Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 64 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Jurnal: Nick Sava. Cetatenia unor cetateni
    Scris la Sunday, March 25 @ 14:03:11 CEST de catre asymetria
    Memoria Trănd printre străini, ajungi să cunoști tot felul de chestii. Mai ales din cele la care un român, trăind la el în țară, nu prea are motive să le gândească. De exemplu, cetățenia. Publicma acest comentariu pe tema calitatii de cetatean de onoare a municipiului Timisoara acordat scriitorului Paul Goma, text difuzat prin mail la 23 februarie 2007, considerînd ca el este actual si ca pune accente interesante de istoria mentalitatilor. Dan Culcer

    Cetățenia
    Trănd printre străini, ajungi să cunoști tot felul de chestii. Mai ales din cele la care un român, trăind la el în țară, nu prea are motive să le gândească. De exemplu, cetățenia. Este aproape normal ca un român, locuitor al României, să fie cetățean român. Se naște cu această calitate și rămâne fără ea în urma unei declarații de renunțare. Sau, în cazuri extremd e rare, i se poate „lua” cetățenia – în urma unui decret prezidențial, hotărâre guvernamentală, sau chiar act abuziv, la inițiativa serviciilor secrete. Asta s-a întâmplat mai ales sub comuniști... Desigur, uneori naționalitatea lui este diferită, poate fi român, ungur, sas, rrom, turc sau grec – dar el tot „român” se numește a fi. Chiar și basarabenii au început să se afirme „români”... Nu că nu ar fi, doar că atunci când le-a convenit mai mult să fie „moldoveni”, au fost mult mai puțini români la stânga Prutului.
    Un stat democratic, ca Germania, Canada etc., nu poate lua cetățenia nici unui cetățean al lor. Nici un criminal, nici un nazist – nici măcar Hitler! – nu și-au pierdut cetățenia. Fiecare stat trăiește cu cetățenii pe care îi are, buni sau răi, așa cum le-o dat Dumnezeu. Binecuvântarea și blestemului unui stat, membri poporului care îl formează. Un trădător este împuușcat, eventual, dar nu ca ‚non-cetățean’. Desigur, aceste state democratice au dreptul să acorde – sau nu – cetățenia persoanelor ajunse pe teritoriul lor prin diferite metode. Imigrație legală sau ilegală, permis de muncă, refugiu politic... Majoritatea o acordă automat, dacă persoana respectivă trăiește o anumită perioadă, neîntrerupt, pe teritoriul țării respective. Și, dacă nu încalcă grav legislația țării – în care caz, se poate întâmpla să i se ceară să o și părăsească.
    Un caz aparte o reprezintă, mai ales în cazul Germaniei, urmașii etnicilor care au trăit în afara granițelor, chiar generații la rând și care, aproape în mod automat, primesc cetățenia statului respectiv. Pe baza acestui precedent, basarabenii, locuitori ai altui stat (Republica Moldova) cer să le fie recunoscut statutul de român și, deci, să le fie acordată, în regim de urgență, cetățenia română. Ceea ce nu este decât drept să se întâmple!
    Dar, cum ziceam, aceste lucruri aproape normale în țara de origine, capătă aspecte deosebite printre străini. Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să întâlnesc români care, din motive de cele mai multe ori personale, au renunțat la calitatea de a fi cetățean român. Un astfel de caz a fost cel de acum câțiva ani când, români aflați în pericolul de a fi deportați din Germania, au renunțat la cetățenia română, cerând, în spiritul democratic al dreptului de liberă circulație în lume, cetățenia germană. Autoritățile germane, din motive necunoscute mie, au refuzat această cerere unui anumit număr de români pe care, eventual, i-au deportat în România. Mai precis, pe aeroportul Otopeni – unde aceștia au stat câteva luni, refuzând să pătrundă pe teritoriul unui stat la a cărei cetățenie renunțaseră. Din câte știu eu, cel puțin o parte a respectivilor români au ajuns, până la urmă, în Germania...
    Dar prin Canada – și aici vorbesc în mai multă cunoștință de cauză -, numeroși români refuză să își afirme naționalitatea. Să nuanțez.
    Canada fiind o țară care permite dubla cetățenie, afirmarea unui emigrant (și această calitate este suficient de evidentă, ascultând accentul vorbitorului) că aparține unei naționalități, este o indicație aproape automată a faptului că este cetățean a acelui stat de origine. Un „chinez” vine din China – chiar dacă, în realitate, el vine, poate, din Hong Kong, Taiwan, sau poate Singapore... Un român vine din România, așa cum un german vine din Germania (și până în 90 nu l-a întrebat nimeni din care parte a Germaniei...). Rusul era din Rusia, deși el era poate ucrainean, bielorus, leton sau kirchiz... Și, probabil, chiar avea cetățenia statului din care venea.
    Dar s-a întâmplat, după 90, ca renunmele de „român” să capete conotații tot mai negative. Că sunt „hoți”, că sunt „cerșetori”, că sunt „țigani”, că... Tot mai mulți români au început să evite să se afirme a fi români. Nu, relativ puțini au renunțat la cetățenia română (aceasta o știau doar ei și familia, și autoritățile române când le arătau pașaportul). Dar, în discuțiile cu cei din Canada, au început să se dea drept alții. Cel mai adesea „unguri” – dacă erau din Ardeal. Dar și „sârbi” – dacă erau bănățeni (sau nu numai). Unii s-au dat „din Transilvania” (că era cunoscută...), dar și „oltean” am auzit (tot nu știe nimeni pe udne vina „țara” aia). Puțini, extrem de puțini, s-au dat „țigani”, pentru a justifica cererea de azil politic pe bază de descriminare rasială... Este drept, nu am auzit pe nimeni afirmându-se „cetățean” al Bucureștiului, sau al Brașovului, Clujului, Iașului... Nici nu credeam că e posibil. Până azi.
    Iată că un român se poate afirma a fi nu cetățean român – pentru că această calitate i-a fost furată, abuziv, de 30 de ani. Furată, zic, pentru că se pare că autoritățile foste și urmașe ale lor se fac a nu mai găsi actele prin care i se retrăgea, abuziv, calitatea de cetățean român – lui și familiei. În schimb, de câteva zile (chiar săptămâni, acum), Primarul Timișoarei și membri Consiliului orașului Timișoara, au acordat lui Paul Goma (căci de el este vorba aici) titlul de cetățean de onoare al orașului Timișoara. Dacă nu vor retracta, sub presiunea protestelor consiliilor evreiești de tot felul, la această intenție – care nu mai este intenție din moment ce propunerea a fost discutată, aprobată, și un act oficial a fost întocmit (deși încă nu înmânat lui Paul Goma) -, acesta, scriitorul și disidentul Paul Goma, este singurul român din lume care se poate afirma, fără a greși cu o iotă, că este cetățean „timișorean”.
    Probabil domnia sa ar fi mai bucuroasă dacă autoritățile române i-ar rezolva situația, redându-i cetățenia română, dar eu cred că această calitate, de cetățean timișorean, va reprezenta, cum zice chiar el în recenta scrisoare, un „cui al lui Pepelea” la adresa României și Moldovei, țări „democratice”, care nu găsesc căi de îndreptare a răului făcut pe timpul unui regim comunist.
    Nick Sava

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.23 Seconds