea’ bugetelor este inca un argument (sic) pe ordinea de zi a celor care, la intervale deloc intimplatoare, vor sa mai ‘rareasca’, intr-un fel sau altul, rindurile istoriei), vor avea numai de beneficiat de pe urma acestui incredibil mod de auto-inoculare (prin vaccin) in care ‘savurarea bananei’, spre exemplu, devine reverberatia a doua acte: unul de ‘hranire’, iar altul de ‘preventie’ (ati inteles, sper, formula miraculoasa: plante, legume, fructe, vor fi invadate de diversele vaccinuri, scopul declarat fiind, probabil, cel al ‘omoririi a doua pasari cu aceeasi piatra’ – economia, economia si iar economia). Riscul prezentat de posibilitatea culturilor de a fuziona, de a se amesteca, deopotriva cu imposibilitatea de a izola culturile transgenice, este o realitate. Genele fiind un element de libera tranzitie de la o planta la alta (greu de controlat ‘integritatea’ unei structuri, data fiind proximitatea si supunerea la factori comuni de mediu), expertii in domeniu au spaime care depasesc pe cele generate de contaminarea la nivelul organic/genetic, inginerizat/pharmaceutic al culturilor: ei au fost primii care au alertat in directia celei mai la moda tentative ‘emanind’ dinspre catacombele veroase ale pactelor frankensteiniene – incercarea de a ingineri gene capabile sa suplimenteze o vasta retea de componente de uz industrial, precum enzyme, detergenti, solventi, etc. Imaginati-va asadar, vecinatatea otravita stabilita criminal si clandestin intre benigne lanuri de griu, unduind in bataia soarelui, si lanuri manipulate genetic, dedicate obtinerii celui mai ‘rezistent’ colorant in industria chimica, unduindu-si felin spicele lungi, din care moartea zimbeste dulce din coltii hibrizi, fara indoiala mai prezentabili, mai rezistenti, mai potriviti ‘omului de tip nou’; altul, fara dubiu, decit ‘omul de tip nou’ al socialismului – vi-l mai amintiti? Aurelia Satcau Melbourne, Ianuarie 2006 " |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |