Asymetria - revue roumaine de culture, critique et imagination

Modules

  • Home
  • Arhive
  • AutoTheme
  • AvantGo
  • Avertizari
  • Conținuturi
  • Search
  • Submit_News
  • Surveys
  • Top
  • Topics

  • Who's Online

    Exista in mod curent, 33 gazda(e) si 0 membri online.

    Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici

    Cautare în labirint




    Languages

    Select Interface Language:


    Mori de hârtie: Magda URSACHE. Temã cu variatiuni gramaticale (II)
    Scris la Saturday, March 26 @ 21:40:52 CET de catre asymetria
    Limba dulce De la Petre Roman, care băgase privatizarea-n populație, nu-s neologisme mai uzitate decît debranșare („Te debranșez de nu te vezi!”, am auzit în tramvaiul de Baza 3) și a asoma („Hai să asomăm porcu’, Costică!”, se îndemnau doi cumetri în același mijloc de transport). Și încă n-a intrat în fondul principal de cuvinte (ne)sustenabil.
    Magda URSACHE



    Temă cu variațiuni gramaticale (II)

    De la Petre Roman, care băgase privatizarea-n populație, nu-s neologisme mai uzitate decît debranșare („Te debranșez de nu te vezi!”, am auzit în tramvaiul de Baza 3) și a asoma („Hai să asomăm porcu’, Costică!”, se îndemnau doi cumetri în același mijloc de transport). Și încă n-a intrat în fondul principal de cuvinte (ne)sustenabil.
    Crede Petru Pistol (v. Critice și ipocritice, într-un „Argeș” de aprilie 2009) că parlamentarii fac greșeli din „surplus de proteine”. Alte surplusuri nocive: ignoranța și aroganța. Față de „aroganțele” lui Becali, autorul sintagmei parabolic vorbind, aroganța lui Adrian Năstase („pulimea să nu uite”) e cu mult mai penibilă: doar e boierul minții, nu oierul. Și-i aduc aminte de cronicarul Neculce, după care oamenii vorbesc pe măsura obrazului. A fi vulgar nu-i de demnitatea staturii intelectuale a unui președinte, candidat ori în activitate. îl sfătuiesc să renunțe la formulările cu dublu înțeles, după cum Cezarul de Traian s-ar cuveni să scoată din vocabular găozar pentru jurnalist și păsărică pentru jurnalistă. Trebuie să trecem la performanțele lingvistice ale politicienilor faptul că apelativul hahalerelor a intrat în FPC-ul elevilor (oh, liceenii de altădată), „grație” europarlametarului Gigi Becali. Dar de ce să mă mai mir cînd o înjurătură glumăreață a ajuns titlu de emisiune pe Antena 1? Cînd o teleastă lasă microfonul deschis și telespectatorii aud ce n-ar trebui să audă: „Taci în p... (punctele de suspensie îmi aparțin, Magda U.) mea din gură, iar Serghei Mizil e chemat pe sticlă ca să-și îndemne interlocutorii: „Să ne ardem la găoz”. De ce l-oți fi întrebuințînd atîta în emisiuni, în loc să-i prescrieți ca Nenea Iancu (trecătorilor muiați de căldură mare) o „dușe rece”? De reținut că I.L.Caragiale nici nu drăcuia măcar. Spunea că-i vulgar (după fiica sa, Ecaterina Logadi).
    Nici cînd încearcă să se exprime ales limbajul nu-i ajută pe politici. Soldatka Sulfina, cea care trecea Dunărea prin Buziaș-Băi, încearcă să impună condiționalități în loc de mai popularul condiții. Chiar și G. Liiceanu vorbea, în emisiunea deja citată, de tîmpitizare în loc de mai simplul tîmpire, alt cuvînt formatat la fel de prețios, fiind maladivitate.
    Există cuvinte specifice pentru fiecare politician. Trei cuvinte, țineți minte, pentru Năstase: termopan, ouă, percheziționat; pentru Băsescu: mogul, mafiot, tinichigiu; pentru Iliescu: principial, a destabiliza, meandră; Tăriceanu – motor, arierat, muci (vezi „băiatul cu mucii pe freză”); pentru C.V. Tudor – furat, furat, furat.
    Atenție , există și vorbe aruncate care dărîmă cariere. Sau, măcar, le zguduie zdravăn: golan și măi, animalule, pe Iliescu; țigancă împuțită, pe Băsescu. Iar indiferența față de actul comunicării, abandonul lingvistic pot duce la pierderea alegerilor. „Ne place să spunem Parlament unguresc”, zice Frunda. Nouă nu. Nici cînd susține „onest și cinstit” (tautologia sa) interesele ungurilor ca europarlamentar român. După cum nu-i corect ca frații de guvernare maghiari să voteze contra revenirii la denumirea corectă de țigan, ca să se perpetueze confuzia rom-român, români-romini, românce-romince, română-romani, România-Rrominia. Sau vor să ne dea o mînă de ajutor la îmbogățirea limbii române cu neologismul rom, luat din limba țiganilor? Altfel, facem concesii după concesii civilizației rromani, ca să ne alegem cu îndemnul „Hai RRRomania!”, la Eurovision, cînd Costi Ioniță, devenit Domnul Tomasi, a vrut să reprezinte muzica românească (iar Lucian Mândruță i-a cîntat în toate strunele, în „Dilema”) c-o manea. Domnu’ Minune are publicuri, cu hăini de firmă și cu ghiule. De ce n-am vorbi toți limba sa, romanesca? „Hai țigane, hai romane”, se cîntă la Măruță în frumoasa emisiune. Poate se descoperă și niscai tăblițe de la daco-rromi, în daco-rromina veche.
    Homo loquens la TV e cel căruia i se aude vocea mai tare. „Și-ntr-un pom dacă mă puneți eu am puncte de vedere”, spune Vanghelie, mai atoateștiutor decît Mr. Google. Dar cel mai sonor rămîne C.V. Tudor, care „se calcă pe vorbe” cu toată lumea. Pe cuvînt de onoare a fost înlocuit cu Să moară mama de votanții lui Mădălin Voicu. Politicienii nici nu mai merg pe cuvînt de onoare, pe parol, à la Caragiale, ci pe parole-parole.
    Vă întrebați cum cuvîntă cei care nu cuvîntă? Simplu. Cînd rămîn fără vorbe, folosesc apa din dotarea studioului. Ajunși în dificultate de comunicare, se ajută de paharul cu apă, zvîrlit pe mufarina (sinonimul lui Șerban Huidu pentru chip, față, obraz) interlocutorului/ interlocutoarei. „Ciocu mic!” e replică de politiciană înfierbîntată. Doamnele vorbesc à la légère, după cum se și îmbracă. Bărbată de Stat și de Partid, de jos și de pe cal, Udrea, cînd nu mai intră în direct, se laudă (voce off) pe sine, crezînd că nu-i recunoaște nimeni (nici Turcescu) pronunția precipitată. Să nu-i tai firul, model Stelian Tănase? Vorba lui Hoară (oare ce mai face domnul Hoară după baia de mulțime, cu ouă crude?): „Se pot vorbi despre multe”. (Și nu-i el cea mai marmoreeană frunte din PDL). Doar vorbele-s femei, faptele-s bărbați, cum știm de la etnosoful anonim. Nici că le pasă politicienilor noștri de „figura de stil etimologică” a profesorului Ion Coja: mulțumiți venind la mulți. Nu mai contenesc cu vizite la sinistrați.
    Cînd limba română nu-i mai încape, politicienii noștri o dau pe alta. Exemplific cu Iliescu: ză dacs cam from ză tracs și cu Băsescu: ză Sulaina cenăl. Și cum să vorbească bine engleza președinții, cînd au temperament atît de latin? Vezi deja răs-citatele „măi animalule” și „țigancă împuțită”. Ion Iliescu a achiziționat engleza ca un rus și premierul Băsescu (pardon, președintele!), ca un francez. Din cînd în cînd, cu l-ul lui palatat rusește, trage, vorba lui Creangă, „un frecuș din cele moschicești” ba lui Crin Antonescu, ba lui Geoană. „După bucluc umbli, peste bucluc ai dat”, îi zice Ivan lui Scaraoschi.
    Cînd se ajunge la latină, cam toți aproximează: Groso motto, lansează un șef sindical pe o Antenă; Scripta manex, s-a auzit într-o emisiune de pe B1. Ignoranții nu-s ignorați de Radu Moraru, dacă a invitat-o pe regina manelelor să-și dea cu presupusul despre conflictul Traian Băsescu-presă. Măcar Cristina Stamate recunoaște spăsită: „M-am exprimat inferior”.
    Și cîți nu aruncă vorbe, la caterincă, fără să știe ce înseamnă! Ca deputata Anca Constantinescu pedelistă convinsă: „că comunitatea ar scăpa de inundații dacă s-ar aplica legea lustrației”. Vi se pare de necrezut?
    în varianta nouă a limbii lemnoase (de cîrpă, după Nichita Danilov, dar poate fi și de termopan), președintele țării nu mai face vizite de lucru, ci vizite de lobby, iar dosarul de cadre a ajuns mapă profesională. Un ministru al învățămîntului, Mircea Miclea, voia „o curriculă mai aerisită”. Plenara (și nu regret cuvîntul) a devenit summit, cu variantă sommet, iar cu bossu’ din board-ul lu’ Băsescu se discută în... online.
    Cînd viața devine din ce în ce mai săracă (pușcăriașii trăiesc mai bine ca pensionarii și un administrator de universitate are salariu mult mai substanțial decît un profesor universitar – la mai mare domnu’ Boc! –, avem nevoie acută de cultură. Penuria de pe-uri din exprimarea politicienilor poate fi remediată. Mai greu e cu pauperizarea în domeniul Culturii. La Ieș, am preferat să băgăm bani în Ateneul Tătărași, în loc să renovăm Filarmonica, Teatrul Național, Palatul Culturii. Zice-se că pentru juma de autostradă București-Brașov se dau bani la greu, cît bugetul culturii pe ani mulți. Deși Boc al cincilea se laudă cu finalizarea sediului Bibliotecii Naționale, nu află fonduri pentru inaugurare, că-i criză. Panglica, pasămite, costă multe parale. între timp, fondul de carte (al doilea din Europa, după Franța) se deteriorează, ca și limba română. Incunabulele se umplu de praf, volumele de patrimoniu mucegăiesc într-un subsol, claie peste grămadă. Doar trăim în mass-age, ce nevoie avem de biblioteci? „Dă sărci pe goagîl și afli tot cei vrei”. Cît despre limba română, e poluată chiar de ministrul Educației, Tineretului și Cercetării. Domnul Funeriu trebuia să-și dea demisia după ce a repetat (papagal, paiață, cum i-a zis presa) ce-i șoptilea o secretară de stat cu aplomb. Cît despre o mamă senatoare, doamna Plăcintă, e mîndră de educația fiului său, care urinează pe-o troiță.
    O fi limba română organism viu, dar nu se auto-reglează, trebuie ajutată să trăiască sănătoasă.
    Nu mă mai exemplific, așa cum formulează doctorul Oprescu, primarul. Ajunge. Cert este că toate canalele TV au în palmares multe „trofee”; emisiunile de divertisment, știri și poveștiri, abundentele talk-show-uri și talk-șocuri, cu toatele se fac vinovate de acțiunea nefastă asupra exprimării corecte. Greșeli e multe. Ne tutuim de zor, ne despărțim în felul lui Cabral, cu Pa mult!, ne cerem iertare cu „Mă scuzați puțin, revin recent!”. Iar politicienii vorbesc și ei după facultăți, cum ar spune Moromete. Impostura o dovedește și felul cum vorbesc. Sunt incorecți și politic, și gramatical, limba română fiind o victimă sigură a lor, iar trendul e catastrofistic, cum sîsîia un diplomat, fost profesor de Filosofie oficială.
    Doar o vorbă „s-ăți” mai spun, dragă cititorule, întru apărarea limbii române, a cărei descreștere a atins cote grave de avarie. Am trecut, în fine, de faza deci (vinovat: Ion Cristoiu), ca să intrăm în faza decît (vinovat: Geoană; corect nu e am decît, ci n-am decît) și se poate și mai rău: „E bună friptura decît fragedă”, zice gospodina din reclamă. Ce facem? Tolerăm fără de legea gramaticală sau cerem respectarea cu strictețe a standardelor limbii, amendînd usturător erorurile? E prea mult să ne dorim un corpus politic onest și-n fond, și-n formă, o televiziune curată și-n formă, și-n fond? „Continuăm mai departe”, cum zicea o realizatoare de emisiune, băgîndu-ne capul în leptoape?
    Eu, una, votez pentru limbă ecologică, nepoluată și nu vă spun, ca la Radio, O zi maximă! ci:
    Decît salut!

    Magda URSACHE



    Asymetria si Dan Culcer va recomanda





    Enciclopedia României

    Blogul ideologic. Titus Filipaș

    Ioan Roșca
    Contrarevoluția din România. O cercetare

    Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi

    Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor

    Revista Verso



    Geovisite

    Revista NordLitera

    Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine

    Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română.
    Etimologii. Resurse lingvistice

    Azi

    Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi.

    Societatea de maine

    Daca nu acum, atunci cînd?
    Daca nu noi, atunci cine?

    S'inscrire a Societatea de maine
    Intrati in Societatea de maine
    Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
    Inscriere : fr.groups.yahoo.com
    Se dedica profesorului Mircea Zaciu

    Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
    Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
    Nicolae Iorga

    Sondaje

    Descrierea situatiei din România

    este exactã
    nu este exactã
    este exageratã
    este falsã
    este exactã dar nu propune soluții
    este exactã dar nu existã solu&#



    Rezultate | Chestionar

    Voturi 14

    Identificare

    Nickname

    Parola

    Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs.




    copyright Dan Culcer 2008
    Contact Administrator — dan.culcer-arobase-gmail.com
    «Cerul deasupra-ti schimbi, nu sufletul, marea-trecand-o.» Horatiu in versiunea lui Eminescu.
    Responsabilitatea autorilor pentru textele publicate este angajata.
    PHP-Nuke Copyright © 2005 by Francisco Burzi. This is free software, and you may redistribute it under the GPL. PHP-Nuke comes with absolutely no warranty, for details, see the license.
    Page Generation: 0.34 Seconds