Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 68 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Editoriale: Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor. Comunicatul nr.1
    Scris la Wednesday, March 20 @ 19:01:08 CET de catre asymetria
    Distribuitor de afise Publicăm acest proiect de Consituție ca probă a necesității absolute de a dota România cu o lege fundamentală corespunzând nevoilor sale și tradițiilor sale, așa cum le vedem noi, solidari cu acțiunea Mișcării pentru Constitutia Cetățenilor. Această mișcare se produce într-o direcție bună, radicală și legalistă concomitent, pentru o evoluție organică a României, pentru oprirea acțiunii de dezmembrare a țării, de deposedarea violentă și de pauperizare a cetățenilor ei.

    Dan Culcer pentru redacția Asymetria și Association des Journalistes Roumains-Ouest.



    Miscarea pentru Constitutia Cetatenilor. Comunicatul nr.1

    MIȘCAREA PENTRU CONSTITUȚIA CETĂȚENILOR-Comunicatul NR. 1/ Sâmbătă, 16.03.2013, la București, a avut loc ședința de constituire a Comitetului de Inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea Constituției României... Membrii Comitetului de Inițiativă au aprobat Proiectul de lege privind revizuirea Constituției României și Expunerea de motive la acest proiect legislativ. Cele două documente, împreună cu Declarația de constituire a Comitetului de Inițiativă vor fi depuse la Consiliul Legislativ, în vederea obținerii avizului acestuia, în termen de 30 zile de la solicitare. Proiectul de lege, Expunerea de motive, Declarația de Constituire a Comitetului de Inițiativă și avizul Consiliului Legislativ vor fi publicate în Monitorul Oficial al României. După publicare, urmează 6 luni în care trebuie strânse cele 500.000 de semnături pentru susținerea inițiativei legislative și depunerea întregului dosar la Parlamentul României, în vederea adoptării proiectului de lege, înainte ca acesta să fie supus aprobării poporului, prin referendum.  Membrii Comitetului de Inițiativă au aprobat PROTOCOLUL prin care a fost înființată Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor, asociație fără personalitate juridică, fără scop lucrativ, care are ca obiective:  a) Promovarea inițiativei legislative a cetățenilor pentru revizuirea Constituției României;  b) Monitorizarea modului în care instituțiile statului român respectă prevederile Constituției și ale legilor țării;  c) Inițierea de propuneri legislative ale cetățenilor.  Activitatea Mișcării pentru Constituția Cetățenilor este organizată și coordonată de către Comitetul de Inițiativăpentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României. Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor își va constitui comitete de acțiune la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor și județelor țării, la nivel național, precum și în străinătate, în țările și localitațile în care trăiesc români. în Mișcarea pentru Constituția Cetățenilor se poate înscrie orice persoană fizică și juridică română care aderă la obiectivele Mișcării și se angajează să militeze și să acționeze pentru realizarea acestor obiective. în perioada care urmează până la depunerea dosarului la Parlament, Mișcarea va organiza o amplădezbatere națională pe marginea Proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, urmând ca propunerile de modificare și completare formulate în această dezbatere să fie incluse în proiectul de lege propus de Comitetul de Inițiativă.  Publicăm, mai jos, proiectul de lege privind revizuirea Constituției României, aprobat de Comitetul de Inițiativă, prefațat de Expunerea de motive la acest proiect. 
    EXPUNERE DE MOTIVE Constituția României, adoptată prin Referendumul național din 8 decembrie, revizuită prin Referendumul național din 18-19 octombrie 2003, s-a dovedit total necorespunzătoare pentru aspirațiile și năzuințele poporului român, greu încercat în ultimii 70 de ani ai istoriei sale, începând cu punerea în practică a odiosuluiPact Ribbentrop-Molotov, continuând cu lovitura de stat din 23 august 1944, prin care a fost instalat regimul comunist în România, cu lovitura de stat din 22 decembrie 1989, prin care a fost instalat regimul cleptocratic actual, cu cei 23 de ani de distrugere și jefuire a avuției productive acumulată de români de-a lungul veacurilor, cu aducerea majorității cetățenilor României în starea de sclavie, în care se află în prezent. 
    Eliberat din jugul regimului comunist prin sacrificiul suprem al celor peste 1.000 de tineri români, uciși, în zilele însângerate ale lui decembrie 1989, poporul român, cu uriașa avuție productivă acumulată din munca lui, în timpul regimului comunist, avea posibilitatea și era îndreptățit să-și construiască o economie democratică, productivă și performantă, care să-i asigure prosperitatea, precum și posibilitatea de a-și construi un stat cu adevărat democratic, un stat al lui, al poporului, care să-l slujească, să-i apere drepturile și libertățile. Cu avuția productivă, cu situația financiară și cu forța de muncă, de înaltă calificare, pe care le avea în 1990, poporul român ar fi avut, astăzi, venituri, adică pensii și salarii, ca și venituri bugetare, de patru ori mai mari decât cele pe care le are, nivelul lui de trai ar fi fost, astăzi, printre cele mai ridicate din Europa și din lume
    Din nefericire, autorii loviturii de stat din decembrie 1989 nu numai că au confiscat revoluția, revolta populară a românilor, dar au acaparat și statul român, pe care l-au transformat în instrument de jefuire a poporului și de îmbogățire a lor, a celor care s-au instalat la conducerea statului român prin lovitura de stat. Au jefuit și s-au îmbogățit. Au distrus, au demolat mii de uzine și fabrici construite de români, pe care le-au vândut ca fier vechi și alte materiale de construcții, cu banii încasați și-au cumpărat bunuri de consum de lux - vile, jeepuri, iahturi etc. Cea mai mare parte a capitalului național a fost trecută în proprietatea străinilor, prin așa-numita privatizare, prin vânzare la prețuri derizorii a miilor de întreprinderi, uzine, fabrici, spații comerciale și de birouri, bănci etc., construite cu multă trudă și multe privațiuni de către cetățenii României. 
    Cu ajutorul inflației, statul român, prin Banca Națională a României, a pus pe butuci fabricile și uzinele, întregul capital productiv al țării, ca să poată să le demoleze, ca să poată să le scoată la mezat, să fie cumpărate de guvernați și de străinii, la prețuri de nimic. Cu ajutorul aceleiași inflații, statul român, în mai puțin de un deceniu, în perioada 1990-1997, a redus la jumătate puterea de cumpărare a salariilor și pensiilor, astfel încât majoritatea cetățenilor României a fost adusă în stare de sărăcie, în imposibilitatea de a economisi și de a investi, pentru crearea de capacități de producție și de locuri de muncă. Au fost distruse 4 milioane de locuri de muncă, astfel încât peste 3 milioane de români au fost obligați să ia drumul străinătății, în căutarea unui loc de muncă. Rezultatul final al acestui proces de distrugere și jefuire este acela că România a fost adusă în stare de colonie, iar majoritatea poporului român a fost adusă în stare de sclavie. Cea mai mare parte a capitalului utilizat pe teritoriul României se află în proprietatea străinilor, a transnaționalelor, ceea ce face ca și cea mai mare parte a avuției create în România să intre în proprietatea străinilor și să plece din țară. înstrăinarea capitalului național a determinat și înrăutățirea nemaiîntâlnită a raportului dintre remunerația muncii și remunerația capitalului. în România, ponderea salariilor, pensiilor și celorlalte venituri derivate din salarii în Produsul Intern Brut (PIB) este de sub o treime, restul fiind profituri, în timp ce în Elveția, de exemplu, ca și în alte țări civilizate ale lumii, poderea profiturilor este de sub o treime, restul revenind salariilor, pensiilor și altor venituri derivate din salarii. 
    Starea actuală dezastruoasă a economiei și societății românești a fost determinată de modul defectuos în care a fost concepută Constituția adoptată în 1991 și revizuită în 2003, de modul în care această Constituție a definit raportul dintre popor și stat, de modul în care au fost definite atribuțiile diferitelor componente ale statului și relațiile dintre acestea. A fost creat, astfel, un stat scăpat total de sub controlul poporului. A fost creat un stat controlat de autorii loviturii de stat din decembrie 1989, transformați, prin privatizare, în stăpâni ai capitalului național, în cârdășie cu transnaționalele. 
    Deși, în Constituția României, la articolul 1, se prevede că România este stat democratic, oricine poate vedea că această prevedere este o vorbă goală, care nu are nici o legătură cu realitatea. Un stat democratic este un stat în care puterea politică, puterea de a stabili norme de conviețuire socială, de a adopta și aplica legile care să reglementeze relațiile dintre cetățeni și dintre cetățeni și stat, aparține poporului (demos=popor; kratos=putere).Poporul român a fost deposedat de puterea politică, care a fost acaparată de autorii loviturii de stat din decembrie 1989 și este menținută în ghearele acestora, prin statul creat de ei. 
    Uzurpatorii puterii politice a poporului român au folosit statul român pentru a acapara puterea economică, capitalul acumulat de români până în 1989, ca și profiturile realizate de acest capital, după 1989. Toată acestă avuție a fost trecută în proprietatea privată a minorității autohtone, formată din cei care s-au instalat la conducerea statului român, și a străinilor, care au cumpărat la prețuri de nimic cea mai mare parte a capitalului furat de către guvernanți de la poporul român, prin Legea 15/1990. în felul acesta, a fost creată o pătură minoritară foarte bogată, oligarhia, care deține cea mai mare parte a capitalului utilizat în România și care controlează total și statul român. Așa se face că, în prezent, în România funcționează nu un stat democratic, al poporului, ci un stat oligarhic (oligos=puțin; arche=putere), un stat al minorității îmbogățite prin jaful denumit privatizare. Putem spune, cu deplin temei, că statul român actual este, în egală măsură, și un stat plutocratic (ploutos-bogăție), al celor bogați, un stat cleptocratic (klepto=afura), un stat al hoților
    Principii fundamentale.
    Scoaterea poporului român din marasmul economic, politic, social și moral în care a fost adus de statul român uzurpator necesită schimbarea, din temelii, a legii fundamentale a societății românești, a Constituției României. Acestui scop îi răspunde inițiativa legislativă cetățenească privind revizuirea Constituției României, pe care o propunem spre aprobarea poporului român.La baza proiectului de revizuire sunt așezate următoarele principii fundamentale:  1. Statul este creat de popor. Statul există și funcționează sub controlul poporului. Rațiunea de a fi a statului este să slujească poporul, să apere drepturile și libertățile cetățenilor, să furnizeze servicii publice, de uz și de interes public. 
    2. Poporul poate să-și exercite controlul asupra statului, asupra puterii politice, dacă și numai dacă el, poporul, deține și puterea economică, dacă este proprietar asupra capitalului. Constituția trebuie să dispună mecanismele juridice și financiare prin care poporul să devină și să rămână proprietar al capitalului utilizat în economia națională 3. Statul este constituit din mai multe componente, numite puteri, complet separate una de alta și total independente una față de alta, care se controlează reciproc și toate sunt controlate de popor. Statul român este constituit din cinci componente: legislativă, executivă, judecătorească, mediatică, financiară. 
    4. România este patria poporului român. Statul român este obligat să apere teritoriul național al poporului său, să actioneze necontenit pentru Reîntregirea Patriei cu teritoriile rupte din trupul țării de către participanții la cel de al doilea Război Mondial. 
    øøø Românii, stăpâni pe capitalul și teritoriul național și pe resursele naturale ale țării. Cea mai importantă prevedere a proiectului de revizuire constă în reconstituirea drepturilor de proprietate ale poporului român asupra capitalului național, asupra teritoriului național și asupra rasurselor naturale ale țării. Numai reconstituirea drepturilor de proprietate asupra capitalului, pământului și resurselor naturale ale țării va face posibilă și recâștigarea celorlalte drepturi și libertăți ale românilor. 
    øøø împroprietărirea cetățenilor cu capital productiv.Proiectul prevede constituirea Fondului Național de Capital Distributiv, în care va fi colectată o cincime din Produsul Intern Brut al țării, în principal, prin instituirea impozitului progresiv pe marile proprietăți. Sumele bănești colectate în acest Fond vor fi folosite pentru împroprietărirea cetățenilor români cu capital productiv: terenuri, construcții, mașini, utilaje, echipamente, licențe, brevete etc. Scopul urmărit, prin acestă împroprietărire, este unul dublu
    a) despăgubirea cetățenilor României pentru capitalul și profiturile de care au fost deposedați, prin așa-zisa privatizare și 
    b) construcția economiei democratice, o economie în care majoritatea capitalului să intre și să rămână în proprietatea privată a majorității cetățenilor țării. 
    Trecerea capitalului, a puterii economice, în mâinile celor mulți, ale poporului, va crea temelia trainică a statului democratic, a statului poporului. Statul român va fi obligat să răscumpere întregul capital pe care l-a furat de la poporul român prin Legea 15/1990 și pe care l-a vândut, prin legile privatizării. Răscumpărarea va fi făcută cu bani de la Fondul Național de Capital Distributiv. Capitalul răscumpărat va fi trecut în patrimoniul Fondului Național de Pensii Publice, până la completarea activului net al acestui Fond și în patrimoniul Fondului Național de Capital Distributiv și, ulterior, în proprietatea privată a cetățenilot țării. 
    øøø Statul este administrator al proprietății publice. în goana lor după jaf și îmbogățire, guvernanții români au inventat ceea ce ei numesc proprietatea PRIVATĂ a statului. Nu s-au mulțumit să treacă în proprietatea statului lor bunurile aflate în proprietatea poporului român, dar au trecut cea mai mare parte a acestor bunuri în așa-zisa proprietate privată a statului, ca să le poată vinde, să le scoată la mezat, pentru ca să le poată cumpăra, ei și străinii, la prețuri de batjocură. Proiectul de lege propus de cetățeni pentru revizuirea Constituției desființează această așa-zisă proprietate a statului, fie ea privată sau publică. Statul nu produce avuție, ca atare nu poate fi proprietar asupra nici unui fel de bunuri. Numai cetățenii, numai poporul produce avuție. Numai el, poporul, poate fi proprietar. El poporul, hotărăște ca o parte din avuția creată de el să intre în proprietatea publică, a tuturor cetățenilor țării. El, poporul, prin Constituție, încredințează statului și autorităților publice locale, spre folosință, sau spre administrare, bunurile aflate în această proprietate publică. Statul nu este proprietar. Statul este numai utilizator sau administrator al bunurilor aflate în proprietatea publică, a poporului. 
    øøø Statul nu este nici comerciant, nici negustor. Statul nu poate vinde bunurile aflate în proprietatea publică, a poporului. Nu le poate nici închiria, nici concesiona. Bunurile intrate în proprietate publică sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit până la completa lui uzură, când este scos din funcțiune și casat, conform prevederilor legii. Orice bun intrat în proprietate publică este folosit în scopul pentru care a fost creat sau achiziționt, acela de a furniza bunuri și servicii cetățenilor, de uz și de interes public. øøø Resursele naturale, exploatate prin regii ale statului român. Proiectul de lege propus obligă statul român să exploateze și să valorifice resursele naturale ale țării prin forțe proprii, respectiv prin regii autonome, subordonate guvernului, sau autorităților publice locale. Proiectul propune, de asemenea, reconstituirea tuturor regiilor autonome în sectoarele economice de importanță strategică, sau cu caracter de monopol.
    øøø Fondul Național de Pensii Publice. Dreptate pentru pensionari. Statul român postdecembrist și-a însușit, prin Legea 15/1990, și capitalul acumulat de statul comunist din contribuțiile de asigurări sociale ale cetățenilor țării. Actualii pensionari ai României au fost de două ori deposedați, furați. Li s-a furat și capitalul acumulat din contribuțiile pentru pensii și capitalul acumulat din profiturile realizate de întreprinderile în care au muncit ca salariați, în timpul regimului comunist. Normal ar fi fost ca, în 1990, să se calculeze valoarea, la zi, a fondului național de pensii publice și, cu această valoare, fondul să fi devenit acționar la societățile comerciale create din fostele întreprinderi de stat. în felul acesta, pensionarii României și-ar fi primit pensiile de la fondul lor de pensii, nu din contribuțiile actualilor salariați. Guvernanții au preferat să le fure banii și să-i transforme pe pensionari în cerșetori ai așa-zisului buget de asigurări sociale. Mai mult,au învrăjbit societatea românească, instigând generația tânără împotriva celei vârstnice, prezentată ca fiind întreținută de actualii salariați. Statul român trebuie obligat să repare marea nedreptate făcută actualilor și viitorilor pensionari ai țării. În acest sens, proiectul de revizuire a Constituției prevede crearea Fondului Național de Pensii Publice. Statul va trebui să calculeze valoarea actuală a activului net al Fondului Național de Pensii Publice. Cu această valoare, Fondul va deveni acționar la societățile comerciale create prin aplicarea prevederilor Legii 15/1990. Priectul interzice obligarea cetățenilor să contribuie la fonduri private de pensii. Statul român va trebui să creeze și un Fond Național de Asigurări de Sănătate și un Fond Național de Șomaj, în care să fie colectate contribuțiile participanților la aceste fonduri. Disponibilitățile bănești ale acestor fonduri, ca și cele ale Fondului Național de Pensii Private, vor fi investite în valori mobiliare emise de societățile comerciale românești, ceea ce va determina creșterea capacităților de producție ale economiei naționale și sporirea resurselor acestor fonduri, a capacităților lor de a oferi beneficii sporite membrilor lor. øøø Sistem financiar subordonat intereselor cetățenilor. Proiectul de lege privind revizuirea Constituției propune schimbări radicale în construcția sistemului financiar al țării. Proiectul impune instituirea controlului poporului asupra întregului sistem financiar, inclusiv asupra principalei componentei a acestuia, Banca Națională a României. Sistemul financiar trebuie transformat din instrument de jefuire a poporului în instrument de apărare a drepturilor și libertățillor cetățenilor, în primul rând a dreptului poporului român de a fi stăpân pe avuția pe care o creează prin munca sa, în țara sa. Guvernatorul Băncii Naționale a României va fi ales de popor, prin vot direct, universal, egal, secret și liber exprimat, pentru o perioadă de 5 ani. Nici o persoană nu va putea ocupa funcția de Guvernator al Băncii Naționale a României mai mult de două mandate.
    øøø Credite numai în lei, pentru investiții productive.Proiectul dispune folosirea numai a monedei naționale, leul, în efectuarea operațiunilor de încasări și plăți, ca și în acordarea de credite. Acordă dreptul de a crea bani numai Băncii Naționale a României. Obligă băncile care activează în România să acorde credite numai în lei și numai pentru investiții, pentru crearea de capacități de producție. Singurele instituții care pot acorda credite pentru consum sunt casele de ajutor reciproc, ca asociații nonprofit, care acordă credite numai membrilor lor.
    øøø Tezaurul de aur al poporului să fie păstrat în țară.Având în vedere că rezervele de aur ale țării au fost scoase din țară și că cea mai mare parte a rezervelor valutare ale țării sunt constituite din așa-zise „valori mobiliare”, adică hârtii emise de diverse state și instituții financiare internaționale, a căror valoare poate fi spulberată de orice țeapă prezentată sub denumirea de „criză financiară”, o bună parte din aceste rezerve fiind făcute cu bani împrumutați de către Banca Națională a României de la FMI, proiectul de lege propus dispune aducerea în țară a rezervei de aur, vânzarea hârtiilor (valori mobiliare), de care statul și poporul român nu au nevoie și rambursarea împrumuturilor de la FMI și alte instituții de același fel, astfel încât rezervele internaționale ale României să fie constituite din valori reale, din aur și depozite valutare, păstrate în țară. Se impune trecerea rezervelor valutare din administrarea Băncii Naționale a României în administrarea Ministerului de Finanțe.
    øøø Statul să funcționeze cu bugete echilibrate, fără împrumuturi. Proiectul propune obligarea statului român să funcționeze cu bugete echilibrate, sau cu excedente.Statul român și autoritățile publice locale nu se pot împrumuta decât în situații deosebite, în stare de război, de asediu, sau de urgență. în proiect sunt introduse prevederi manite să pună ordine în activitatea unor componente importante ale sistemului financiar al țării, care să nu mai poată fi folosite de către guvernanți și„băieții deștepți” pentru manipularea prețurilor pe piețele financiare și jefuirea micilor investitori. Este vorba de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor și Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, toate acestea fiind „comasate”, recent, printr-o ordonanță de urgență, în Autoritatea de Supraveghere Financiară, o uriașă struțo-cămilă, care să poată fi, mai ușor, controlată de politicieni.
    øøø O reală și completă separație și independență a puterilor în stat. în prezent, Parlamentul (puterea legislativă) numește guvernul, deci puterea executivă. Tot parlamentul numește membrii Curții Constituționele (putere judecătorească), membrii Consiliului Superior al Magistraturii (putere judecătorească), membrii Consilului Audiovizualului (putere mediatică), membrii Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (putere financiară). Președintele României (putere executivă) numește judecătorii și procurorii (putere judecătorească) etc. Aici, în acest amestec al puterilor în treburile celorlalte,în această „coabitare” a puterilor în stat se află principalul izvor al cancerului corupției generalizate care ucide, treptat, dar sigur, societatea românească. 
    Proiectul propus stabilește o reală și completă separație a puterilor statului, o reală și completă independență a acestora. Toți cetățenii care vor exercita puterea încredințată de popor acestor componente ale statului sunt aleși de popor. Nici o putere nu mai numește “reprezentanți” ai poporului în celelalte puteri. Poporul își va alege singur, direct, pe toți reprezentanții săi, în toate puterile, în toate componentele statului. Poporul va alege direct, prin vot, și membrii Parlamentului (putere legislativă), și pe Președintele României (putere executivă), și pe toți magistrații (putere judecătorească) și pe directorul Serviciului Național al Informației Publice (putere mediatică) și pe Guvernatorul Băncii Naționale a României (putere financiară). Parlamentul României va face legi și nimic altceva. Președintele României va exercita puterea executivă și nimic altceva. Magistrașii vor face dreptate și nimic altceva. Puterea mediatică va asigura informarea corectă a poporului român și nimic mai mult. Banca Națională a României va asigura stabilitatea prețurilor și nimic mai mult. øøø România, continuatoare a Daciei și a statului național și unitar constituit în 1918. Inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției României consființește dreptul românilor de a fi stăpâni pe teritoriul lor național. Inițiativa stabilește că, pe teritoriul României, numai cetățenii români, ca persoane fizice, sau constituți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată. Noua Constituție a României propusă, prin inițiativa cetățenească, recunoaște faptul că România este continuatoarea Daciei, că statul român este moștenitorul statului național și unitar consființit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit și semnat în Sfatul Țării la Chișinău pe 27 Martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovonei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918 și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918.
    øøø Reîntregirea Patriei, drept al poporului și obligație a statului român. Proiectul legislativ propus obligă statul român să militeze, necontenit, și să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional.
    øøø România este, deja regionalizată, conform cerințelor UE. Proiectul propus recunoaște faptul că, în România, au fost create regiuni de dezvoltare, în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României și ale Uniunii Europene, stabilește că aceste regiuni de dezvolare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică. Ele constituie cadrul de elaborare a politicilor de dezvoltare regională și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene. Prin crearea acestor regiuni de dezvoltare, România și-a îndeplinit obligațiile asumate, în acest domeniu, astfel că nu mai este nevoie de nici un fel de „regionalizare” a României. øøø Poporul român are dreptul să știe cine primește cetățenia română. Proiectul de revizuire consființeștedreptul poporului de a cunoaște numele persoanelor cărora statul român le acordă cetățenia română. în acest sens, statul este obligat să publice, în fiecare an, lista persoanelor cărora statul român le-a acordat cetățenie, la cerere sau prin adopție, cu precizarea cetățeniilor pe care le-au mai deținut, sau le dețin, ca și a prenumelor părinților.
    øøø Partide politice fără finanțare de la buget, fără partide constituite pe criterii etnice. Se propun noi norme referitoare la înființarea și funcționarea partidelor politice. Se propune interzicerea constituirii de partide politice pe criterii etnice, interzicerea finanțării de la buget a partidelor politice, tratament egal pentru toate partidele politice înregistrate, conform legii.
    øøø Ziua națională, pe 9 Mai, Ziua Independenței.Imnul național „Trăiască România, Trăiască Tricolorul”. Se propune ca Ziua Națională a României să fie 9 mai, Ziua Independenței. De asemenea, ca Imnul național al României să fie “Trăiască România, Trăiască Tricolorul”. Stema țării să fie imprimată pe culoarea galben a tricolorului.
    øøø Crimele împotriva poporului român, imprescriptibile. Proiectul de revizuire propune ca, chiar în articolul 15 al Constituției, care deschide titlul referitor la drepturile, libertățile și îndatorilor fundamentale ale cetățenilor României, să se precizeze că faptele comise împotriva caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, trădarea țării, precum și faptele care conduc la subminarea economiei naționale și a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român și sunt imprescriptibile. Dreptul de acțiune începe de la data comiterii acestor fapte.
    øøø Informația publică, sub controlul poporului.Având în vedre rolul pe care îl are informația în societatea actuală, mai ales manipularea politică a maselor prin intermediul televiziunii, ca și al celorlalte mijloace massmedia, proiectul propune includerea puterii media printre componentele statului român. în acest sens, se propune transformarea actualului Consiliu Național al Audiovizualului în Serviciul Național al Informației Publice, care va funcționa ca autoritate publică autonomă, sub controlul poporului, având ca misiune garantarea informării corecte a cetățenilor țării de către toți furnizorii de servicii media autorizați de statul român. Directorul acestui serviciu va fi ales de popor, prin vot direct, universal, secret, liber exprimat, ca și Președintele României. Se propune și crearea Serviciului Național de Presă, Radio și Televiziune, care va funcționa tot ca instituție publică autonomă, sub controlul poporului, scos complet de sub influența politicienilor, dar și de sub influența mogulilor din massmedia. Acest serviciu va avea obligația să furnizeze, gratuit, cetățenilor României, prin publicații proprii, agenții de presă, posturi de radio și televiziune, toate informațiile de care aceștia au nevoie, pentru a lua decizii corecte, care să-i ajute să se încadreze, cu succes, în societatea în care trăiesc. Și directorul acestui serviciu va fi ales de popor. Se propune ca manipularea, insulta și calomnia să fie sancționate, conform legii.
    øøø Hrană sănătoasă, fără substanțe toxice și otrăvitoare. Pentru o mai bună exercitare a dreptului cetățenilor la ocrotirea sănătății, se propune obligarea statului să ia măsuri care să asigure accesul neîngrădit al cetățenilor la o hrană sănătoasă, care să nu conțină substanțe toxice și otrăvitoare, accesul la alimente naturale, la apă curată și la aer curat.
    øøø Participarea la vot, obligatorie. în vederea îmbunătățirii vieții politice, a modului în care este guvernată țara, se propune ca, cel puțin temporar, pentru o perioadă de 10-12 ani, participarea la vot să fie obligatorie, concomitent cu introducerea votului prin corespondență, care să permită participarea la vot a tuturor cetățenilor țării, inclusiv a celor plecați, temporar, din țară.
    øøø Maxim două mandate, pentru toate funcțiile elective. Cu același scop, al îmbunătățirii modului cum este guvernată țara, se propune limitarea numărului de mandate la două, pentru toate funcțiile elective din statul român. Se propune, de asemenea, ca orice persoană care a fost aleasă pe listele unui partid politic să-și piardă mandatul dacă părășește partidul în cauză. Pentru o mai bună exercitare a drepturilor de asociere și de inițiativă economică sunt prevăzute clauze care interzic orice fel de avize din partea instituțiilor publice executive la înregistrarea asocierilor și a agenților economici.
    øøø Căsătorie numai între bărbat și femeie. Ținând seama de rolul de neînlocuit pe care îl are familia în creșterea, educația și instruirea copiilor, a tinerei generații de români, se propune ca, în România, căsătoria să se poată încheia numai între bărbat și femeie.
    øøø Parlament unicameral. Maxim 300 de parlamentari. Proiectul propune ca Parlamentul României să fie format dintr-o singură cameră, Camera Reprezentanților, compusă din maxim 300 de membri, în conformitate cu rezultatul referendumului național din 22 noiembrie 2009. 
    øøø O reală democrație participativă. Controlul poporului asupra statului se va realiza nu numai prin alegerea directă, de către popor, a tuturor reprezentanților săi în toate componentele, în toate puterile statului, dar și prin creșterea participării directe a poporului, a cetățenilor la procesul de legiferare, de stabilire a normelor de conviețuire socială. în acest sens, proiectul de revizuire prevede că poporul are dreptul, oricând, să-și exprime, prin referendum, voința cu privire la orice problemă de interes național, cetățenii având dreptul la inițiativă legislativă. Proiectul obligă Parlamentul să ia în dezbatere inițiativele legislative ale cetățenilor, în caz de refuz, Parlamentul fiind dizolvat. Mai mult, în cazul în care Parlamentul respinge o inițiativă legislativă a cetățenilor, Președintele este obligat să organizeze referendum pentru adoptarea, sau respingerea, proiectului respins de Parlament. Dacă proiectul este aprobat, de popor, prin referendum, Parlamentul este dizolvat. Și mai mult. Toate persoanele alese în funcții publice pot fi demise, oricând, de cetățeni, cu un număr de voturi mai mare decât cel cu care au fost alese. Ne exprimăm convingerea că adoptarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, pe care îl propunem, va îmbunătăți, radical, funcționarea statului român, a întregii societăți românești, va scoate poporul român din sărăcie și umilință și il va propulsa pe calea libertății, a demnității, a progresului, a civilizației și bunăstării. 
    Semnează membrii Comitetului de Inițiativă pentru promovarea proiectului de lege privind revizuirea Constituției României, în următoarea componență: 1.ATETELESEI Neculai; 2. BĂLIN Gheorghe; 3. BOBOC Petrache; 4. BREHOIU Marina; 5. COJOCARU Constantin; 6. DIMA Petrică; 7. DOROHOIANU Vasilică; 8.GHEORGHESCU Elena; 9. ILIE Marian; 10. MAGHERU Otilia; 11. MIHAIL Georgeta; 12.MIHĂILĂ Mihai; 13. MIHĂILĂ Petru; 14. MOCANU Anca–Maria; 15. MUREȘEANU Varga–Lucian; 16. ONOFREI Ghiocel; 17. ORLEANU Bogdan-Georgian; 18. PîSLĂ Marcela; 19. POPESCU George–Ninel; 20. PROTOPOPESCU Cornel; 21. RîȘNIȚĂ Gheorghe; 22. TRAȘCĂ Cristian; 23. VOICU Mihai; 24. VOLF Luiza–Tanța 
    PARLAMENTUL ROMâNIEI - CAMERA DEPUTAȚILOR SENAT/ PROIECT DE LEGE PRIVIND REVIZUIREA CONSTITUȚIEI ROMâNIEI
    Parlamentul României adoptă prezenta lege:
    ART. I
    Constituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendum național organizat în zilele de 18-19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și se completează astfel: 1. Alineatele (3) și (4) ale articolului 1 se modifică, astfel:  Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) România este patria poporului român, are un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile individuale, libera dezvoltare a personalității umane, pluralismul politic, dreptatea, dragostea pentru semeni, pentru neam și pentru țară, omenia, ospitalitatea, meritul, cinstea, munca, hărnicia, spiritul de inițiativă, cumpătarea și economisirea reprezintă valori supreme, în spiritul tradițiilor milenare ale poporului roman, și sunt garantate.”  Alineatul (4) va avea următorul cuprins: 
    „(4) Statul român se organizează pe baza principiilor controlului poporului asupra statului și al separației și echilibrului puterilor - legislativă, executuvă, judecătorescă, mediatică și financiară - în cadrul democrației constituționale.” 
    2. Articolul 2 se modifică și se completează, astfel:  Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    „(1) Suveranitatea națională aparține poporului, care o exercită prin referendum.”  După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 
    „(1.1) Poporul delegă o parte din suveranitatea sa statului român, care o exercită în numele și în interesul poporului, potrivit Constituției.” 
    3. Articolul 3 se completează cu două noi alineate, astfel:  După alineatul (1), se adaugă un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:  „(1.1). Pe teritoriul României, numai cetățenii români, ca persoane fizice, sau constituiți în persoane juridice române, pot deține terenuri în proprietate privată.”  După alineatul (3), se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:  „(4) Reorganizarea teritoriului național, sub aspect administrativ, se aprobă de către poporul român, prin referendum.” 
    4. După articolul 3, se introduce au nou articol, 3.1, astfel:  Denumirea articolului va fi: „Reîntregirea Patriei”  Cuprinsul articolului va fi: 
    „(1) România este continuatoarea Daciei, iar poporul român este urmașul poporului dac, leagăn al civilizației europene.  (2) Statul român își revendică continuitatea istorică, el fiind moștenitorul de drept al statului național și unitar consfințit prin Actul Unirii Basarabiei cu România citit și semnat în Sfatului Țării la Chișinau pe 27 Martie 1918, prin Declarația Unirii Bucovinei cu România aprobată de Congresul General al Bucovinei la Cernăuți în 15/28 Noiembrie 1918 și prin Rezoluția Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918. 
    (3) Statul român este obligat să militeze, necontenit, și să facă toate demersurile necesare pentru Reîntregirea Patriei, prin eliminarea definitivă și irevocabilă a consecințelor celui de-al doilea Război Mondial, cu respectarea prevederilor tratatelor și dreptului internațional.” 5. După articolul 3.1, se introduce un nou articol, 3.2, astfel: 
    Denumirea articolului va fi: „Regiunile de dezvoltare” Cuprinsul articolului va fi:  „(1) în concordanță cu obiectivele de coeziune economică și socială ale României, precum și ale Uniunii Europene în domeniul politicilor de dezvoltare regională, pe teritoriul României sunt constituite regiuni de dezvoltare. 
    (2) Regiunile de dezvoltare nu sunt unități administrativ-teritoriale și nu au personalitate juridică.  (3) Denumirile și componența regiunilor de dezvoltare sunt stabilite prin lege organică, adoptată prin referendum. 
    (4) Regiunile de dezvoltare constituie cadrul de elaborare, implementare și evaluare a politicilor de dezvoltare regională, precum și de culegere a datelor statistice specifice, în conformitate cu reglementările europene..” 
    6. Articolul 5 se completează cu un nou alineat ,(3), astfel: 
    După alineatul (2), se inrtoduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 
    „(3) Statul român ține evidența persoanelor cărora li s-a acordat cetățenia română, la cerere, sau prin adopție, și publică lista completă a acestor persoane, în Monitorul Oficial al României, Partea I, în ultima zi lucrătoare a fiecărui an. Lista precizează cetățeniile străine pe care persoanele în cauză le dețin, sau le-au deținut, înainte de primirea cetățeniei române, precum și prenumele celor doi părinți ai persoanelor în cauză. în prima listă vor fi cuprinse toate persoanele care au primit cetățenia română începând cu data de 22 decembrie 1989 până la sfârșitul anului în care se publică lista”  7. Articolul 6 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 
    După alineatul (2), se introduce un nou alineat ,(3), care va avea următorul cuprins:  „(3) Autoritățile publice vor consulta organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale în legătură cu deciziile privind păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identității lor entice, culturale și religioase.” 
    8. Articolul 8 se completează cu cinci noi alienate, (3), (4), (5), (6), și (7), astfel:  După alineatul (2) se introduc patru noi alineate, (3),(4), (5) și (6), cu următorul cuprins:  (3) Activitatea politică se desfășoară numai de partide politice înregistrate, potrivit legii. 
    (4) Prin excepție, pot candida în alegeri și candidați independenți. 
    (5) Este interzisă constituirea de partide politice pe criterii entice. 
    (6) Toate partidele înregistrate, potrivit legii, dispun de aceleași drepturi, inculusiv în ceea ce privește reprezentarea în birourile electorale și accesul la timpi de antenă. 
    (7) Este interzisă finanțarea de la bugetul public național a partidelor politice.” 
    9. Alineatele (2) și (3) ale articolului 12 se modifică, astfel: 
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    (1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt așezate vertical, în ordinea următoare începând de la lance: albastru, galben, roșu. Pe culoarea galben este imprimată stema țării.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) Ziua națională a României este 9 mai, Ziua Independenței.” 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) Imnul național al României este „Traiască România, Trăiască Tricolorul”. 
    10. Articolul 13 se modifică și se completează, astfel: 
    Alineatul (1) va următorul cuprins: 
    “(1) în România, limba oficială este limba română.” 
    Alineatul (2) va următorul cuprins: 
    „(2) Actele juridice și dezbaterile publice, la toate nivelurile administrației publice, se fac în limba română.” 
    11. Articolul 15 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 
    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 
    „(3) Faptele comise împotriva caracterului național, suveran și independent, unitar și indivizibil al statului român, trădarea țării, precum și faptele care conduc la subminarea economiei naționale și a puterii de stat constituie crime împotriva poporului român și sunt imprescriptibile. Dreptul de acțiune începe de la data comiterii acestor fapte.” 
    12.Alinatul (3) al articolului 16 se modifică, astfel: 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) Funcțiile și demnitățile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condițiile legii, de persoanele care au numai cetățenia română și domiciliul în țară. Statul român garantează egalitatea de șanse între femei și bărbați pentru ocuparea acestor funcții si demnități.” 
    13. Alineatul (5) al articolului 31 se modifică, astfel: Alineatul (5) va avea următorul cuprins: 
    (5) Manipularea, insulta și calomnia se pedepsesc, conform legii. 
    14. Articolul 32 se modifică și se completeză, astfel: 
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. în condițiile legii, învățământul în școli private se poate desfășura și într-o limbă de circulație internațională.” 
    După alineatul (7) se introduce un alineat nou, (8), astfel: 
    Alineatul (8) va avea următorul cuprins: 
    „(8) Pentru învățământul general obligatoriu, statul asigură existența școlii în fiecare localitate.” 
    15. Alineatul (3) al articolului 33 se modifică, astfel: 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea patrimoniului istoric și cultural, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume. 
    16. Articolul 34 se modifică, astfel
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    (1) Cetățenilor României le este garantat dreptul la sănătate fizică și mentală, precum și la hrană sănătoasă, care să nu conțină substanțe toxice și otrăvitoare.”  După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins; 
    „(1.1) Pentru exercitarea dreptului prevăzut la alineatul precedent, statul este obligat să ia măsuri pentru a asigura accesul cetățenilor săi la alimentație natural, la apă curată și la aer curat.”  17. Articolul 35 se modifică, astfel:
      Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) Statul, persoanele fizice și juridice au îndatorirea de a proteja resursele naturale ale țării, mediul înconjurător, inclusiv animalele.” 
    18. Articolul 36, se completează cu două noi alineate, (3) și (4), astfel: 
    După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) și (4), cu următorul cuprins: 
    (3) Participarea la vot este obligatorie, potrivit legii.  (4) Votul se exercită direct, la urne, sau prin corespondență, potrivit legii.” 
    19. Articolului 37 se modifică și se completează, astfel: 
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 25 de ani pentru a fi aleși în Parlamentul României sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 30 de ani pentru a fi aleși în funcțiile de magistrați și vârsta de cel puțin 50 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.” 
    După alineatul (2), se introduc două noi alineate, (3) și (4), cu următorul cuprins: 
    (3) Nici o persoană nu poate îndeplini aceiași funcție electivă decât pentru cel mult două mandate, care pot fi și succesive, potrivit legii. 
    (4) Persoana aleasă într-o funcție publică pe lista unui partid politic care părăsește din proprie inițiativă partidul pe lista căruia a fost aleasă pierde mandatul, imediat, potrivit legii.” 
    20. Articolul 40 se modifică și se completează, astfel: 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curții Constituționale, Avocatul Poporului, Guvernatorul Băncii Naționale a Româiei, membrii Curții de Conturi, directorul Serviciului Național al Informației Publice, directorul Serviciului Național Public de Presă, Radio și Televiziune, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, magistrații, membrii activi ai armatei, polițiștii și alte categorii de funcționari publici stabilite prin lege organică. Acestă interdicție rămâne în vigoare și pentru o perioadă de 5 ani de la părăsirea funcțiilor în cauză.” 
    După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3.1.), cu următorul cuprins: 
    „(3.1) Nici o lege, sau alt act normativ nu poate îngrădi sau condiționa dreptul la liberă asociere, în afara restricțiilor prevăzute la alineatele (2) și (3).” 
    21. Alineatele (2), (6), (8), (9) ale articolului 44 se modifică, astfel:  Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) Proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.” 
    Alineatul (6) va avea următorul cuprins: 
    „(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) și (5) se stabilesc potrivit legii.” 
    Alineatul (8) va avea următorul cuprins: 
    „(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată.” 
    Alineatul (9) va avea următorul cuprins: 
    „(9) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracțiuni ori contravenții, ca și cele a căror proveniență nu se justifică, sunt confiscate, în condițiile legii. Prin justificarea provenienței bunurilor se întelege obligația persoanei în cauză de a dovedi caracterul licit al mijloacelor folosite pentru dobândirea sau sporirea bunurilor.” 
    22. Articolul 45 se modifică și va avea următorul cuprins: 
    Cuprinsul articolului va fi: 
    „Articolul 45 (1) Cetățenii au dreptul să desfășoare orice fel de activitate economică, care nu este interzisă de lege, ca persoane fizice sau asociați în personae juridice, autorizate, potrivit legii. 
    (2) Nici o lege sau alt act normativ nu poate condiționa autorizarea desfășurării de activități economice de obținerea de avize, de orice fel, de la instituțiile executive ale statului. 
    (3) Autorizarea desfășurării de activități economice este de competența exclusivă a instanțelor judecătoreși. 
    (4) Instituțiile specializate ale statului supraveghează modul în care cetățenii respectă obligațiile stabilite prin autorizațiile de funcționare ca agenți economici și solicită instanțelor judecătorești sancționarea celor care se fac vinovați de încălcarea legii și a hotărârilor judecătorești, inclusiv anularea autorizațiilor de funcționare.” 
    23. Articolul 47 se modifică și se completează, astfel: 
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    „(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure cetățenilor un nivel de trai decent. Neîndeplinirea acestei obligații dă dreptul cetățenilor să ceară dizolvarea Parlamentului și demisia Președintelui României.” 
    După alineatul (1) al articolului 47 se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins:  (1.1) Nivelul de trai decent este stabilit prin lege pe baza unui sistem de criterii elaborate științific.” 
    24. Articolul 48 se modifică, astfel: 
    După alineatul (1), se introduce un nou alineat, (1.1), cu următorul cuprins: 
    „(1.1) Căsătoria se poate încheia numai între bărbat și femeie.” 
    25. Articolul 54 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 
    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins: 
    „(3) încălcarea jurământului se sancționează cu încetarea de drept a mandatului sau demiterea din funcție, după caz, potrivit legii.”
      26. Articolul 58 se modifică și se completează, astfel: 
    Denumirea articolului va fi: „Alegerea și rolul” Cuprinsul articolului va fi: 
    „Articolul 58 
    (1) Avocatul Poporului este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pentru un mandat de 5 ani. 
    (2) Avocatul Poporului trebuie să aibă pregătire superioară, înaltă competență profesională, o vechime de cel puțin 18 ani în activitatea juridică sau în învățământul superior juridic. 
    (3) Avocatul Poporului apără drepturile și libertătile persoanelor fizice.” 
    După alineatul (3) se introduc trei noi alineate, (4), (5) și (6), cu următorul cuprins: 
    „(4) Avocatul Poporului nu poate îndeplini nici o altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior. 
    (5) Avocatul Poporului este demis din funcție, prin referendum, cu un număr de voturi egal cu cel puțin numărul voturilor cu care a fost ales, la cererea Președintelui României, a Președintelui Camerei Reprezentanților ori a cel puțin 200.000 cetățeni cu drept de vot. 
    (6) Organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică.” 
    27. Articolul 59 se completează cu un nou alineat, (3), astfel: 
    După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
    „ (3) Avocatul Poporului transmite sesizările primite de la cetățeni, ca și propriile constatări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, organelor competente ale Ministerului Public.”  28. Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: „Articolul 60Avocatul Poporului prezintă Parlamentului și Președintelui României rapoarte, anual, la cererea acestora, sau din proprie inițiativă. Rapoartele pot conține sesizări referitoare la încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești, precum și recomandări privind legislația, sau măsuri de altă natură, pentru ocrotirea drepturilor și libertăților cetățenilor.” 
    29. Alineatul (2) al articolului 61 se modifică, astfel: 
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins: „(2) Parlamentul este alcătuit dintr-o singură Cameră denumită Camera Reprezentanților.” 
    30. Articolul 62 se modifică și va avea următorul cuprins: 
    Denumirea articolului va fi: „Alegerea membrilor Parlamentului” Cuprinsul articolului va fi:  „Articolul 62 (1) Membrii Parlamentului sunt denumiți parlamentari și sunt aleși prin vot universal, uninominal, egal, direct, secret și liber exprimat, potrivit legii electorale. 
    (2)Reprezentanții minorităților naționale pot candida pentru Parlament pe liste de partid, sau ca independenți. 
    (3) Numărul parlamentarilor este de maxim 300 de persoane.” 
    31. Alineatele (1), (2), (3) și (4) ale articolului 63 se modifică, astfel: 
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    “(1) Camera Reprezentanților este aleasă pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.” Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanților se desfășoară în cel mult 45 de zile de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea sa.” 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „(3) Camera Reprezentanților nou aleasă se întrunește, la convocarea Președintelui României, în cel mult 20 zile de la alegeri.” 
    Alineatul (4) va avea următorul cuprins: 
    „(4) Mandatul Camerei Reprezentanților se prelungește până la întrunirea legală a noii Camere a Reprezentanților. în această periodă nu poate fi revizuită Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.” 
    32. Articolul 64 se modifică și va avea următorul cuprins: Cuprinsul articolului va fi:  „Articolul 64 
    (1) Organizarea și funcționarea Camerei Reprezentanților se stabilește prin regulament propriu. Resursele financiare ale Camerei sunt prevăzute în bugetul aprobat de aceasta. 
    (2) Camera reprezentanților își alege un birou permanent. Președintele Camerei Reprezentanților se alege pe durata mandatului Camerei. Ceilalți membri ai biroului permanent sunt aleși la începutul fiecărei sesiuni. Membrii biroului permanent pot fi revocați înainte de expirarea mandatului. 
    (3) Parlamentarii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului de organizare și funcționare. 
    (4) Camera Reprezentanților își constituie comisii permanente și poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. 
    (5) Biroul permanent și comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configurației politice a Camerei Reprezentanților.” 
    33. Articolul 65 se abrogă. 
    34. Articolul 66 se modifică și se completează, astfel: 
    Alineatul (1) va avea următorul cuprins: 
    „(1) Camera Reprezentanților se întrunește în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe în luna februarie și nu poate depăși sfârșitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie și nu poate depăși sfârșitul lunii decembrie.” 
    Alineatul (2) va avea următorul cuprins: 
    „(2) Camera Reprezentanților se întrunește și în sesiunui extraordinare, la cererea Președintelui României, a biroului permanent al Camerei Reprezentanților ori a cel puțin o treime din numărul parlamentarilor.” 
    Alineatul (3) va avea următorul cuprins: 
    „3) în caz de mobilizare sau de război, ca și în cazul instituirii stării de asediu sau a stării de urgență, Camera Reprezentanților își continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.” 
    După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins: 
    „4) Convocarea Camerei Reprezentanților se face de președintele acesteia.” 
    35. Articolul 67 se modifică și va avea următorul cuprins: „Articolul 67. Camera Reprezentanților adoptă legi, hotărâri și moțiuni, în prezența majorității membrilor.” 
    36. Articolul 68 se modifică și va avea următorul cuprins: „Articolul 68(1) Ședințele Camerei Reprezentanților sunt publice. (2) Camera Reprezentanților poate hotărî ca anumite ședințe să fie secrete.”

    Costantin Cojocaru
    Absolvent al Colegiului Național „Sf. Sava" și al Academiei de Studii Economice din București. Doctor în economie, specialitatea management. 
    Motto _ Patria este norodul, nu tagma jefuitorilor ! TUDOR VLADIMIRESCU 
    Arhiva de lucrari: Index de lucrari publicate( repertoriu ) Prezentare: C.V. Manifest :GATA PDF :

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.10 Seconds