|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 40 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Polemici: Mircea Dinutz. Chiar asa, în ce tara traim? Scris la Saturday, November 27 @ 12:03:14 CET de catre asymetria |
Chiar dacă n-ar fi scris “Săptămâna Roșie. 28 iunie – 3 iulie 1940”
(adevărată mană cerească pentru prigonitorii de vocație), Paul Goma
beneficia de suficiente capete de acuzare pentru a fi anatemizat : în
primul rând, pentru că a avut insolența de a exista, un neîmblânzit
cavaler în slujba adevărului spus cu orice preț, în al doilea rând,
pentru că a avut/are necuviința să-și scruteze contemporanii în spațiul
românesc, să-i urmărească și să-i evalueze în labirintul jumătăților de
măsură, al compromisurilor cu aparență de onorabilitate, iar – la
momentul potrivit – să-i arate în toată goliciunea lor atât de puțin
onorabilă, în al treilea rând, poate lucrul cel mai grav, pentru că nu
uită și nu tace ; el este cel care ne ține memoria vie, chiar și atunci
când asta ne aduce suferință !Mircea Dinutz O întrebare legitimă Chiar dacă n-ar fi scris “Săptămâna Roșie.28 iunie – 3 iulie 1940” (adevărată mană cerească pentru prigonitorii de vocație), Paul Goma beneficia de suficiente capete de acuzare pentru a fi anatemizat : în primul rând, pentru că a avut insolența de a exista, un neîmblânzit cavaler în slujba adevărului spus cu orice preț, în al doilea rând, pentru că a avut/are necuviința să-și scruteze contemporanii în spațiul românesc, să-i urmărească și să-i evalueze în labirintul jumătăților de măsură, al compromisurilor cu aparență de onorabilitate, iar – la momentul potrivit – să-i arate în toată goliciunea lor atât de puțin onorabilă, în al treilea rând, poate lucrul cel mai grav, pentru că nu uită și nu tace ; el este cel care ne ține memoria vie, chiar și atunci când asta ne aduce suferință ! Nu în ultimul rând, Paul Goma e scriitor, are o operă, e respectat în Occident, atât în ipostaza de romancier/diarist, cât și în aceea de luptător tenace împotriva comunismului. Așa o fi, dau unii din umeri, dar e…” incontrolabil”, a lovit în elita noastră intelectuală ! Asta nu se iartă ! O fi elită, o fi intelectuală, fără îndoială, dar în discuția noastră contează mai mult statura morală, curățenia gândului și consecvența cu care reușești – prin chiar faptele tale – să rămâi tu tu însuți indiferent de vremuri, oricât de vitrege ! Cu ceva eforturi, cred că aș putea întocmi o listă, nu foarte cuprinzătoare, cu susținătorii celui pe care Magda Ursache îl numea, cu un năduf simpatic, “beleaua asta numită Paul Goma”, în timp ce Liviu Ioan Stoiciu se întreba patetic : “Cum e posibil să fie în continuare marginalizat, ignorat, înjurat, Paul Goma, la 20 de ani de la revoluție ?” Chiar așa : “în ce țară trăim ?” Răspunsuri ar fi destule, dar niciunul convingător până la capăt. Trăim într-o țară în care, dacă spui adevărul despre acei evrei care au batjocorit armata română, în vara anului 1940, ești… antisemit. Dar dacă susții, fie și după ureche, că, în timpul regimului antonescian, au fost deportați și exterminați 800 000 de evrei (cifră aberantă), ești tratat cu deferență, de parcă ar fi un titlu de mândrie ¡ Pogromul de la Iași a existat și ne asumăm această culpă. Dar de ce nu se întâmplă același lucru și de cealaltă parte, cu egală îndreptățire ? într-o lume normală, cum au susținut și alți condeieri, fiecare etnie ar trebui să-și asume erorile și ororile, ori… nu stau lucrurile așa. Numai unii au dreptul să acuze, vinovații s-ar afla vezi, Doamne – numai într-o tabără ! Trebuie să mărturisesc a nu fi fost impresionat de lacrimile prezidențiale (e numărul cel mai reușit al președintelui-actor) în fața imaginilor ce reprezentau vagoanele românești cu ajutorul cărora au fost deportați evrei ! Faptul rămâne, însă, deprimant. Cât privește gropile comune de la Popricani, trebuie să spunem aici că însuși rabinul Eli Caufman, președintele Asociației Evreiești din România, insista să se oprească săpăturile care „aduc înapoi ura și antisemitismul ca un bumerang !” (18 noiembrie 2010). M-aș fi așteptat la o poziție similară din partea oficialităților române și oarece reținere din partea ziariștilor, mai ales că acele gropi comune de la Popricani nu erau o surpriză ! Dacă, însă, ți-ai propune să-i numeri adversarii, mai bine zis, dușmanii, pe cât de mulți, pe atât de înverșunați, mă tem că nu ajung listele !… Ar mai fi nevoie de un birou de conducere, o bună organizare, pentru a putea dirija legiunile și cohortele de contes- tatari, bine înarmați și antrenați pentru a face față omului din Belleville, un excelent mânuitor al cuvântului bine forjat, încins la cele mai înalte temperaturi. Nu uită, nu iartă și nu tace ! Suficient pentru a ține strânse rândurile băieților buni de acasă, cu locuri confortabile și indemnizații nemeritat de mari ! Filozoful, liberalul (în gândire), moralistul intransigent Gabriel Liiceanu – topitorul de cărți ? Nicolae Manolescu (din ce în ce mai contestat, la rându-i, în ultima vreme), liderul autoritar al literelor românești din ultimii cincizeci de ani, a ajuns contestatarul radical și vehement al singurului disident autentic, cu care putem și ar trebui să ne mândrim ? ! Fără nicio remușcare și fără nicio nuanță ! Să fie o formă de aroganță și cinism ? Cum să-l acuzi pe Paul Goma, care și-a luat suficiente măsuri de precauție în cartea sa, de antisemitism, când acesta pune degetul pe rană, respinge răstălmăcirile, exagerările acelora ce profită de absența unor probe irefutabile, pentru a culpabiliza o etnie, cu estomparea contextului din vara anului 1940 ? Astfel, numărul evreilor uciși, victime ale holocaustului românesc (?!!) întrece orice imaginație, prin transferarea foarte generoasă a cifrelor înregistrate de Ungaria horthystă și Rusia bolșevică în contul României ! Prea puțini sunt cei care protestează public, iar, dacă o fac, sunt suspectați de… antisemitism ! în al doilea rând, autorul român scrie negru pe alb că „nu toți evreii” au participat, cu un an înainte, la torturarea, umilirea și uciderea soldaților români, în timpul retragerii – la ordin – din Basarabia, tot așa cum, în rândul torționari- lor se aflau trădători de țară, ruși, ucraineni, bulgari, găgăuzi ; în concluzie, e mai mult decât limpede, „nu a fost răzbunare pe o etnie”, cum prezintă unii lucrurile. Într-o intervenție telefonică, în timpul unei emisiuni televizate din 28 octombrie 2006, dintr-un justificat sentiment de revoltă, fără să-și mai controleze limbajul, Paul Goma a izbucnit, adresându-se celor din platou, colegi rămași în țară, dar și telespecta- torilor : „nu mă vrea elita”, lucru întru totul adevărat și pentru atunci și pentru acum. Aceeași elită, pe care exilatul etern a contestat-o, în diverse împrejurări, pentru lașitate și un lanț întreg de compromisuri ce creează dependență de puterea politică. Ca și în cazul lui Adrian Marino, blamat cu violență după apariția postumă a cărții „Un om singur”, autorul „Culorilor curcubeului” a făcut risipă de calificative drastice, a slobozit cuvinte grele, scuzabile doar în măsura în care sunt născute dintr-o adâncă și grea suferință. Lucru pe care nu au cum să-l înțeleagă proaspeții și hămesiții Cavaleri ai Ciolanului, dornici de stipendii și onoruri căt mai mari hic et nunc. Văd în Paul Goma, pe care l-am descoperit foarte târziu – o recunosc cu toată jena – acea personalitate puternică de care avem foarte mare nevoie în momentul de față : un om „curat”, cu adevărat, într-o Românie prea mult tăvălită, maculată, turmentată de o clasă politică incompetentă, lașă. Dacă nu cumva e vorba de rea- credință și cinism ! Văd în acesta un reper moral viabil într-un spectacol deplorabil de muțunache, cu tumbe la trapezul ipocriziei (adevărat sport național) și reușite numere de striptease intelectual, la ore de maximă audiență. Un reper stabil, dublat de un scriitor de certă valoare, care ar bulversa o ierarhie impusă, în bună parte, artificial, de așa-numita „elită” ! Iar când spun asta, nu contest gradul de intelectualitate al acelora ce o compun, ci doar atrag respectuos atenția că o elită reală nu poate exista fără o fibră morală rezistentă. Prea am ajuns la „magister dixit” și nu se discută, cum le-ar conveni unora ! Iar când se discută, totuși, adversarii neagă tot ce nu le convine, cu prea puține argumente, vindicativ și definitiv ! Singura întrebare viabilă, ce nu-mi dă pace, nu e dacă avem nevoie de Paul Goma, ci dacă el poate constitui acel factor de echilibru într-o societate devălmășită ca a noastră. Condamnat la singurătate, victimizat – cu bună știință – în timpul dictaturii ceaușiste, tratat cu multă rea-credință în perioada post-comunistă, ar reuși acesta să-și resoarbă momentele de neuitare și încrâncenare pentru a fi cumpăna necesară într-o realitate ce și-a pierdut reperele fundamentale, și – în parte – și pe cele axiologice ? Nota: Nota redacției. Credem că săpăturile de la Popricani trebuie duse pînă la capăt. Tocmai oprirea lor eventuală va lăsa să plutească un dubiu asupra responsabililor și mai ales asupra proporției masacrului. Fiindcă, dacă masacru a fost și dacă iresponsabilii au fost ofițeri și soldați români, indiferent de motivația lor, nu este totuna să știm cine au fost cei uciși și mai ales câți erau. După decenii de la masacrul de la Katyn s-au putut număra victimele acolo îngropate, analiza metoda de ucidere, colecta cartușele folosite, determina identități. Orice gest început trebuie dus pînă la capăt. Doar așa el devine act responsabil și moral. Dan Culcer |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |