Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 48 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Restituiri: Nicolae Trifon. Nae Ionescu. Origini aromanesti?
    Scris la Friday, February 21 @ 15:50:25 CET de catre asymetria
    Memoria
    Constantin Beldie despre orginile lui Nae Ionescu. Un comentariu



    Nae Ionescu e un personaj contradictoriu, ceea ce explică admirația și repulsia pe care le-a stârnit. Pentru mine, el est întâi de toate emblematic pentru acest curios amestec de dezbatere publică de înaltă ținută intelectuală, rafinată, nu însa și neapărat consistentă, din perioada interbelica, și un gust pronunțat pentru cacialma, emblematic pentru o anumită zăpăceală derutantă fiindcă greu de explicat numai prin lichelismul si arivismul unora dintre principalii protagoniști, în tot cazul cu consecințe criminale dacă ne gândim la cei care au avut de suferit de pe urma extremei drepte românești.

    In lipsa unei reevaluari realiste a acestei perioade interbelice, trăim din decembrie 1989 încoace în umbra ei, pe urmele ei, cu speranța lăuntrică că ea va reveni sub o formă sau alta, ceea ce mi se pare cu atât mai regretabil cu cât înalta ținută intelectuală si rafinamentul de odinioara sunt din ce în ce mai greu de reperat în zilele noastre, în timp ce arivismul și lichelismul conservă aceași vigoare.

    Portretul lui Nae Ionescu schițat de memorialistul Constantin Beldie e remarcabil nu numai prin informațile inedite despre colegul și prietenul său pe care ni le dă ci și prin rezervele pe care le sugereaza în legătură cu acest « gazetar aventuros, filozof și profet mincinos » [Constantin Beldie, Oamenii văzuți de aproape, editie îngrijită de Dan Zamfirescu, București : editura Roza vânturilor, 2005, p. 121].
    Informațile furnizate de aparatul de note redactat de editorul acestor memorii, Dan Zamfirescu , sunt nu mai puțin remarcabile prin erudiția și cercetările pe care le-a întreprins, chiar dacă interpretările propuse sunt discutabile.


    Iată nota privitoare la aromâni la paginile 357-358 :

    « Pentru strămoșii materni ai lui Nae Ionescu dispunem acum de investigațile aprofundate ale doamnei Dora Mezdrea [Nae Ionescu. Biografia, Editura Muzeului Brăila, 2005], după care mama lui Nae Ionescu și a celorlalți trei copii ai cuplului Ionescu aparținea spațiului grecofon, ceea ce – după părerea subsemnatului – nu însemna automat și grecesc. Familia Apostolu era venită din Epir – inima românimii sub-dunărene. Caracterul și comportamentul lui Nae Ionescu, și mai ales modul lui de a gândi și a scrie ne arată mai degrabă o rădăcină aromânească decât grecească, și rămâne ca participarea unor buni cunoscători ai acestei probleme să dea de urmele exacte ale acestor strămoși. Până atunci trebuie notate cele găsite de doamna Dora Mezdrea : mama lui Nae Ionescu, Eugenia, născută în 1852 și decedată în 1932, era ultima din cei 6 copii ai lui Nicolae Trifon și ai Zamfirei Apostolu. Era un copil târziu (tatăl avea 45 de ani și mama 37 la nașterea ei). Familia Apostoul descinsese în Brăila în 1830 din Mețora [Mețovo, Aminciu] Epirului, iar bunica lui Nae Ionescu, Zamfira, era născută în Grecia la 1819. Nicolae Trifon cu care s-a căsătorit la 13 octombrie 1835 era la a doua căsătorie (prima soție murindu-i în 1833 sau 1834) și era la rându-i venit în Brăila din același spațiu elenofon. Ca negustor își ținea corespondența și registrul de afaceri în grecește. Dacă Apostolii erau aromâni, cu siguranță că a fost și Trifon, cunoscută fiind rigoarea cu care această ramură a românității își păstrează coeziunea și pe această cale.

    S-ar putea ca atunci când Nae Ionescu a ținut la Dalles conferința despre Imperialismul românesc, cu referire specială la rolul aromânilor din sudul Dunării, să fi dat curs și unui “glas al sângelui”. »

    Sincer, poveștile cu glasul sângelui nu îmi spun mare lucru în general si mai ales când e vorba de un personaj atât de ambiguu ca Nae Ionescu. Din păcate, n-am avut ocazia să dau de faimoasa conferință de la Dalles și mulțumesc anticipat persoanei care va pune în circulație pe Web pasajul privind aromânii. Trebuie să fie reprezentativ pentru retorica naționalistă română din acea perioadă, tot atât de pretențioasă pe cât de păguboasă în ultimă analiză.


    Câteva observații însă.

    « Nimeni nu i-a cunoscut originile », scrie C. Beldie precizând că, ulterior, în 1938, a aflat că « pe taică-său l-ar fi chemat Stroe Ivașcu, nume românizat desigur în Ionescu, el însuși semnându-și uneori articolele Nicolae Ivașcu. Originea pare a fi așadar bacanică, după cum l-arată chipul său fizic și moral, maică-sa fiind, după înseși spusele lui, grecoaică, națiune sofistă din țara minciunii, cu vânzători mari de vorbe, ceea ce îl îndemna să încerce a se pretinde (…) că s-ar trage tocmai din Bizanț. » Un lucru pare a fi sigur, până la moarte, în 1940, Nae Ioescu nu s-a prezentat ca « macedonean ». Să reamintim că, chiar daca unii dintre ei își făcuseră un « nume » prin participarea lor la mișcarea legionară, aromânii nu căpătaseră încă faima de mari patrioți români de care se vor bucura ani de-a rândul în România cu așa un succes încât în zilele noastre unii dintre ei se înfioară la ideea ca aromânii ar putea fi alceva decât români, cel puțin la origine.

    De reținut mai ales, poate, faptul că persoanele de origine sub-dunăreană, nu neapărat aromână, au jucat un rol mai mare decât s-ar fi putut crede în istoria modernă a României.

    Un detaliu, în fine : acel ascendent Trifon al filozofului nu cred că are vreo legătură cu familia omonimă din care provin, familie care se activa la Sofia și Belgrad la acea vreme, orașe în care comerțul era mai ales « țințar » în timp ce la Brăila și Galați predominau grecii. (Tin să-i mulțumesc lui Matei Cazacu care mi-a indicat acest pasaj din memorile lui C. Beldie despre Nae Ionescu în ideea că am fi fost poate rude !)


    Nicolas Trifon

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.49 Seconds