Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 20 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Polemici: Yossef Abraham. Fiecare cu ce-l doare. Comentarii la un text de Paul Goma
    Scris la Friday, August 04 @ 12:16:23 CEST de catre asymetria
    Memoria Am citit articolul domnului Goma în legătură cu numirea domnului Tismăneanu.
    Precum v‑am scris, nu intenționez să‑mi dau părerea în această privință. Crimele comunismului trebuie cercetate și dezvăluite; nu știu dacă cineva e capabil să facă așa ceva. În țara cea mai greu încercată de comunism, Cambodgia, zeci de ani după căderea comunismului, nimeni n‑a fost tras la răspundere pentru aceasta. Acum, se vorbește de darea în judecată a câtorva lideri, rămași în viață; pentru ceilalți torționari… prinde orbul, scoate‑i ochii. Reconciliere națională!
    Mă voi referi la anumite aspecte, laterale poate, dar care mă interesează pe mine. Fiecare cu ce‑l doare.

    Am citit articolul domnului Goma în legătură cu numirea domnului Tismăneanu.
    Precum v‑am scris, nu intenționez să‑mi dau părerea în această privință. Crimele comunismului trebuie cercetate și dezvăluite; nu știu dacă cineva e capabil să facă așa ceva. În țara cea mai greu încercată de comunism, Cambodgia, zeci de ani după căderea comunismului, nimeni n‑a fost tras la răspundere pentru aceasta. Acum, se vorbește de darea în judecată a câtorva lideri, rămași în viață; pentru ceilalți torționari… prinde orbul, scoate‑i ochii. Reconciliere națională!
    Mă voi referi la anumite aspecte, laterale poate, dar care mă interesează pe mine. Fiecare cu ce‑l doare.

    Domnul Goma are ce are cu foștii politruci evrei. Nu că ar fi evrei, ci pentru că fuseseră politruci. Ce, nu‑i așa?
    Așa o fi; dar menționarea exclusivă a numelor evreiești, relaționate întotdeauna cu comunismul, face o anumită impresie.
    Mult caz se face din faptul că partidul comunist român era, la început, format în majoritate din “neetnici români” – ceea ce e așa, dar nu ei au instaurat comunismul, ci tancurile sovietice.
    Au fost evrei care au simpatizat comunismul; mulți i s‑au alăturat după 1944, din entuziasm mesianic. Practic, majoritatea evreilor a părăsit România în timpul comunismului, care era ostil evreilor și nu permitea viața evreiască.
    Aceste lucruri sunt cunoscute. Aș vrea să mă refer la altă problemă – ce e aceea “neetnici români”? Desigur, evrei – și țigani, tătari, dar aceștia din urmă n‑au avut roluri de seamă în timpul comunismului, sau n‑au fost prezentați ca atare.
    Însă Cornelius Zelinski (ceh după nume și locul nașterii) a fost cel mai etnic român cu putință. Cine era mai etnic român decât Belimace și Caranica? Cine poate fi mai român decât Polihroniade?
    Nu că aș avea ceva împotriva numelor acestora. Dar fascismul român, cu pretențiile lui de etnicitate, nu era mai “pur” etnic decât comunismul; decât că ce e permis lui Zelinski nu e permis lui Bercovici.
    Adevărat că mulți evrei s‑au alăturat comunismului în anii săi de început, iar unii dintre ei s‑au făcut vinovați de crime. Concomitent însă, și legionarii s‑au alăturat în masă comuniștilor. Fiorosul Țurcanu era la origine legionar, și a fost executat ca legionar, dar mi se pare că legionarii nu‑l vor înscrie printre “martirii” lor.
    Regimul comunist, cu mulți activiști evrei la început, a comis atrocități și împotriva evreilor. Regimul legionar, anti‑evreiesc declarat, a comis atrocități și împotriva românilor etnici, fie ei simpli soldați sau o personalitate ca Iorga. Regimul fascist din Ungaria a comis atrocități împotriva evreilor din Ardeal, dar s‑a luat mai întâi de români. Scrie în Biblie, Esther III 15, după luarea deciziei de exterminare a evreilor, regele și vizirul s‑au pus pe beție “iar orașul Șușan a fost consternat”. Orașul întreg, nu numai evreii. Începându‑se cu unii, se trece în mod obligatoriu la ceilalți.
    *
    M‑a surprins observația domnului Goma în privința evreilor antici, veniți după părerea d‑sale din Mesopotamia, care s‑ar fi luat de filistenii localnici! Filistenii sunt, fără îndoială, palestinienii de azi… E vorba de o afirmație protocronistă, nouă pentru mine,
    Propaganda palestiniană reia teme antisemite binecunoscute, care‑i prezintă pe evrei drept “venituri”, ce sug sângele “autohtonilor”. Într‑o regiune de popoare nomade ca Orientul Mijlociu, cine susține că e autohton minte.
    Popoarele arabe, și limbile arabe, au apărut foarte târziu pe scena istoriei; afirmația după care în Țara lui Israel ar fi existat arabi în antichitate e o minciună. În Țara lui Israel și în regiunile înconjurătoare se vorbeau limbi canaanite, apropiate de ebraica biblică. Tabletele din Ugarit, sau inscripțiile moabite, pot fi transcrise cu ușurință în caractere ebraice, și înțelese de cunoscătorii ebraicei biblice. În ce‑i privește pe filisteni, ei nu erau localnici, nici semiți; numele ca atare derivă din rădăcina ebraică PL©, care înseamnă invadatori. E vorba de un popor european, poate refugiați din Troia (au apărut pe coasta sudică a Țării lui Israel cam prin perioada căderii Troiei), poate vikingi (în așezările lor au fost găsite căni metalice, posibil pentru bere). În Biblie – Amos IX 7 – filistenii sunt pomeniți ca originari din “Kaftor”, care a fost identificat cu Creta; zeul lor e numit în Biblie Dagon, derivat din ebraicul dag, pește. Toate acestea indică un popor care‑a venit de pe mare. Oricum, ei nu mai există; actualii “palestinieni” au nume de familie ca Turki (turc), Masri (egiptean), Hindi (indian) – inclusiv șefii teroriștilor. Din nou: nu‑i nimic rău în aceste nume, dar să nu spună că ei ar fi “autohtoni”. Edward Sa‘id, un profesor american care făcuse mult caz de originea sa “palestiniană” și de bunurile imobiliare ale familiei ce i‑ar fi fost confiscate de sioniști, s‑a născut cetățean american. Buna lui arabă o avea din Egipt, unde crescuse; tot acolo poseda familia lui proprietăți imobiliare, care‑au fost confiscate de revoluția nasseristă tocmai de‑aia – pentru că erau americani. Dar, desigur, la arabi nu poți veni cu pretenții, nu le poți cere înapoierea proprietăților jefuite. – ‘Arafat însuși, născut la Cairo, nu era mai “palestinian” decât mine.
    Evreii n‑au ajuns în Palestina din Mesopotamia, după cum susține domnul Goma. Fiii lui Israel au ajuns în Țara lui Israel – numită atunci Canaan – după ce s‑au eliberat din robia egipteană. Patriarhul Avraam, sosit cu o vreme înainte din Mesopotamia, era prea puțin numeros pentru a fi considerat popor; iar la revenirea mai târzie din exilul babilonian, situația demografică era total schimbată. În Talmud scrie, a venit Sanherib și‑a amestecat neamurile.

    *

    Hitler era ferm convins că evreii vor război, și‑l vor declanșa, iar el va profita de ocazie și‑i va extermina. Așa a spus înainte de război, și așa a spus în ultimul său discurs, în bunkerul său, puțină vreme înainte de sinucidere. Atunci a și explicat de ce‑a exterminat evreii: ca pedeapsă pentru că declanșaseră războiul.
    Asemănătoare e și afirmația palestiniană, după care faptele lor sângeroase sunt doar o replică la crunta agresiune sionistă (afirmație pe care domnul Goma pare a o primi, fără îndoială influențat de tendința antisemită și propalestiniană în media din toată lumea). Aș putea aduce dovezi că nu‑i așa, că palestinienii răspund cu sânge încercărilor israeliene de împăciuire – dar tare mi se pare că domnul Goma nu mă va crede. De aceea, îi voi prezenta alte dovezi, nelegate de conflictul din Țara lui Israel.
    Atacurile de la WTC, și de la Atocha, au avut loc în țări libere, în care nimeni nu susține că ar exista vreo discriminare sau ocupație, și în care atacatorii se bucurau de toate libertățile. Algeria, căpătându‑și independența, a avut grijă mai întâi să‑i expulzeze pe toți creștinii și evreii – locuitorii autohtoni ai Algeriei, dinainte de invazia arabă – și pe francezi, care aduseseră prosperitatea. Și, desigur, să le confiște averile. După aceea, banii și bunurile jefuite au dispărut ca intrate în pământ, Algeria a devenit una dintre cele mai paupere țări din lume, iar algerienii – fără evrei, fără creștini și fără francezi – au început să se măcelărească unii pe alții. Nimeni, nici măcar domnul Goma, nu se gândește să‑i condamne; dimpotrivă, sângerosul regim algerian se grăbește să inițieze campanii internaționale înpotriva “agresiunii sioniste” – cunoscuta diversiune antisemită.
    Americanii, dându‑l jos pe Saddam Hussein, au procedat din tot felul de motive, nu întotdeauna curate; dar s‑au gândit, hai să le dăm irakienilor libertatea, să tragă și ei folos din război. Precum se știe, e vorba de un eșec total. Irakienii au acum parte de libertate americană, și se folosesc de ea masacrându‑se unii pe alții. În vremea lui Saddam Hussein erau alte necazuri, dar terorism nu era. Mi se pare că domnul Goma nu se grăbește să condamne barbaria musulmană din Irak.
    Și, pentru a ajunge la oile noastre. În timpul revoluției din 1989, forțele care s‑au luptat de partea tiranului și care au măcelărit, timp de câteva zile, mii de tineri români, erau palestinienii cei oprimați ai domnului Goma, veniți să primească instrucție teroristă de la Securitatea lui Ceaușescu. E un secret al lui Polichinelle, toți îl știu dar nimeni nu vrea să vorbească de el. În zilele sângeroase ale revoluției, când nimic în România nu mai funcționa, Ministerul de Externe român a avut totuși grijă să se adreseze Ministerului de Externe israelian, să nu cumva să dezvăluiți despre cine e vorba! Un grav secret de stat! Vom nega! Relațiile bilaterale sunt în pericol! De Cutare născută Boico te poți lega; de arabi nu, că‑ți aruncă în aer ambasadele.
    Teroriștui palestinieni, care n‑aveau nici o legătură cu România, veniți la instrucție, cum să măcelărească mai bine evreii, n‑au văzut în evenimentele din 1989 o chestiune internă a unei țări în care ei sunt oaspeți, ci s‑au amestecat direct, și au aplicat pe români ce învățaseră. România le aparține, ca și Israelul, ca și Statele Unite, ca și Europa. Totul e o chestiune de timp.
    Mi se pare că domnul Goma nu înțelege un element esențial. Faptele lui Cutare născută Boico țin de trecut. Încercările acestor politruci, de a trage spuza pe turta lor, sunt reprobabile; dar ei nu sunt mai de blamat decât alți foști comuniști, “etnici români”, cu Iliescu în frunte. Lupta pentru cercetarea adevărului trebuie făcută fără aluzii răutăcioase la etnicitatea lui Cutare și alui Cutărică, și, desigur, fără a amesteca conflictul din Țara lui Israel, văzut din punct de vedere “palestinian”. Nazismul și comunismul au periclitat întreaga omenire; aceste sisteme politice nu mai există, însă pericolul grav vine acum din partea nazismului islamic, și din partea celor ce‑i dau nas.

    *

    O gravă greșeală, făcută poate din comoditatea ascunderii după deget, e afirmația după care arabilor (în general) și palestinienilor (în particular) li s‑ar fi făcut tot felul de nedreptăți, care ar îndreptăți atrocitățile pe care le comit. Știți ceva – poate că într‑adevăr li s‑au făcut. După războiul de independență al Israelului, au fost refugiați arabi; nu e clar câți, dar au fost.
    În perioada aceea, milioane de nemți fuseseră alungați din casele lor; nici unul din ei nu s‑a mai întors, dar nici unul din ei nu mai e acum “refugiat”. Concomitent cu refugiații arabi din Israel, milioane de evrei au fost alungați din țările arabe; nici unul dintre ei nu mai e acum “refugiat”, în Israel, în Franța sau altundeva. Refugiații arabi din 1948 au murit de mult; însă regimurile arabe continuă să mențină milioane în mizerie, în “tabere de refugiați” chipurile, din vina sioniștilor.
    Însă nu aceasta e cauza urii pe care‑o simt arabii față de omenire. Pretențiile arabilor sunt formulate într‑o formă logic acceptabilă pentru europeni (așa cum și Hitler vorbea de “dreptul la autodeterminare” al sudeților), însă nu e vorba decât de un pretext. Grava vină a omenirii față de arabi e în cu totul altă parte – în însăși existența lor.
    În ultima sută de ani, s‑a întâmplat ceva. Civilizația a pătruns peste tot. Ceva sanitație, ceva tratament medical… Copiii nu mai mor. Concluzia europenilor a fost, nu mai trebuie copii! De aici, o reducere drastică a populației în țările europene, care amenință grav existența însăși a civilizației.
    Nu acesta e cazul în țările arabe. Nu există nici o planificare a familiei. Fiecare bărbat are zece soții, fiecare femeie face zece copii, se înmulțesc ca șoarecii și n‑au ce mânca. Israelul e acolo un țap ispășitor comod pentru a distrage atenția nenorociților acelora de la situația lor, și pentru a obține sprijin internațional. Milioane, zeci de milioane, sute de milioane trăiesc în mizerie și urăsc lumea civilizată, în care puțini trăiesc bine. De remarcat că, tot în țările arabe, există regiuni de opulență de necrezut, care nu vine din muncă; dar acele bogății din O mie și una de nopți merg doar pentru două scopuri: luxul celor puțini mai întâi, și terorismul după aceea. Mi se pare că șeicii petrolului știu ce fac: chiar dacă i‑ar îmbrăca pe “palestinieni” (și pe toți ceilalți) în aur, asta n‑ar rezolva nimic, căci e vorba de un butoi fără fund.Numai puterile occidentale au naivitatea (sau lenea intelectuală) de a crede că, ținându‑i de pomană pe acei “refugiați”, cumpără liniștea.
    În aceste condiții, pentru conducerea teroristă există numai problema alegerii: dintre toți acești nenorociți plini de ură, îi aleg pe cei mai devotați și pe cei mai talentați. Unul se sinucide, o sută așteaptă la rând. Mai mult: teroristul sinucigaș nu e fanatic, ci un om care‑și iubește familia. Prin moartea lui, familia sa primește bani și are din ce să trăiască. Pentru o mamă “palestiniană”, un copil mort de moarte violentă e o bună investiție.

    *

    O altă greșeală gravă a lumii civilizate este credința că părerea subiectivă a arabilor, după care li s‑ar fi făcut nedreptate, poate fi compensată dându‑li‑se ceva. Precum am arătat, nedreptatea făcută arabilor constă în existența însăși a umanității; atunci când Turcia (țară musulmană) taie apa Siriei și Irakului, sau când Siria taie apa Iordaniei, nimeni nu protestează.
    Guvernul de stânga israelian care a încheiat un acord cu teroristul ‘Arafat a crezut că astfel va cumpăra liniștea. “Palestinienii” vor avea un stat, vor fi ocupați să‑l construiască, și, mai ales, vor avea ce pierde dacă revin la terorism… Consecințele sunt cunoscute: n‑a apărut nici un stat, “palestinienii” nu sunt capabili de așa ceva. ‘Arafat a creat un Fatahland, în urma căruia a apărut, în banda Gaza, un Hamastan.
    Teroriștii n‑au nimic de pierdut: pentru ei, cu cât e mai rău, cu atât e mai bine. Amintesc cazul lui Hitler (un “neetnic german”, despre care nu se putea spune nici măcar de ce neam ținea, căci originea lui biologică era neclară). Pe Hitler îl durea în cur de poporul german, pe femei le‑a folosit ca iepe de prăsilă pentru crearea “rasei supreme”, iar pe bărbați i‑a trimis să moară, de la Volga la Atlantic și din nordul Africii la cercul polar. Spre sfârșitul războiului, când era clar că totul e pierdut, Hitler ar fi putut evita groaznica suferință prin care‑au tecut nemții, capitulând și demisionând; n‑a făcut‑o.
    În “Palestina”, situația e și mai gravă. Organizațiile teroriste creează intenționat suferința populației civile, de care se folosesc în scopuri propagandistice. Singurul lucru eficient care poate fi dat acestor teroriști, pentru a‑i împăca, este ceea ce ei declară deschis că vor: raiul și 72 de fecioare.

    *

    Evenimentele din Franța, cu o vreme în urmă, au clarificat esența amenințării nazismului islamic. Există o conducere (leadership) a musulmanilor din Franța, care cere drepturi, etc.; dar acestă conducere n‑are nici o influență asupra bandelor teroriste, care acționează după principiul haosului. Ca și în cazul expansiunii islamice din Evul Mediu timpuriu (când un număr restrâns de războinici arabi au cucerit teritorii imense, până în Spania), și acum, minorități arabe sunt pe cale să ia în stăpânire Europa, folosindu‑se de slăbiciunile ei. Guvernele vor încheia acorduri cu lideri lipsiți de influență, pe când bandele teroriste – susținute necondiționat de musulmanii obișnuiți a fi terorizați – vor lovi din plin. Până când europenii, prinși în capcana corectitudinii politice, își vor da seama despre ce e vorba, arabii vor stăpâni centrele puterii. Populația, în mare majoritate necredincioasă, nu va găsi puterea spirituală necesară pentru a se împotrivi fanaticilor.
    Și mai e ceva.
    Marile rezerve de aur se află, acum, în țările arabe. Economia occidentală e virtuală, bazată pe speculații de bursă. Ajung câteva lovituri bine nimerite, distrugerea centrelor financiare din New York, Londra, etc., pentru ca economia mondială să se prăbușească, și aurul arab să cumpere totul.

    *

    Omenirea a ajuns acum în situația acelor rozătoare care, atunci când se înmulțesc prea mult, ies singure din găurile lor și aleargă spre o stâncă, de unde sar în mare. Eu personal nu‑l îndemn pe nimeni să facă așa; dar perfer să fiu printre cei ce rămân în viață. Nu‑mi voi ceda locul.

    *

    Domnul Goma susține că fiul său e evreu (după mamă). Nu știu cât de evreică era mama fiului domnului Goma, dar dacă așa‑i, fiul d‑sale e fără îndoială evreu, are și dreptul de a primi cetățenie israeliană, dacă vrea. Totuși, aș vrea să mai verific câteva amănunte. Fiul acesta evreu, a fost circumcis? A primit educație evreiască? Se consideră pe sine însuși evreu?
    Întreb, deoarece cunosc cazul lui Bobby Fischer (nebunul care‑a fost pentru o vreme campion mondial de șah), un bastard evreu, antisemit virulent, negator al Holocaustului. Acest Bobby Fischer îi acuză, printre altele, pe evrei că‑și mutilează copiii. E vorba, desigur, de circumcizie. Numai că pe Bobby Fischer nu‑l deranjează de loc faptul că dragii lui palestinieni, musulmani, practică și ei circumcizia. Lor le e permis.
    P.S.
    As mai adauga: Cine era mai etnic roman decat Malaxa, finantatorul Garzii de Fier.
    In vremea comunismului, cel mai crunt dusman al credintei evreiesti a fost fiorosul Iosif Chisinevschi; pe cand cel mai crunt dusman al credintei crestine a fost nu mai putin fiorosul Alexandru Draghici. Fiecare cu ale lui.
    Ce se intampla acum. Comunitatea Europeana condamna Israelul pentru uzul excesiv al fortei impotriva teroristilor. In anii dinaintea celui de-al doilea razboi mondial, marile puteri au dat pe mana lui Hitler - nu vorbesc de evrei, dar doua tari libere, Austria si Cehoslovacia, pentru a cumpara astfel linistea. Rezultatele sunt cunoscute.
    Raspunzand intrebarii dv. Exista sute de milioane de arabi (sau considerati ca atare), si, desigur, nu toti gandesc la fel. Actualmente - v-am mai scris-o deja - este vorba insa de o nebunie colectiva, asemanatoare cu cea care-i apucase pe nemti in vremea lui Hitler. Hitler i-a tarat pe nemti dupa el, indiferent de ce gandea fiecare in parte (era periculos atunci sa gandesti), si toti nemtii au trebuit sa plateasca din greu pentru nebunia lui.
    Mircea Eliade, legionar naiv intr-o vreme, descrie in "Noaptea de sanziene" stupoarea de care a avut parte cand a aflat ce-a iesit din idealurile pure care-l fascinasera. E vorba de acelasi fenomen ca si in comunism - credinta in niste formule salvatoare, in lozinci care, aplicate, vor mantui lumea.
    Cand aplicarea esueaza, lozincile neputand fi acuzate si cu atat mai putin figurile mesianice care pretind a actiona in numele lor - se cauta vinovati, tapi ispasitori, si in lipsa de alta solutie - se varsa sange.
    Ati vazut complexul monumental din Piata Revolutiei?
    Obeliscul, cu norul de bronz, cu studentii ale caror suflete se urca in cer.
    La baza - calci pe o cruce facuta din mii de copaci tineri taiati.
    Statuia lui Maniu, sparta - facuta sparta de la inceput - cu spatele la fostul CC al PCR, dar cu fata la biserica, si cu mainile deschse - de ce? O statuie laica.
    In fata lui, langa biserica si cu fata la el, statuia lui Coposu, in forma de cruce - raspunsul credintei.
    Biserica, cu urme de gloante.
    Si mai jos, statuia studentilor cazuti.
    Si, cel mai jos, urmele unei placi comemorative din vremea comunismului, sparta de romani dupa aceea. Placa de marmura indica locul unde fusese sala in care, in anul 1921, fusese intemeiat PCR.
    S‑auzim de bine.
    Yosef Abraham


    Nota: Yossef Abraham este originar din România, colaborator al revistei Asymetria, poet, traducator, eseist, colectionar si difuzor de umor. Traieste in Israel.
    (d.c.)

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.53 Seconds