|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 39 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Apeluri: Constantin Cojocaru dr. A treia scrisoare catre Presedintele Romaniei Scris la Tuesday, November 30 @ 11:22:54 CET de catre asymetria |
Guvernanții spun poporului că România se află în criză din cauza
crizei financiare internaționale, care a lovit toate țările și, deci,
ne-a lovit și pe noi. Nu este adevărat.Guvernanții spun poporului că România nu poate ieși din criză decât reducând salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Nu este adevărat. Guvernanții spun poporului că România s-a împrumutat și se împrumută pentru a plăti salarii și pensii. Nu este adevărat. Criza financiară nu a lovit toate țările, ci numai pe unele, cele implicate în ingineria financiară pusă la cale de „băieții deștepți” de pe Wall Street, New York, pentru jefuirea planetei. Cu excepția BNR, economia românească nu a fost implicată în această inginerie și nu este afectată de ea. Dr. Constantin Cojocaru 9.06.2010 Scrisoare deschisă (III) Adresată Domnului Traian Băsescu, Președintele României Domnule Președinte, Guvernanții spun poporului că România se află în criză din cauza crizei financiare internaționale, care a lovit toate țările și, deci, ne-a lovit și pe noi. Nu este adevărat. Guvernanții spun poporului că România nu poate ieși din criză decât reducând salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Nu este adevărat. Guvernanții spun poporului că România s-a împrumutat și se împrumută pentru a plăti salarii și pensii. Nu este adevărat. Criza financiară nu a lovit toate țările, ci numai pe unele, cele implicate în ingineria financiară pusă la cale de „băieții deștepți” de pe Wall Street, New York, pentru jefuirea planetei. Cu excepția BNR, economia românească nu a fost implicată în această inginerie și nu este afectată de ea. România se confruntă cu o gravă criză economică, care nu este determinată de criza financiară internațională, ci de cauze interne. Ea este determinată de așa-zisa privatizare. Prin această „privatizare”, cea mai mare parte a capitalului românesc a trecut, pe nimic, în proprietatea străinilor. Din această cauză, banii reprezentând fondul de amortizare și cea mai mare parte a profiturilor nu au mai fost investiți pentru reînoirea și sporirea capitalului – echipamente, mașini, fabrici, uzine etc – ci au fost transformați în bunuri de consum de lux, sau transferați în afara țării. în prezent, capitalul românesc este uzat, învechit, neproductiv, necompetitiv. Din cauza asta se restrânge producția, se reduc locurile de muncă, se reduc salariile în sectorul productiv. Toate vor continua să se reducă, dacă nu oprim hemoragia. Nu din cauza crizei financiare internaționale, ci din cauză că, în 1990, în loc să se aplice LEGEA COJOCARU, s-a aplicat LEGEA BRUCAN (Legea 15/1990). Din această criză economică nu se poate ieși decât prin LEGEA COJOCARU, adică prin despăgubirea românilor pentru capitalul de care au fost deposedați prin Legea 15/1990 și utilizarea acestor despăgubiri pentru realizarea unui program de investiții de peste 400 miliarde de euro, în următorii 10 ani. România se confruntă cu o gravă criză bugetară, care nu este determinată nici de criza economică internă, nici de criza financiară internațională, ci de incompetența, iresponsabilitatea și lăcomia guvernanților. Iată, ce spun cifrele (A se vedea și tabelul nr. 16, anexat). La începutul anului 2009, România avea o datorie publică de 20 miliarde de euro (A nu se confunda cu datoria externă, care, în prezent, este de aproape 80 miliarde de euro). în cursul anului 2009, la bugetul național s-au colectat venituri în valoare de 37 miliarde euro, dar s-au făcut cheltuili în valoare de 47 miliarde de euro. Deficitul (diferența între cheltuieli și venituri), de 10 miliarde de euro, s-a acoperit prin noi împrumuturi, în valoare totală de 10 miliarde de euro. Astfel că, la începutul anului 2010, datoria publică a ajuns la 30 miliarde de euro, iar serviciul acestei datorii, în anul 2010, este de 10 miliarde de euro. Din această sumă, 8,2 miliarde sunt rate, restul, de 1,8 miliarde, reprezintă dobânzi. FMI-ul, care a acordat cea mai mare parte din cele 10 miliarde împrumutate anul trecut, pune condiția ca, în acest an, 2010, deficitul să nu fie mai mare de 6,8% din PIB, adică să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro (la un PIB estimat de 120 miliarde de euro). Asta înseamnă că, în acest an, Guvernul României nu se mai poate împrumuta decât cu suma de 8,2 miliarde de euro. Exact, ratele la împrumuturi. Ceea ce face ca, la sfârșiul acestui an, să avem, din nou, aceiași datorie publică, de 30 miliarde de euro, pentru care, la anul, în 2011, va trebui să plătim, din nou, un serviciu de 10 miliarde de euro. în anul 2009, cheltuielile bugetului național, în valoare totală de 47 miliarde de euro, s-au compus din: 26 miliarde euro pentru salarii, pensii și ajutoare sociale; 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii și 3 miliarde euro pentru serviciul datoriei publice (rate plus dobânzi). Se observă că, valoarea veniturilor, de 37 miliarde de euro, a fost mult mai mare decât valoarea salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale, de 26 miliarde de euro. Deci. nu pentru salarii și pensii a împrumutat Guvernul cele 10 miliarde de anul trecut, ci pentru a avea la dispoziție 18 miliarde de euro pentru achiziții de bunuri și servicii, “pușculița” de unde se sifonează banii pentru firmele căpușe ale guvernanților. Dacă ar fi fost competent și responsabil, anul trecut, Guvernul Boc ar fi trebuit să se mulțumească cu o „pușculiță” de 8 miliarde, adică să nu fi împrumutat nici un euro. în acest fel, în anul acesta, 2010, serviciul datoriei publice ar fi fost, ca și anul trecut, de 3 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că ar fi fost bani suficienți și pentru salarii, pensii, ajutoare sociale și pentru achiziții de bunuri și servicii. Nu am fi avut nici o criză bugetară. în trimestrul I al acestui an, 2010, veniturile bugetului au fost de 9,1 miliarde de euro, iar cheltuilile de 11,4 miliarde de euro, fiind compuse din: a) 7,1 miliarde pentru salarii, pansii și ajutoare sociale; b) 0,5 miliarde pentru serviciul datoriei publice ; c) 3,8 miliarde pentru achiziții de bunuri și servicii. Deficitul, de 2,3 miliarde de euro, s-a acoperit, evident, cu noi împrumuturi. Se observă că, și în acest trimestru, veniturile au fost mai mari decât salariile, pensiile și ajutoarele sociale. Noul împrumut, de 2,3 miliarde de euro, nu s-a făcut pentru salarii și pensii, ci tot pentru „pușculiță”. Pentru intregul an 2010, se prognozează venituri bugetare de 36, 4 miliarede de euro. Condiția cerută de FMI este ca deficitul să nu fie mai mare de 8,2 miliarde de euro. Asta înseamnă că cheltuielile să fie de maximum 44,6 miliarde de euro (36,4+8,2). Serviciul datoriei este de 10 miliarde de euro. Mai rămân 34,6 miliarde, care trebuie împărțite între salarii, pensii și ajutoare sociale, pe de o parte, și achiziții, pe de altă parte. Dacă ținem seama că, în trimestrul I al anului, salariile, pansiile și ajutoarelor sociale au foast de 7,1 miliarde, rezultă că, pe tot anul 2010, aceste cheltuieli s-ar ridica la 28,4 miliarde de euro. Pentru achiziții mai rămân 6,2 miliarde de euro. Din aceștia, numai în trimestrul I, s-au cheltuit 3,8 miliarde de euro. Mai rămân 2,4 miliarde de euro, pentru 3 trimestre. Cu siguranță, cele 2,4 miliarde de euro au fost, deja, cheltuite, până în prezent, adică până la sfârșitul trimestrului II. în acești bani intră, printre altele, și medicamentele. Iată că, Guvernul Boc, prin împrumutul de 10 miliarde de anul trecut, a pus în pericol siguranța sănătății, deci viața a milioane de români. Prin reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor și cu 15% a pensiilor și ajutoarelor sociale, în semestrul II al acestui an, 2010, se face o „economie” de 2,7 miliarde de euro. Acestea se duc, automat, la achiziții, care cresc de la 6,2 la 8,9 miliarde de euro. Dar nu pentru medicamente, ci pentru „borduri”. Atentatul la siguranța vieții românilor rămâne, deoarece, reducerea, salariilor, pensiilor și ajutoarelor sociale va avea același efect cu reducerea cheltuielilor bugetare pentru medicamente, adică moartea cu zile a milioane de români. România dispune, în acest moment, de o rezervă internațională de 35 miliarde de euro. Pentru a rezolva criza bugetară din acest an, putem lua cele 2,7 miliarde de euro de la rezervă, lăsăm neschimbate salariile, pensiile și ajutoarele sociale și cheltuim cele 2,7 miliarde exclusiv pentru bunuri și servicii de care depinde siguranța națională, viața românilor. între timp, până la sfârșitul anului, un guvern competent și responsabil, trebuie să se angajeze să reducă numărul de salariați din sectorul bugetar, să reducă salariile bugetare nesimțite, ca și pensiile nesimțite. Să reducă și scurgerile pentru spagă din „pușculița” pentru achiziții de bunuri și servicii. Pentru anul 2011 și următorii, singura soluție pentru ieșirea României din criza bugetară, ca și din criza economică, o reprezintă LEGEA COJOCARU. Prin aplicarea acestei legi, în anul 2011, am putea colecta la Fondul Național de Despăgubiri și Investiții (FNDI), 24-25 miliarde de euro. Din acestă sumă, am putea sacrifica 10-12 miliarde pentru a finanța serviciul datoriei publice, astfel încât, în cel mult 3 ani, să scăpăm de datoria publică și să nu mai permitem guvernanților să mai facă împrumuturi. Statul român trebuie să funcționeze cu veniturile colectate din taxe și impozite. Nici un leu în plus. Acesta este, de fapt, statul popular, competent și responsabil, propus prin PROIECTUL PENTRU ROMâNIA. Dr. Constantin Cojocaru 9.06.2010 |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |