Who's Online
Exista in mod curent, 46 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Restituiri: Nicolae Trifon. Nae Ionescu. Origini aromanesti?
Scris la Friday, February 21 @ 15:50:25 CET de catre asymetria |
Constantin Beldie despre orginile lui Nae Ionescu. Un comentariu
Nae Ionescu e un personaj
contradictoriu, ceea ce explică admirația și repulsia pe care le-a
stârnit. Pentru mine, el est întâi de toate emblematic pentru
acest curios amestec de dezbatere publică de înaltă ținută
intelectuală, rafinată, nu însa și neapărat consistentă, din
perioada interbelica, și un gust pronunțat pentru cacialma,
emblematic pentru o anumită zăpăceală derutantă fiindcă greu de
explicat numai prin lichelismul si arivismul unora dintre
principalii protagoniști, în tot cazul cu consecințe criminale
dacă ne gândim la cei care au avut de suferit de pe urma extremei
drepte românești.
In lipsa unei reevaluari
realiste a acestei perioade interbelice, trăim din decembrie 1989
încoace în umbra ei, pe urmele ei, cu speranța lăuntrică că ea
va reveni sub o formă sau alta, ceea ce mi se pare cu atât mai
regretabil cu cât înalta ținută intelectuală si rafinamentul de
odinioara sunt din ce în ce mai greu de reperat în zilele noastre,
în timp ce arivismul și lichelismul conservă aceași vigoare.
Portretul lui Nae Ionescu
schițat de memorialistul Constantin Beldie e remarcabil nu numai
prin informațile inedite despre colegul și prietenul său pe care
ni le dă ci și prin rezervele pe care le sugereaza în legătură
cu acest « gazetar aventuros, filozof și profet mincinos »
[Constantin Beldie, Oamenii văzuți de aproape,
editie îngrijită de Dan Zamfirescu, București : editura Roza
vânturilor, 2005, p. 121].Informațile furnizate de
aparatul de note redactat de editorul acestor memorii, Dan Zamfirescu
, sunt nu mai puțin remarcabile prin erudiția și cercetările pe
care le-a întreprins, chiar dacă interpretările propuse sunt
discutabile.
Iată nota
privitoare la aromâni la paginile 357-358 :
« Pentru
strămoșii materni ai lui Nae Ionescu dispunem acum de investigațile
aprofundate ale doamnei Dora Mezdrea [Nae Ionescu.
Biografia, Editura Muzeului Brăila, 2005], după care mama
lui Nae Ionescu și a celorlalți trei copii ai cuplului Ionescu
aparținea spațiului grecofon, ceea ce – după părerea
subsemnatului – nu însemna automat și grecesc. Familia Apostolu
era venită din Epir – inima românimii sub-dunărene. Caracterul
și comportamentul lui Nae Ionescu, și mai ales modul lui de a gândi
și a scrie ne arată mai degrabă o rădăcină aromânească decât
grecească, și rămâne ca participarea unor buni cunoscători ai
acestei probleme să dea de urmele exacte ale acestor strămoși.
Până atunci trebuie notate cele găsite de doamna Dora Mezdrea :
mama lui Nae Ionescu, Eugenia, născută în 1852 și decedată în
1932, era ultima din cei 6 copii ai lui Nicolae Trifon și ai
Zamfirei Apostolu. Era un copil târziu (tatăl avea 45 de ani și
mama 37 la nașterea ei). Familia Apostoul descinsese în Brăila în
1830 din Mețora [Mețovo, Aminciu] Epirului, iar bunica lui Nae
Ionescu, Zamfira, era născută în Grecia la 1819. Nicolae Trifon cu
care s-a căsătorit la 13 octombrie 1835 era la a doua căsătorie
(prima soție murindu-i în 1833 sau 1834) și era la rându-i venit
în Brăila din același spațiu elenofon. Ca negustor își ținea
corespondența și registrul de afaceri în grecește. Dacă
Apostolii erau aromâni, cu siguranță că a fost și Trifon,
cunoscută fiind rigoarea cu care această ramură a românității
își păstrează coeziunea și pe această cale.
S-ar putea ca atunci când
Nae Ionescu a ținut la Dalles conferința despre Imperialismul
românesc, cu
referire specială la rolul aromânilor din sudul Dunării, să fi
dat curs și unui “glas al sângelui”. »
Sincer, poveștile cu glasul
sângelui nu îmi spun mare lucru în general si mai ales când e
vorba de un personaj atât de ambiguu ca Nae Ionescu. Din păcate,
n-am avut ocazia să dau de faimoasa conferință de la Dalles și
mulțumesc anticipat persoanei care va pune în circulație pe Web
pasajul privind aromânii. Trebuie să fie reprezentativ pentru
retorica naționalistă română din acea perioadă, tot atât de
pretențioasă pe cât de păguboasă în ultimă analiză.
Câteva observații
însă.
« Nimeni nu i-a
cunoscut originile », scrie C. Beldie precizând că, ulterior,
în 1938, a aflat că « pe taică-său l-ar fi chemat Stroe
Ivașcu, nume românizat desigur în Ionescu, el însuși
semnându-și uneori articolele Nicolae Ivașcu. Originea pare a fi
așadar bacanică, după cum l-arată chipul său fizic și moral,
maică-sa fiind, după înseși spusele lui, grecoaică, națiune
sofistă din țara minciunii, cu vânzători mari de vorbe, ceea ce
îl îndemna să încerce a se pretinde (…) că s-ar trage tocmai
din Bizanț. » Un lucru pare a fi sigur, până la moarte, în
1940, Nae Ioescu nu s-a prezentat ca « macedonean ». Să
reamintim că, chiar daca unii dintre ei își făcuseră un « nume »
prin participarea lor la mișcarea legionară, aromânii nu
căpătaseră încă faima de mari patrioți români de care se vor
bucura ani de-a rândul în România cu așa un succes încât în
zilele noastre unii dintre ei se înfioară la ideea ca aromânii ar
putea fi alceva decât români, cel puțin la origine.
De reținut mai ales, poate,
faptul că persoanele de origine sub-dunăreană, nu neapărat
aromână, au jucat un rol mai mare decât s-ar fi putut crede în
istoria modernă a României.
Un detaliu, în fine : acel
ascendent Trifon al filozofului nu cred că are vreo legătură cu
familia omonimă din care provin, familie care se activa la Sofia și
Belgrad la acea vreme, orașe în care comerțul era mai ales
« țințar » în timp ce la Brăila și Galați
predominau grecii. (Tin să-i mulțumesc lui Matei Cazacu care mi-a
indicat acest pasaj din memorile lui C. Beldie despre Nae Ionescu în
ideea că am fi fost poate rude !)
Nicolas Trifon
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|