Who's Online
Exista in mod curent, 23 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Sinteze: Sergiu Simion. Ciclul istoric si timpul individual
Scris la Wednesday, August 10 @ 19:31:06 CEST de catre asymetria |
Pozitionarea generatiilor din România actuală demonstreaza ca solidaritatea umana ( sociala, comunitara, de grup ) este veriga lipsa a societatii romanesti care, deocamdata, face absolut imposibila realizarea unor proiecte sociale pe termen lung ( minimum 25 de ani de exemplu ). De aceea, singura strategie valida pentru construirea viitor colectiv este implicarea individuala a cetatenilor in proiecte sociale dar pentru stadiul in care ne aflamacum ca societate, aceasta implicare constituie deocamdata o utopie si
o contradictie in termeni.
Sursa
Sergiu SIMION - Jurnalul unui psiholog
Ciclul istoric si timpul individual
„ Culturile libere obtin ceea ce celebreaza ”
Dean Kamen
Dupa
lectia amara si toxica a celor 20 de ani care au trecut deja , oricine
poate constata acum ca cel putin trei generatii de romani au pierdut „
pariul cu istoria ” ca sa parafrazam unul dintre cei mai cinici si
longevivi politicieni romani . In lipsa unei utopice si imposibile
solidaritati de grup , comunitare, si a solidaritatii sociale ( nu mai
conteaza aici cauzele acestei situatii ), nici o initiativa individuala
nu mai poate schimba cursul istoriei.
Sa
analizam in graficul de mai jos raportul dintre timpul istoric si
individual pentru o perioada de aproximativ 100 de ani luand ca punct de
referinta anul 1989 , an crucial pentru Romania si pentru Europa de
Est. Daca vom considera cei 20 de ani drept un interval standard, atunci
o reprezentarea intuitiva a ciclului istoric ar putea fi cea de mai
jos :
Prin conventie , consideram
ciclul istoric format din patru perioade ( I-IV ) , fiecare cu
costurile economice , sociale si psihologice asociate :
I - ( 1989 - 2009 ) - Deconstructia sociala ( "Sfarsitul iluziilor ").
II - ( 2009 - 2029 ) - Decontul social ( " Depresia sociala " )
III - ( 2029 - 2049 ) - Reconstructia sociala ( " Agregarea sociala " )
IV - ( 2049 - 2069 ) - Dezvoltarea sociala ( " Solidaritatea sociala " )
Primele doua ( "Sfarsitul
iluziilor " si " Depresia sociala ") sunt un cost social platit pentru
mentalitatile asociate epocii anterioare si mentinute in viata
artificial prin controlul social indirect exercitat prin mass-media .
Abia in ultimele doua perioade ( " Agregarea sociala " si "
Solidaritatea sociala " ) se va putea vorbi cu adevarat de aparitia si
invatarea sociala
, si la scara larga , a unor noi comportamente si mentalitati
individuale, de grup si sociale - comunicarea deschisa, colaborarea,
spiritul de echipa, respectul spatiului personal, solidaritatea umana si
sociala, etc. Sa caracterizam succint aceste etape :
I
. Este cea mai traumatizanta perioada din istoria moderna a Romaniei
definita de un fost presedinte drept „ terorism de stat ” . Prin
reprimarea brutala a coeziunii sociale si a oricaror tendinte de
agregare sociala , societatea a regresat dramatic intr-un stadiu
primitiv fiind tranformata integral dintr-un „ acvariu ” intr-o „
ciorba de peste ”. Anihilarea memoriei sociale, stimularea si
intretinerea suspiciunii si neincrederii, conflictul stat-cetateni ,
haosul social asociat, au atins cote patologice provocand prabusirea
totala a sistemului de valori democratice si generand selectia sociala
negativa .
II
. Aceasta etapa este un recul social asociat perioadei de
deconstructie sociala anterioara , fiind caracterizata prin tendinte
sociale de tip cetrifug , confuzia valorilor si dezagregari sociale
majore. Destructurarea sistemului de valori si cultivarea intensa a
selectiei sociale negative din etapa anterioara au condus acum la o
dezinhibitie sociala majora definita prin :
- eludarea
responsabilitatii politice si sociale , disparitia granitelor si
categoriilor sociale , inversarea scalei de valori si a polaritatii
morale ( „ crime fara criminali ”, „ coruptie fara corupti ”,etc.)
- pierderea
credibilitatii institutiilor statului, a partidelor politice si a
reprezentantilor societatii civile ( „ falimentul moral ” , teza „
infiltrarii”, etc. )
- hiperinflatia
si demonetizarea competentelor intelectuale, profesionale si sociale (
„ 30.000 de diplome universitare false ...” ; "25000 de doctorate în ultimii zece ani si secretizarea lor de catre Ministerul Invatmantului si secretizarea ordinelor de ministru prin care miile de candidați devin anual profesori și doctori universitari " ; " 30.000 de angajati pe pile in Ministerul de Interne " etc. )
- cresterea
majora a agresivitatii sociale in detrimentul drepturilor si
sigurantei cetatenilor ( „ dominatia clanurilor interlope si mafiote ”,
etc. )
- cultivarea sociala intensa a vulgaritatii, obscenitatii si pornografiei ( „revolutia sexuala” )
- pierderea
sperantei sociale si destructurarea ultimelor redute ale coeziunii
sociale prin aparitia abandonului social si a reactiilor sociale de tip
catastrofic ( „ ultimul stinge lumina ” ; " scapa cine poate ", etc. ).
III.
Aceasta este etapa de inceput a unui nou ciclu social consecutiv „
atingerii prapastiei ” din etapa anterioara si prima caracterizata prin
manifestarea tendintelor de agregare sociala si de tip centripet.
Societatea si membrii ei reinvata sa traiasca impreuna, apar primele
initiative civice transparente si oneste cu real succes social care
devin centre de referinta pentru memoria sociala .
IV . Etapa finala este cea a dezvoltarii si solidaritatii sociale . Desi
acum exista in mod real in statele nordice ale Europei , pentru
stadiul actual al societatii romanesti ea este una de tip SF.
Sa analizam acum predarea stafetei intre generatiile post-comuniste :
(1) Aceasta
este generatia 0 , lipsita de memorie sociala, a celor cei nascuti
in anul Revolutiei , respectiv cei care acum au 20 de ani. A crescut in
cea mai traumatizanta perioada din istoriei Romaniei , plateste
integral costurile asociate schimbarii sociale specifice urmatoarei
perioade ( II ) si este cea mai vulnerabila la depresie sociala si pierderea sperantei .
(2) Este
generatia celor care aveau 20 de ani in 1989 , isi traiesc maturitatea
acum , dar parasesc incet ringul, si peste inca 20 de ani ( care au
inceput deja...) vor predea complet stafeta. Este generatia sacrificata
la Revolutie si viitorul ucis al Romaniei , fiind singura care ar fi
putut aduce cu adevarat schimbarea , de aceea a fost vanata cumplit la
mineriade si fortata sa se imprastiatie in cele patru zari ale lumii .
(3) Este
generatia celor care aveau 40 de ani in 1989 , au 60 de ani acum si
predau deja stafeta. Probabilitatea ca aceasta generatie sa produca o
schimbare sociala este minima.
(4) Aceasta
generatie nascuta in 2009 si cu riscul asociat formarii intr-o
perioada de depresie sociala, isi va trai maturitatea intr-o epoca de
efervescenta sociala , va prinde germenii schimbarii sociale reale si
poate si primele semne ale dezvoltarii societatii romanesti.
(5) In
sfarsit, daca romanii vor mai avea un viitor comun , generatia care
se va naste peste inca 20 de ani de acum incolo , va beneficia cu
adevarat in copilarie , adolescenta si la maturitate de sacrificiile
generatiilor anterioare , le va implini sperantele si poate visul
imposibil al lui Mihai Eminescu, daca si acesta va mai ramane pana
atunci o valoare nationala si daca vom mai exista ca natiune.
Concluzii
Generatiile ( 1) , ( 2 ) , si ( 3) pot spune adio istoriei in sensul ca nu vor putea beneficia de schimbarea
sociala . Exceptie poate face numai ( 1) care in cel mai bun caz ar
putea sa prinda inceputul acesteia. Pozitionarea generatiilor pe
aceasta grila demonstreaza ca solidaritatea umana ( sociala, comunitara,
de grup ) este veriga lipsa a societatii romanesti care deocamdata
face absolut imposibila realizarea unor proiecte sociale pe termen lung
( minimum 25 de ani de exemplu ) . De aceea, singura strategie valida
pentru construirea viitor colectiv este implicarea individuala a
cetatenilor in proiecte sociale dar pentru stadiul in care ne aflam
acum ca societate , aceasta implicare constituie deocamdata o utopie si
o contradictie in termeni ( " Nu ma intereseaza " ; " Nu este
problema mea ", etc. ) . Pe de alta parte, pozitionarea individuala pe
aceasta grila ne arata ca un scenariu de viata individual si realist nu poate fi desprins de scenariul social care
, din nefericire, este unul pesimist si in care zarurile au fost deja
aruncate . Ca atare, generatiile prezentului au pierdut pariul cu
istoria si numai o minune sociala mai poate reseta aruncarea zarurilor
. In sfarsit, fara o
reactivare completa a memoriei sociale boicotata si distrusa sistematic
, si fara o schimbare reala a institutiilor romanesti , orice
schimbare sociala democratica in Romania va ramane numai in plan
virtual si nu va deveni niciodata realitate. Poate de aceea, romanii
adevarati refac mereu , si fara sa vrea, povestea Evreului ratacitor.
Ei dau adevarata masura a valorii lor, si sunt recunoscuti si
respectati ca atare pe alte meleaguri , dar extrem de rar sau deloc
in propria lor tara. E si aici o mână a destinului, nu ?!
Sursa Sergiu Simion, Jurnalul unui psiholog
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|