Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 57 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Restituiri: Kocsis Francisko. ARGUMENT PENTRU PROZA SCURTÃ
    Scris la Tuesday, March 04 @ 23:59:53 CET de catre asymetria
    Distribuitor de afise

    ARGUMENT PENTRU PROZA SCURTĂ
    de Kocsis Francisko

    încă de la apariția seriei noi, revista Vatra a promovat cu con-secvență prozascurtă prin rubricile cvasi-permanente,Vatravă propune un prozator (se înțelege de la sine că acest spațiu se rezervaunui autor tânăr), Starea prozei scurteșiTineri prozatori (10/1976),redactorii de atunci propunându-și o puternică ofensivă a genului scurt,considerat și atunci a se afla într-un declin evident. La o rapidă privireasupra fenomenului, argumentele folosite de redactorii revistei ori de cei ceau participat la dezbaterile inițiate de redacție s-ar putea relua și astăzifără prea multe schimbări, poate ar trebui eliminate doar pasajele ce serefereau la un anumit realism care de ceva vreme cade în sarcina istoricilor.Dan Culcer, Mihai Sin și Ioan Radin, fiecare dintre ei și autor de prozăscurtă, deschideau paginile revistei unor tineri debutanți ori la primeleapariții în presa literară. Această generozitate n-a fost însă un gestconjunctural, ci o acțiune de perspectivă, de bătaie lungă, cu programnedeclarat, neformulat într-un manifest explicit, ci în pasaje răspândite încronici ori dezbateri pe tema actualității literare, cele mai multe dintre elegăsindu-și o exprimare pertinentă și concisă în scrierile lui Dan Culcer (deexemplu în cronica la Corn de vânătoarede Al. Ivasiuc în Vatra nr. 8/1972, Mulți chemați, puțini aleși – pe marginea unei panorame a nuvelei șipovestirii românești contemporane I (nr.1/1975), II (nr. 2/1975). Oasemenea ademenire spre proza scurtă într-o perioadă când spațiul publicisticera extrem de limitat în comparație cu prezentul a reprezentat o tentațiepentru mulți scriitori. O consecință deloc de neglijat pentru ei era pavareadrumului spre porțile editurilor, prin ale căror servicii de cenzură se puteautrece ceva mai ușor texte deja publicate. Sigur, ca întotdeauna, nici autoriipe care a mizat Vatra n-au reușit sărăzbată toți, să devină prezențe autoritare în spațiul beletristic. Pentru cele spuse mai sus, am căutat referințe închiar paginile revistei. Numărul 6/1975 a găzduit colocviul Nevoia de proză scurtă la declanșarea căruia redacția a concentratîntr-un argument demersul pe care l-a inițiat: „Preocuparea pentru proză, îngeneral, și mai ales pentru proza scurtă, a fost una din «constantele» revisteinoastre încă de la apariție. Dacă se acceptă ideea că VATRA are astăzi unprofil propriu, această preocupare pentru proză a contribuit, fără îndoială, ladefinirea lui. Demonstrând că proza scurtă există, că declinul ei e doaraparent și conjunctural, că interesul față de ea poate să fie resuscitat, ampublicat și vom continua să publicăm texte de proză scurtă aparținând unorautori foarte diferiți, cum credem că sunt și cei ce semnează în numărul defață. Cu numai un deceniu în urmă, proza scurtă era încă «stăpână» în revisteși edituri, cel puțin cantitativ. Procesul de regresiune se datorează, oare,doar unei «mode» a romanului (mulți povestitori travestiți în romancieri!)?Dacă admitem că există deosebiri structurale (de vocație, psihologie,temperament) între romancier și autorul de proză scurtă, nu pare să fie totatât de evidentă opinia că proza scurtă trebuie să fie doar o experiență detinerețe a prozatorului. Proza scurtă pare să ofere totuși un plus deoperativitate, de radicalitate în surprinderea actualității (esențe șinuanțe)”. întrebările: Romanul, genproteic, „a înghițit” proza scurtă? Dorind să demonstrăm că proza scurtăexistă, este posibilă, necesară, deci actuală o revitalizare a genului scurt?Cine trebuie convins? – ar putea fi reluate, ar fi chiar incitantă ocomparare a perspectivelor la distanță de mai bine de trei decenii. 


    La colocviul de atunci au participat Vasile Andru („Geografia unui gen e dată de vârfuri. Mulți nu știu mare lucru despre prozascurtă a Argentinei, dar cunosc povestirile lui Borges. (...) Doar existențaunei personalități literare spune despre cota unui gen. Trebuie un Caragiale,aceasta înțeleg prin «nevoia de proză scurtă». Trebuie un Caragiale, un Slavici”.), Șt. M. Găbrian („Proza scurtă e necesară cât timp însoțește realitatea”), Alexandru George („Scurtimea nu înseamnă fragmentarism, miniatură sau slăbiciune arhitecturală. Genul scurt presupune concentrare, acuitate, simțal proporției exacte, al efectului dramatic – totul însă în cadre restrânse,impuse de un anumit gen specific, având profilul lui. Consider că un conflictar exista între genul pur narativ, indiferent de lungimea lui, și prozaanalitică, ea însăși de foarte diferite proporții, și, în sfârșit, prozalirică, adică cea care a dat genului scurt câteva din reușitele cele mai mariale literaturii noastre, de la proza poematică a lui Adrian Maniu și G. Bacoviala povestirea lirică a lui I. Voinea sau T. Arghezi, pentru ca în forme maiample s-o recunoaștem în romanul liric al lui Mateiu Caragiale”.), Norman Manea(„arta își revitalizează mereu genurile”), Mircea Horia Simionescu („Excesele,gigantismul, dar și evidența satisfacțiilor calității, precum și criza de timp,ne avertizează că totul poate fiexprimat și foarte pe scurt. Cerul încape în întregime într-o picătură de apă.Prejudecata dimensiunilor începe să fie evidentă. (...) gustul înclină sădescopere în trei pagini ceea ce altădată se spunea în câteva sute. Nevoia deproză scurtă e acută, dar genurile scurte continuă să rămână deficitare”.),Radu Petrescu („Apăsarea genurilor rămâne și nu poate fi eludată, însă nuanțelese impun”), Mihai Sin („Pledoaria pentru proză scurtă nu trebuie înțeleasă doarca un refuz al «modei» romanului (...), proza scurtă e, în primul rând, opledoarie pentru evenimentul imediat, pentru reacția spontană, devenită aproapereflex, la actualitate”. „Avem un mare autor de proză scurtă, I.L. Caragiale.Prezență tutelară, o certitudine liniștitoare”.).Din cele câteva extrase, se poate schița oatitudine și o raportare la genul scurt, proprii nu numai autorilorintervențiilor, ci unei epoci. Chiar dacă accentul cade pe racordarea larealitate ca atu al prozei scurte, nimeni nu-i contestă propensiunea spreimaginar, fantastic, inovație. Mai mult – și acest lucru este ilustrat extremde convingător de multe dintre prozele selectate și în această antologie –,toate acestea sunt utilizate într-o cheie de exprimare în stare să dejoacevigilența poliției culturale și să slăbească până la suportabil corsetulideologic. Evadarea în pseudo-fantastic, împreună cu un întreg arsenal deelemente ale realității concrete, cu tot bagajul mentalitar transferat într-ununivers care se comportă ca o placă de acvaforte cu acidul gata turnat e otehnică de scoatere în relief, cu contrast puternic, a unor realități obsesivecare nu se puteau striga în gura mare, dar nici nu puteau fi abandonate însertarul cu lacăt ori îndulcite ca siropul medicinal. Aceeași evadare ne poateduce cu gândul la o altfel de dezertare, de fapt, de la zugrăvirea uneisocietăți în care tonul encomiastic începea să domine discursul public și seinsinua în forță și în literatură, după o scurtă perioadă de dezgheț care s-asimțit și la noi după primăvara pragheză. Prin frecvența cu care găzduiaasemenea scrieri – creând ulterior și o rubrică permanentă de literatură s.f.–, revista își ghida nedeclarat colaboratorii spre un gen de proză care scăpade constrângerile reflectării distorsionate a unei realități deloc idilice orieroice, cum se voia văzută de „organele” care dominau societatea și deveneautot mai constrângătoare cu cât simțeau mai acut că le scapă printre degete„ceva”. Inteligența creatoare a prins gustul jocului cu semantica și figurilede stil și-și făcea complice cititorul la o francare plastică a realității. Deaici nu trebuie să se tragă concluzia greșită că proza era în procentcovârșitor de această factură, ci doară că ea era privilegiată în paginilerevistei.Dan Culcer revine în două numere (7 și 8/1979) asupra stării și condiției genului în  Modificări în proza scurtă, comentând douăcărți: Terasa de Mihai Sin și Aventuri într-o curte interioară de Mircea Nedelciu, fixând într-un scurt preambul o „imagine la zi” a unui fenomenliterar care suferă schimbări profunde într-un interval relativ scurt, mai alesdupă pătrunderea în spațiul publicistic a generației tinere, care va inițiaexperimentul textualist: „Imaginea prozei scurte românești s-a modificatsubstanțial în ultimul deceniu, paralel cu aceea a romanului, modificare maipuțin spectaculoasă, dar nu mai puțin decisă, decisivă. O inerție, întreținutăși regizată cu folos, menține o imagine statică, cu care au început să seobișnuiască până și profesorii de limba română – aceia care răsfoiesc doarrevistele «centrale» și jură pe manuale –, imagine care ar dori să ne convingăcă proza ar mai fi reprezentată azi de autori ca Ștefan Bănulescu, Fănuș Neagu,Nicolae Velea, D. R. Popescu, Sânziana Pop ș.a., așa cum reiese din antologiipublicate recent (pentru uz intern sau extern) sau din articolele de fondsemnate de criticii care nu mai citesc literatura contemporană decât, eventual,cărțile prietenilor sau ale colegilor de promoție, dar care au vocațiafestivismului și a baterii apei în piuă, în genul diligentului Pompiliu Marcea.Se ignoră până și evidența cronologică: acești autori nu au mai publicat textenoi de proză scurtă, unii de mai bine de un deceniu. în acest caz se iau înconsiderare «firme» și nu texte. Dacă unii dintre cei pomeniți au abandonatproza scurtă, în evoluția căreia contribuția lor nu poate fi neglijată, pentrua se dedica romanului, este treaba criticii să restabilească adevărul: suntmulți alți prozatori, inegali ca productivitate, reușind însă să-i marchezedrumul cu texte demne de toată atenția, despre care e nevoie să se scrie cu maimultă comprehensiune, fără a abandona desigur spiritul critic. Iată câțiva:Paul Georgescu, Radu Petrescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Cosașu, ValentinȘerbu, Mircea Ciobanu, Norman Manea, Alexandru George, Romulus Vulpescu, MihaiSin, Alexandru Papilian, Eugen Uricaru, Horia Pătrașcu.Mai puțin comentați, dar nu mai puțin interesanți,chiar dacă nu au publicat decât prin reviste, chiar dacă sunt și poeți saucritici, chiar dacă nu au fost citiți cu suficientă atenție, chiar dacă nu audebutat cu proză scurtă sau n-au mai publicat volume de mult, sunt totuși ceice susțin încă proza scurtă: Nicolae Manolescu, Marian Popa, Ion Maxim, AnaBlandiana, Șt. M. Găbrian, Gheorghe Schwartz, Ioan Radin, Mircea Opriță, VasileAndru, Costache Olăreanu, Vasile Spoială, Horia Ursu, Gheorghe Săsărman,Vladimir Colin, Al. Vlad, Dumitru Matală, Letiția Vladislav, Mircea Nedelciu,Andrei Ujică, Ioan Groșan, Radu Țuculescu, Dan Gârbovan, și lista nu ecompletă.Am înșiruit atâtea nume, alăturându-le în pofidadiferențelor valorice evidente, pentru a demonstra existența unei arii parțialcercetate în care pătrund, încetul cu încetul, nume noi”.Și lista de nume a lui Dan Culcer e destul deredusă față de câți autori au semnat în revista Vatra până la data acestor considerații. Răsfoind colecția revistei, completăm lista cu alțiautori promovați de redacție: Radu Ciobanu, Viorel Știrbu, Corneliu Ștefanache,Gheorghe Crăciun, Gheorghe Iova, Constantin Novac, Ion Ilie Mileșan, CornelDimovici, Valentin Șerbu, Dana Dumitriu, Petru Dorșan, Vasile Gogea, MirceaStanciu, Ion Nete, Ion Zăvoianu, Olimpiu Nușfelean, Maria Baciu, Radu Mareș,Bogdan Ulmu, Mircea-Valer Stanciu, Sorin Teodorescu, Crăciun Bucur, CornelNistea, Dumitru Dinulescu, Rodica Braga, Florin Bănescu și mulți alții.La rândul lui, Gheorghe Perian notează înintroducerea la comentariile pe marginea unor volume publicate de AlexandruPapilian, Dumitru Dinulescu, Dan Mutașcu, Eugen Uricaru, Vasile Igna, MirceaDiaconu, Starea prozei scurte (nr.10/1979, 12/1979): „Revirimentul prozei scurte nu mi se pare un fenomenîntâmplător, după cum n-a fost întâmplătoare nici irupția nuvelei din deceniulșapte. Din analizele pe care le-am întreprins, se poate observa că un spiritnou se instalează în literatura actuală prin proza scurtă. Să ne amintim că înanii ’60, când publicau D. R. Popescu, Fănuș Neagu și Lucian Velea, spiritulnou și-a făcut loc în literatura epocii tot prin proza scurtă. Se pare căacestui gen îi revine misiunea de a anunța, cu o clipă mai devreme, schimbărilede mentalitate care au loc periodic în viața unei literaturi”.Dacă privim retrospectiv, sesizăm că datoriacriticii de care vorbește Dan Culcer a trecut la pasiv, iar schimbarea dementalitate de care amintește Gh. Perian s-a instalat în roman și în prozaexperimentalistă. în evoluția genului nu s-a petrecut nimic spectaculos, n-auexistat perioade de dominație în zona epicii, rămânând mereu sora mai mică aromanului. Cu toate acestea, proza scurtă a avut și are în continuare adepți.Antologia își propune să repună în centrul atenției – pentru o clipă măcar –această specie pe nedrept considerată periferică, minoră, neperformantă.în anii nouăzeci, revista a abandonat proza scurtă,locul ei fiind luat de jurnal, literatura carcerală și o puternică ofensivăcritică, multe dintre ecourile lor nefiind încă stinse. însă proza scurtărevine încet în paginile revistei, tinzând să devină o prezență constantă, faptevidențiat și de antologia noastră.Nevoia de proză scurtă, ca să folosim formulade-acum treizeci de ani a redacției, nu s-a stins, dar nici n-a înclinatbalanța în favoarea ei, chiar dacă mulți autori din generația care pătrundeaatunci în literatură a cultivat specia cu determinare și îndemânare. Cu toateacestea, impresia (sau chiar convingerea) că trambulina mică a prozei scurte nupoate catapulta opera în zona de mare amplitudine a epicii în care exceleazăromanul a continuat să țină specia în planul secund al interesului creator șireceptor. Sperăm ca selecția noastră să clatine serios această percepție și sădezvăluie virtuți pe care numai proza scurtă le poate etala.în final, se cuvin mulțumiri întregii redacțiipentru implicarea fără rezerve în realizarea acestui proiect.





    Antologia de proză scurtă a revistei VATRA
    PUNCTE DE REPER

    Cuprins
    Argument  ......5
    Gabriela ADAMEȘTEANU
    Salonul........11
    Gara de Est......19
    Vasile ANDRU
    După Saturnalii sau când e luna în creștere ......25
    Muntele și călăuza...... 29
    Ana BLANDIANA
    După-amiaza aceea......36
    Rodica BRAGA
    Eternități de-o clipă ......41
    Nicolae  BREBAN
    Ultimul barbar......47
    Celălalt versant.......54
    Leo BUTNARU
    Anfiladă......63
    Dacă tristețe nu e......66
    Radu COSAȘU
    Filmele dimineții......70
    Gheorghe CRĂCIUN
    Cal pe deal lângă satul Nereju......73 Alte puncte de fugă......76
    Maria Luiza CRISTESCU
    Discurs despre ființa numită lama......85 Ca să scapi, mereu înainte...... 88
    Dan CULCER
    Umbra......95
    Eugen CURTA
    Fotografia......100
    Nichita DANILOV
    Mașa și Extraterestrul ......104
    Cornel DIMOVICI
    Soarele și lumina sunt aceleași.......119
    Partida de cărți.......123
    Mihai DRAGOLEA
    Ce miros frumos are iubirea......136
    Daniel DRĂGAN
    Frumoasa uitare.......155
    Șt. M. GĂBRIAM
    O șaibă perfectă......157 Capcana de muște......161
    Vasile GOGEA
    Scene din viața bunului Anselmus......165
    Bdros HORASANGIAN
    O dimineață crăpată și tăiată în felii la Macondo......167 Isabelle......171
    Dumitru HURUBĂ
    Basculanta albastră......191
    Marius JUCAN
    Madona......196
    KOCSIS Francisko
    Cantata profana......200
    Norman MANEA
    Lunecătoarea lume a poveștilor......215
    Octombrie, ora 8......219
    Ceaiul lui Proust.......223
    Nicolae MANOLESCU
    Ușa zidită......227
    Răscrucea......231
    Radu MAREȘ
    Drum spre nord ......236
    Ion Ilie MILEȘAN
    Vânătoare fără șansă......242
    Ovidiu MOCEANU
    Punct și de la capăt......247
    Mircea NEDELCIU
    NORA (sau balada zânei de la Bâlea-lac ......259
    Calul cu frâu încorporat zburdă drept spre ținta dinainte stabilită......256
    Bujor NEDELCOVICI
    Drumul Damascului......259
    Ion NETE
    Ceață însorită...... 269
    Cornel NISTEA
    Pepeni galbeni din Norvegia......272
    Olimpiu NUȘFELEAN
    Meri pitici......276
    Costache OLĂREANU
    Mărturisiri despre copaci......279
    Muzeul romancierilor lumii ......281
    Dragoste cu vorbe și copaci...... 286
    Anatolie PANIȘ
    Râurile care fierb......292
    Radu PETRESCU
    Sub cireși......295
    Marian POPA
    Situația.......301
    Mircea PORA
    Focul ......307
    Mărturisiri.......319
    Ioan RADIN
    O problemă care nu suferă amânare ......322
    Telefonul......324
    Se mai întâmplă......236
    Gheorghe SCHWARTZ
    Scamatorul......328
    întâlnirea......333
    Femeia din vis......337
    Mircea Horia SIMIONESCU
    Casa ......342
    Antonpannescă...... 344
    Mihai SIN
    Confruntarea.......348
    Viorel ȘTIRBU
    Clementina......351
    Sorin TITEL
    De pe „colină”......355
    Paul TUMANIAN
    Visul văduvei ......365
    Marius TUPAN
    Steaua de cumpănă......379
    Radu ȚUCULESCU
    Ah, ce nuntă! ......384Ultimul cenaclu literar. ......386
    Andrei UJICĂ
    Despre cum a fugit fata șefului de gară să-șicaute iubitul și ce a găsit ea într-un război ......391
    Eugen URICARU
    Floare de o specie necunoscută ......397
    Horia URSU
    Iarba de august. ......406
    Daniel VIGHI
    Logodna ......413în vizită .......416
    Alexandru VLAD
    Dragostea și porumbeii albi. ......419
    Un om tânăr ......424
    Andrei ZANCA
    Dula. ......431

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 21

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.72 Seconds