Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 13 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Jurnal: Stefan Arteni. Revolta infranta
    Scris la Monday, August 25 @ 09:53:47 CEST de catre asymetria
    Culturnicii Cititor scrie "
    Stefan Arteni. Si n-a fost sa fie.
    Anul 2008; August; tancuri sovietice...pardon! rusesti...in Georgia.
    Si tot in luna August 2008 se implinesc patruzeci de ani dela intrarea tancurilor sovietice in Praga. De ce merita sa ne amintim?


    Stefan Arteni. Si n-a fost sa fie. Cuvant inainte

    Anul 2008; August; tancuri sovietice...pardon! rusesti...in Georgia.
    Si tot in luna August 2008 se implinesc patruzeci de ani dela intrarea tancurilor sovietice in Praga, eveniment care a aratat din nou, tuturor celor ce voiau sa vada, care este chipul nespoit de propaganda al asa-numitului “socialism real”. Dar aceasta aniversare este abia mentionata, caci o anume intelighentie vestica continua mai degraba sa sarbatoreasca jubileul lunii Mai ’68, jubileul revolutiei anarco-comunisto-situationiste inspirata de Marcuse si care cuprinsese Occidentul, o revolutie inflacarata de lozinca “traiasca marxism-leninismul” si ale carei puncte de referinta erau Vietnam (Ho Chi Minh), Cuba (Che Guevara), si ‘revolutia culturala’ din China (Mao). Incepand de atunci, asa-numitii soixante-huitards (saizecioptistii) au cautat, si de multe ori au reusit, sa domine mijloacele de comunicatie, invatamantul superior, cultura si arta vestului, in timp ce in Europa de Est se putea vorbi numai de o alta generatie sacrificata.
    Tancurile sovietice: par a fi un “leitmotif” in concertul marxist-leninist; “lumina vine de la răsărit”, zicea Sadoveanu, dar as voi sa fiu mai precis: de la rasarit a venit lumina tancurilor sovietice care ne-au intunecat lumea.
    O copilarie sub comunism.
    'Mosul' metaforic care m-a invatat cum ar fi fost sa fie lumea noastra in ordinea ei fireasca, sau ce mi-a ramas din batrani (carja mea): inflexiunile molcome, moldovenesti, din graiul tatei, pana in ultima zi; desteptarea lui odata cu soarele asa cum facea din pruncie (era spaima infirmierelor caci ii placea sa opereze la cinci dimineata); un car tras de o gloaba, tarandu-se spre o manastire ctitorita de Alexandru cel Bun, ritm hipnotizant pana ce, pentru o clipa, am crezut ca m-am intors in timp si toate culorile picturilor au devenit vii si manastirea era plina de cei batrani; un pictor de biserici explicandu-mi cum se prepara tencuiala zidului pentru a ramane umeda cateva zile si a fi apoi pictata cu usurinta (oare stia mesterul ca plodul cu care vorbea isi va aminti tot, pana astazi?); o slujba de Sfanta Maria Mare, cu tot dichisul, slujita de popa Costica (glas de bas) si de un dascal care stia ce trebuie sa ingane (secretarul de partid! singurul care nu a depus marturie impotriva popii); Leon Biju, pacient al tatei, invatandu-ma sa prepar cartonul cu un grund emulsionat, dupa formula nemteasca (clei, alb de zinc, caolin, si apoi ceva ulei de in fiert); tata intorcandu-se intr-o zi acasa cu o natura moarta de Dumitru Ghiata sub brat; carti, multe carti, prime editii si opere complecte, peste tot prin casa; si icoanele multe si vechi pe perete, candela arzand mereu.
    Apoi prabusirea: necunoscutul cu chip de spectru care povesteste alor mei ca l-a intalnit pe Petru printr-o puscarie intre politici; alt necunoscut care vesteste moartea altcuiva, cu ani in urma; se vorbeste depre Jilava si canal; la scoala, ne este dat ca exemplu acel copil sovietic proclamat erou pentru ca si-a denuntat parintii; misuna turnatorii, unii toarna fatis, cu mandrie, altii pe ascuns; ‘tovarasa’ ne explica cum ca scopurile revolutiei comuniste “este” trei (‘tovarasa’ este un piculet agramata): distrugerea lumii vechi, controlul lumii noi de catre elita partidului (nomenclatura si roadele pepinierei de cadre) si crearea omului nou; par a exista liste ale celor proscrisi pe baza ‘originii sociale’; frica, frica permanenta care a intrat in noi ca o boala incurabila; da, lumea noastra, lumea care ar fi fost sa fie, a fost distrusa; doar icoanele multe si vechi stau inca de veghe pe perete, iar flacara candelei e inca vie.
    Postfata.
    Anul 2008; August.
    Daca ar fi fost viu si s-ar fi gandit la Zavera din ’89, Conu’ Iancu s-ar fi intrebat acum: unde am ajuns, dupa lupte seculare care au durat aproape douazeci de ani ?
    Din lumea veche au ramas doar ruine iar putinul care este inca in picioare este distrus sistematic : cititi articolul lui Jean-Claude Maurin intitulat « Ii vor interzice pe Eliade si Cioran ? », tradus de Liviu Papuc si aparut in Convorbiri Literare in Octombrie si Noiembrie 2003. Sorin Lavric observa in articolul sau “Colapsul umanismului”, aparut in Revista Luceafarul, Numarul 23-24, 2008: “...o discrepanță izbitoare a lumii de azi e cea care separă nivelul la care au ajuns științele exacte de treapta la care se complace spiritul umanist. Primele cresc exponențial, iar cel din urmă stagnează.” Foarte adevarat, disciplinele umaniste stagneaza oriunde au ramas inglodate in marxismul saizecioptist. Si iata ce a scris Petru Ursache in articolul “Un aspect al etnoistoriei", publicat in martie 2004 in revista Convorbiri literare, referindu-se la potemkiniada ideologica legata de multele revizuiri intens mediatizate sau la multele jocuri terminologice, cum ar fi prezentarea comunismului numai ca un mit: “...acuma, o temă de meditatie pentru Lucian Boia: comunismul nu este un mit, ci o utopie. Mitul are fata întoarsă spre trecut, spre ceea ce ‚a fost’. Comunismul priveste spre viitor, spre ce urmează să fie si care trebuie construit după legi închipuite. "
    “Boierii mintii*” par a fi obsedati, pe de o parte, de un nou complex de inferioritate, complexul periferiei, complex care le apartine in intregime, caci nici Constantin Brancusi, nici Theodor Pallady, nici Ionel Perlea, nici Lucian Blaga, nici Vintila Horia, nu par sa fi suferit de aceasta meteahna. Iar pe de alta parte, “boierii mintii” vor sincronizarea cu orice pret. Zis si facut. A aparut o cosmetizare neo-leninista dupa modelul stangist la moda in unele cercuri vestice. “Cum a fost posibil totalitarismul «soft» al Corectitudinii politice? " se intreaba Ovidiu Hurduzeu in articolul “Antiamericanismul corectitudinii politice", publicat in revista Convorbiri Literare in Decembrie 2002. Si apoi raspunde: “...îmbãtrînind, fostii studenti, adepti ai lui Marcuse & Co., încep ‚lungul drum prin institutii’ (universitãti, mass media, educatie). In urma acestui mars instaureazã ‚contra-hegemonia’ corectitudinii politice, radicalismul stîngist al ‚contraculturii’, învelit în ambalajul ‚gramscian’... " Saizecisioptistii vestici, tinerii studenti participanti in revoltele din Mai 68, par a fi instaurat un monopol cultural, iar tot ce nu apartine grupului lor sau nu este ‚pe linie’ va fi sistematic marginalizat sau exclus. Iata ce a zis Lucian Blaga cu multi ani in urma, vorbind despre literatura marxista ‘angajata’, dar idea din citatul ce urmeaza poate fi aplicata artelor toate si chiar culturii in general: “A scrie pe linie înseamnă a scrie tematic, utilitarist,..adică a transforma Pegasul în armăsar de prăsilă..."
    Oare care este resortul interior care i-a convins pe ai nostri “boieri ai mintii” sa adereze la viziunea unui Habermas, Bourdieu sau Zizek si la arta ‘angajata’ dupa modelul neo-situationist? Si de ce atata graba? Caci vestul propune si alternativa: cercetatorii grupati in jurul fundatiei Mitteleuropa, grupul PCL-Thinkartlab, si sociologia lui Niklas Luhmann si a continuatorilor sai, expresii intelectuale care sunt insa ceva mai greu de asimilat decat jargonul marxismului reciclat.
    Deci, unde am ajuns? Voi cita cele scrise de Mircea Platon inca din Ianuarie 2002 in articolul sau “Despre comunism ca o placinta cu mere", publicat in “Convorbiri literare": “Relativismul interesat al ‚mandarinilor culturali’, jonglarea vinovatã cu ‚binele’ si ‚rãul’, cu ‚frumosul’ si ‚urîtul’ în favoarea unor cauze obscure dar bine subventionate, iresponsabilitatea exhibitionistã a ‚formatorilor de opinie’ sînt boli care rezistã si la antibioticul ratiunii si la homeopatia rugãciunii". Se pare ca “boierii mintii" au mers inapoi. Ne confruntam din nou cu vechea fictiune a „stangii progresiste” si cu conceptul de „intolerantã progresistã” atat de indragit de Marcuse.

    Stefan Arteni.

    Nota: Nota editorului. Cred ca nu trebuie sa uitam, totusi, ca niste conflicte in zona Caspica au legatura cu titeiul, cu conductele spre Turcia si Marea Neagra, cu lupta pentru controlul zonei dintre cele doua imperii, Rusia si Statele Unite.
    * Propun un alt titlu cartii lui Sorin Lavric, Ciocoii mintii, eventual, cum îmi spunea un prieten, Chiaburii mintii. Boier e totusi mult prea onorant.
    Dan Culcer
    "
    Associated Topics

    Noduri si retele


    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.26 Seconds