Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Recommend_Us
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 51 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Eseuri: Titus FILIPAS. Experienta de gândire a Sinelui
    Scris la Monday, March 11 @ 17:04:19 CET de catre asymetria
    Transversale
    Cine vrea să modifice percepția corectă asupra ideologului român Ioan Eliade-Rădulescu (am folosit grafia propusă de către Petre V. Haneș și George Băiculescu) ? 
    Titus Filipaș



    Experiența de gândire a Sinelui

    Cine vrea să modifice percepția corectă asupra ideologului român Ioan Eliade-Rădulescu (am folosit grafia propusă de către Petre V. Haneș și George Băiculescu) ? 
    În articolul despre “Ion Heliade-Rădulescu” (corect și așa) afișat de crispedia.ro, citesc : “la Academia Domnească de la Schitu Măgureanu, prin dascălul grec Constantin Vardalah, Heliade-Rădulescu capătă primele noțiuni de filosofie iluministă și cunoaște scrierile lui Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Condillac, Destutt de Tracy.” 
    Cine a fost Constantin Vardalah? Să aducem un martor, anume pe memorialistul român Ion Ghica : “în școala de la Măgureanu, vestiții eliniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boier Memorabiile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot”. Apoi : “Corai, Comita, Vardalah și mulți alți eleniști se puseseră în relațiune cu toți învățatii Europei. Prin lucrările lor literare asupra vechilor autori clasici câstigase cauzei grecești toate spiritele universităților și academiilor, îi câștigase inimile tuturor învățaților și ale întregei tinerimi școlare.” în fine, mai zice Ion Ghica, “N-am apucat pe dascălii cei iluștri: pe Lambru Fotiadi, pe Vardalah, pe Comita, cari purtau ișlic și ceacșiri, dar am cunoscut pe vestitul Kirkireu de soioasă memorie, care crescuse pe banul Manolache Băleanu și l-a dădăcit până la moarte; am văzut pe elegantul Mitilineu, cu un ochi la făină și cu altul la slănină, cu pălăria în forma tingirii, largă în fund de două ori cât diametrul capului și pusă pe o ureche; el, după ce isprăvise pe Niculache și pe Ștefan Golescu, feciorii lui Dinicu Golescu, trecuse la Crețulești și la urma urmei se făcuse neguțitor de ciorbă, hrănind cu o deopotrivă îngrijire și stomacul, și spiritul tinerimii care îi încăpea în mână. Am cunoscut pe crudul Corita, care bătea pe verii mei de-i zvânta. Am parastisit pe Fiii lui Brutus cu epicul Aristia și am trăit un an întreg la Paris cu blajinul Likeardopolu, care cânta din Norma pe psaltichie. De la zavera, ei lepădase lebadeaua și tombatera și se îmbrăcase nemțește; purtau mai toti frac cafeniu-deschis, cu coadele lungi până la glezne și bumbi de alamă, pantaloni verzi, strîmți pe picior, jiletca vărgată, cravata liliachie și guler scrobit băț, nalt peste urechi.” 
    Eu sînt foarte sceptic că Ideologia primară a lui Destutt de Tracy, incorporată ca un acquis în epistema noastră modernă, ajungea la Ioan Eliade-Rădulescu prin mijlocirea dascălului grec Constantin Vardalah, așa cum susține autorul textului din http://www.crispedia.ro. De altminteri, în cartea sa, Echilibrul între antiteze, Ioan Eliade-Rădulescu vorbește despre un personaj cu numele Dimitrie Vilie. Și mai este ceva, foarte, foarte bizar, în acest text din http://www.crispedia.ro. Din “Memoires sur l’histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accomplis en Valachie”, care datează din anul 1851, un autor străin precum Alex Drace-Francis reține informația, de mare exactitate și relevanță, că Ioan Eliade –Rădulescu a compus prima gramatică românească (este vorba despre Gramatica de la Sibiu din 1828, n.n.), “metodică și aproape filosofică”, folosind metodele abatelui Bonnot de Condillac. într-adevăr, așa cum am subliniat în repetate rânduri, și aici este vorba despre influența eruditului George Băiculescu asupra mea, același erudit care a fost probabil definitoriu pentru formarea spiritului academicianului Alexandru Duțu (membru fondator al Fundației Europene Titulescu), Gramatica filosofică a lui Condillac (scrisă la ordin regal francez pentru educația unui aristocrat în pruncie, vorbesc aici despre micul duce de Parma, pe care uneori l-am denumit criptic și “Micul Prinț”) a influențat în primul rând Gramatica de la Sibiu. Dar am exprimat repetat conjectura că Gramatica generală al lui Destutt de Tracy, o gramatică sută la sută ideologică, a modelat de asemenea scrierea Gramaticii de la Sibiu. în fine, mai aflu de la străinul Alex Drace-Francis, deși în mod natural tocmai un articol precum cel din http://www.crispedia.ro ar fi trebuit să trateze critic și amplu acest gen de informație, că în anul 1961 (nu se produsese atunci încă “desprinderea de ruși”), autorul Ioana Ursu nega chiar până la totala neglijare influența gramaticilor lui Condillac și Destutt de Tracy asupra Gramaticii de la Sibiu. Tot Ioana Ursu zicea (apud Alex Drace-Francis) defăimător cum că Gramatica de la Sibiu nu ar fi fost altceva decât traducerea unei gramatici franceze scrisă pentru școlile-internat. Ar fi interesant de urmărit în extensie acest episod negativ pentru cultura noastră. Tot Alex Drace-Francis informează că (Nestor) Camariano (http://www.crispedia.ro/Nestor_Camariano) spune despre Gramatica de la Sibiu că ar fi o traducere din grecește ! Dar spiritul occidental și pronunțat analitic al domnului Alex Drace-Francis mai observă (și pentru uzul nostru) că în Prefața la Gramatica de la Sibiu, Ioan Eliade-Rădulescu evidenția o “ideologie a literelor”. Știu că ideea aceasta l-a influențat și pe academicianul Alexandru Duțu, atunci când ne vorbea entuziast despre Republica Literelor având pondere formativă asupra culturii românești în epistema modernă. Articolul din crispedia.ro încearcă perseverant să impună o influență neogrecească asupra noastră. După ce aproape că i-au terminat pe vlahii și pe armânii din Grecia, folosindu-se pentru acest scop ignobil generoase fonduri europene (când e vorba despre “a face rău” prin tăvălug, birocrația europeană cheltuiește în neștire), văd că teza formatoare neogrecească a fost asmuțită după anul 1989 și asupra culturii române. 
    Și mai subliniază crispedia.ro “firea sa egolatră” atunci când vorbește peiorativ despre Ioan Eliade-Rădulescu. Neogrecism în toată regula ! M-am gândit în trecut de multe ori la faptul că Grecia modernă n-a asimilat vreodată Ideologia primară, și nici n-a avut cărturari de calitate în prima jumătate a secolului XIX, capabili să impună în cultură direcția aceasta. Rezumând, putem spune că “Grecia modernă a fost făcută de englezul Byron!”. De aici și dificultățile lor imense de adaptare la o lume post-post modernă, dificultăți pe care le observăm acum. 
    Unora, care ne blamează în mod constant pe noi, le place aceasta. De exemplu domnului Radu Ioanid, de la Muzeul Holocaustului. Astfel domnul Radu Ioanid îl laudă peste măsură pe Alexandru Macedonski, care pretindea că-i “copilul din flori” al englezului Byron, în timp ce blamează vehement personalități extrem de importante pentru cultura noastră și pentru cultura europeană, vorbesc aici despre Mihai Eminescu și Vasile Conta. 
    Totuși, există și ceva pozitiv. Dacă neogrecii de la crispedia.ro observă “firea egolatră” a lui Ioan Eliade-Rădulescu, aceasta înseamnă că Ioan Eliade-Rădulescu asimilase profund Ideologia primară. Ideologia care eliminase Metafizica Substanțelor, și folosea deosebit de intens filosofemele, fondate printr-o experiență de gândire a Sinelui.

    Titus Filipaș

    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Regionalizarea sau dezmembrarea. Este acceptabilã pentru români aceastã prop




    Rezultate | Chestionar

    Voturi 0

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 1.26 Seconds