Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 23 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Jurnal: Cezar Pricop. Eroare fatala - Fatal error!
    Scris la Thursday, February 14 @ 12:13:28 CET de catre asymetria
    Revolta cezarpr scrie "…când Gabriel Liiceanu, după părerea lui, zice că iadul sau raiul nu este altceva decât ultima clipă din viața fiecăruia. Filozoful care ia Prozac (atunci lua!) spunea că el nu crede că unii, mă rog, sufletele lor, se duc undeva unde-i arde non-stop, iar alții, pentru o veșnicie, pe o pajiște verde lângă un izvor care susură sau șipotește – acolo unde nu există suspin, nici întristare – cum se zice, dar invers. Argumenta că fiece om este pe pământ pentru o treabă anume – să și-o facă! Iar dacă nu și-a îndeplinit destinarea, atunci, în ultima secundă de viață realizează, ori i se spune care a fost misiunea lui și, dacă și-a dus-o la bun sfârșit se simte ca în rai, și exact așa va fi în veci, cu senzația asta va muri, iar dacă nu, va arde în foc – exact ca într-un foc – și așa va rămânea amprenta lui existențială forevăr! Acum, din cauză că domnul Liiceanu este filozof, și filozofii vorbesc foarte puțin despre Dumnezeu, altfel n-ar mai fi filozofi, nu ne spune cine face ca lucrurile să se întâmple uite așa.



    …pe toată viața amprenta primei dăți când te-ai îndrăgostit. De exemplu, pentru unul de gen masculin : dacă ți s-a întâmplat și colega de școală ai cărei ochi ți-au trezit primii fiori a fost blondă, o să-ți placă sigur blondele. Dar nu-i chiar așa de simplu. Un exemplu : tot de o fată blondă e vorba, dar el se mulțumea doar s-o privească, s-o idolizeze, s-o salveze în vis luând-o cu el pe un cal, invariabil de cela alb, ea ținându-l pe el foarte strâns de mijloc, ca să nu cadă; și să-i scrie povești din alea cu niște cai albi care salvează fetele din gura balaurului, el neștiind de fapt ce vrea balaurul să le facă, crezând eronat că vrea să le mănânce. La momentul potrivit ea îi zice : îmi place de tine, dar eu vreau la discotecă, și s-a dus. La câteva zile i-a spus cineva că a văzut-o cum un tip a înghesuit-o într-un colț mai întunecat și a făcut ceea ce se face cu fetele, dar în picioare, exact ca caii! Că băieții așa vorbesc, în cacofonii, adică porcos. Și de atunci, s-a sucit și i-au plăcut toată viața numai brunetele. Începând cu profesoara de franceză care, ca orice profesoară de franceză, era brunetă și-i plăceau mult de tot puștanii, cum le plac lor, nu se știe de ce, încă se mai fac cercetări. (...)

    …o dată, de două ori, cu una, cu mai multe femei, până ajungi să nu mai crezi și să-ți închipui și să fii convins cum că dragostea se măsoară în durată, erecție și parfumuri. Pentru că, încet, încet, trebuie să judeci și să accepți că lumea e normală iar tu ești cela anormal, și nu mai vezi nimic altceva, devenind cum e lumea în care aiurea ai nimerit, la fel ca ea. Și fără să vrei într-o femeie nu mai vezi decât cosmetica, moda, trendul, rafinamentul, nuanța și șpilul hair-stilistului etcaetera, plus, peste toate acestea, nu se poate altfel : parfumul. Nu mai cred în dragoste, nu există așa ceva! Uite așa, aproape uiți că femeia e și ea om! Iar anii trec și tu ai parte de cele mai senzoriale minuturi, din ce în ce, pasat de colo colo – nici măcar o fereastră pe unde să ieși nu-i. Însă, cum există renovarea, se nimerește și eroul nostru pică într-o sală cu geamuri, unul spărgându-se, afară ieșind; tot jucat de colo-colo, nimerește pe-afară. (...)

    …primul lucru pe care-l remarcă, de-l face să exclame cu un strigăt : doamne, miroase exact ca un om! Iar părul nu e dat cu nimic, iar hainele nu au impactul potrivit. Și când vorbește nu vorbește că vrea ceva, ci să dea ceva. Ce să dea, nu se vede că n-are?! și uite așa devii curios : ce-o avea, domnule, de dat? Și începi s-o ispitești într-o joacă. Dacă n-ar fi din joacă n-ai putea s-o observi cum trece pe stradă pentru că ea nu are stil și nu miroase a nimic, cum să-i iei urma? Și când o întrebi, ea chiar îți răspunde, nu întoarce capul ca s-o mai întrebi o dată. E femeie în toată firea, dar el o descoase, că știe că de aici se nasc multe : ești domnișoară? Iar ea zice că nu vrea să vorbească despre asta, iar răspunsul ăsta te pune pe gânduri. A doua oară îți spune că, da! Și nu se știe ce forță te face s-o crezi fără nici o tăgadă. În continuare, conform unui plan, o întrebi cu o șustă : Atunci, să înțeleg că n-ai avut niciodată orgasm? Iar ea, dintre cele două răspunsuri corecte, îl dă pe al treilea : o să vorbim o dată despre asta – pe cel mai corect! La naiba cu filozofia, cu dialectica și semantica, în fața unui așa răspuns, îți scoți pălăria - cine o are! Și uite așa trece la cele lumești, o întrebi : tu cu ce trăiești, de unde ai bani, aflând că ei nu-i trebuie mulți ca să se simtă fericită și că frumusețea o vede la celelalte femei de pe stradă, dar ea nu vrea să fie frumoasă ca ele, însă le admiră. Eu aș vrea familie, copii, cu obsesia cu care Coșbuc scria, Noi vrem pământ! Dacă vrei să te sărut, te sărut, dar te atenționez că e prima dată, și ți se face un pic frică : nu cumva o avea puteri? (...)

    …și atunci a realizat că a pierdut posibilitatea să aibe o asemenea femeie, dar nici conjunctura ca pe viitor să poată trăi lângă una ca ea. Nu pentru că s-ar simți în orice clipă inferior, ci pentru că ți-e imposibil să-i jignești părinții care au crescut-o așa. Nici măcar ca o (cuvântul ăla care începe cu am și se termină cu tă), nu poate să și-o facă, pentru că n-ar avea nici o durată și s-ar dezintegra după ea ca parfumul. Exact cum zicea Gabriel Liiceanu, o fi avut șansa la momentul potrivit să cunoască una ca ea, dar prea mirosea a om, și a nici un parfum, ce rost avea s-o cunoască? Și atunci ce-ți mai rămâne de făcut, vorba cântecului. Ce altceva decât să plângă și să creadă că în ultima clipă a vieții, atunci când va afla unde își va petrece veșnicia, la umba unui copac sau într-un lac de pucioasă, să afle, că, de atunci de când a întâlnit-o a început să creadă corect într-un Dumnezeu, iar locul lui de aceea e în ceruri lângă ea.

    "

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 12

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.32 Seconds