|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 25 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
LIT+POLITICA: Dan CULCER. Pentru o definitie a SOCIOGRAMEI Scris la Wednesday, April 29 @ 10:59:11 CEST de catre asymetria |
Traducere în limba română. Versiunea franceză a apărut în Asymetria la 6 aprilir 2026. Dan Culcer – Pentru o definiție a SOCIOGRAMEI SOCIOGRAMĂ — definiție teoretică
Ea reprezintă structura invizibilă a unei comunități sau a unui câmp simbolic, și nu doar conținutul manifest al mesajelor. 1. Originea termenului
Termenul provine inițial din teoria moreniană (Jacob L. Moreno), unde desemna o hartă socială a relațiilor afective într-un grup restrâns.În teoriile lui Dan Culcer, Pierre Bourdieu, Jürgen Habermas sau Michel Foucault, sensul se extinde:
sociograma devine o arhitectură a puterii discursive și a legitimității simbolice. 2. Definiție operațională
Sociograma este o reprezentare formală (grafică sau narativă) a unui sistem discursiv, care:• identifică actorii (indivizi, instituții, enunțiatori colectivi), • descrie raporturile lor de dependență, opoziție, validare sau excludere, • pune în evidență regulile, ierarhiile, alianțele și mecanismele de control,
• explică modul în care circulă sensul, autoritatea, cenzura sau legitimitatea. 3. Funcție epistemologică
Sociograma nu analizează doar ceea ce se spune,ci de ce anumite lucruri pot fi spuse, acceptate, recompensate, ignorate sau cenzurate. Ea revelează: • logica invizibilă a câmpului, • dinamica puterii,
• modul în care discursul devine ideologic. 4. Ca metodologie în sociologia comunicării
În sociologia comunicării, sociograma este:— o metodă de analiză structurală a relațiilor dintre agenți discursivi (politici, mediatici, culturali), — un instrument de diagnostic al hegemoniei, conflictului sau cooptării, — o tehnică de vizualizare a rețelelor semnificante și instituționale. Ea poate fi: • formală (diagrame, grafuri, hărți conceptuale) sau
• narativă (punerea în scenă a pozițiilor într-un text analitic). 5. Ca metodologie în analiza ideologică a discursului
În analiza ideologică, sociograma:• detectează centrele de putere discursivă (cine definește norma), • identifică mecanismele de includere/excludere (ce tipuri de discurs sunt permise), • urmărește circulația valorii simbolice (prestigiu, autoritate, canon),
• explică reflexele de auto-legiferare și de autocenzură (Czesław Miłosz, Culcer).
Astfel, sociograma este un detector de hegemonie. 6. Socio-simbolic vs. socio-organizațional
Sociograma poate fi aplicată:• unui grup real (instituție, partid, redacție), dar și • unui sistem discursiv abstract (revistă, canon literar, instituție de control ideologic, tradiție intelectuală). Aceasta o diferențiază de sociometria clasică, deoarece:
nu măsoară simpatii, ci accesul la sens și la putere. 7. Formă finală — definiție concisă
Sociograma este un instrument analitic interdisciplinar care cartografiază structura invizibilă a unei comunități discursive, vizualizând actorii, relațiile, ierarhiile și fluxurile de legitimitate prin care un mesaj se produce, circulă și se instituie.
Sociograma transformă analiza discursului de la nivel semantic la nivel politic, revelând mecanismele de putere, de cenzură și de ideologie care determină ce poate fi spus și cine are dreptul să o spună. Teza de doctorat a lui Dan Culcer (2013), publicată sub titlul Cenzură și ideologie în comunismul real, Editura Argonaut, 2015, constituie o aplicare a conceptului de sociogramă la fenomenele culturale, literare, ideologice și politice din România în perioada 1945–1989. Alte aplicații sunt posibile și necesare. Dezvoltări și aplicații în cultura română Conceptul de sociogramă este deosebit de fertil pentru analiza culturii române, deoarece aceasta a fost marcată de discontinuități istorice, regimuri de control ideologic și reconfigurări rapide ale elitelor simbolice. 1. Sociograma literaturii române în perioada comunistă (1945–1989) În acest context, sociograma poate cartografia:
Exemplu: diferența dintre autorii canonizați oficial și cei marginalizați (precum Paul Goma) poate fi explicată sociogramatic, nu doar estetic. 2. Sociograma revistelor culturale post-1989 După căderea regimului comunist, câteva revistele au devenit noduri centrale ale discursului:
Nu doar ce se spune contează, ci cine are dreptul să definească realitatea publică. 4. Sociograma canonului școlar
Manualele și programele școlare pot fi analizate sociogramatic:
De exemplu, prezența dominantă a lui Mihai Eminescu nu este doar estetică, ci și sociogramatică: el ocupă poziția centrală în câmpul simbolic. 5. Sociograma diasporei intelectuale
Intelectuali români din exil (precum Emil Cioran sau Mircea Eliade) pot fi integrați într-o sociogramă care arată:
Sociograma devine aici un instrument crucial pentru înțelegerea democratizării aparente vs. noilor forme de hegemonie algoritmică. Concluzie extinsă
Aplicată culturii române, sociograma permite trecerea:
Ea oferă un instrument riguros pentru a înțelege nu doar ce este cultura română, ci cum funcționează ea ca sistem de putere, legitimare și excludere. Urgența cere analize sociogramatice pentru a stabili argumentat natura abuzivă a unor legi, natura și sursele privilegiilor acordate slugarnic unor minorității excresiv (sic!) de active, descrierea naturii, modului de expresie publică și a eficienței pragmatice a reacțiilor de protest și de respingere socială a excesului de putere a unor grupuri etno-sociale minoritare care dirijează etc. Dan CULCER 29 aprilie 2026 excresív adj. (neologism; creație lexicală atribuită lui Dan Culcer; formație probabilă din excesiv + excrescență) 1. Care se manifestă printr-o creștere sau dezvoltare excesivă, ieșită din proporțiile firești; supradezvoltat, hipertrofiat. 2. (Fig.) Care apare ca un adaos inutil, disproporționat sau parazitar într-un ansamblu; redundant, proliferant în mod nejustificat.
3. (Rar, stilistic) Care ține de natura unei excrescențe, având caracter de prelungire anormală sau deformantă. 4. (Pragmatic, discursiv) Care caracterizează o producție verbală marcată prin exces de extensie, deviere de la intenția comunicativă sau proliferare nefuncțională; care ocupă disproporționat spațiul discursiv (ex.: discurs, intervenție, argumentație excresivă). 5. (Pragmatic, sociopolitic) Care desemnează intervenții ale unor actori colectivi (ex. grupuri de interese, lobbyuri) marcate prin expansiune, frecvență sau presiune disproporționată în raport cu echilibrul spațiului public ori decizional; caracterizat prin tendință de ocupare extensivă și proliferantă a mecanismelor de influență. Care desemnează o expansiune insistentă și proliferantă a intervenției unor grupuri de interese, tinzând să ocupe în mod disproporționat spațiul public sau mecanismele decizionale, prin acumulare de presiune discursivă și instituțională. – Observații: În sensurile 4–5, termenul se aplică formelor de manifestare (discursive sau acționale) și nu implică în mod necesar o judecată asupra legitimității actorilor implicați; el descrie în primul rând o dinamică de exces, hipertrofie sau dezechilibru funcțional. – Pronunție: /ek.skреˈsiv/
– Plural: excresivi– Feminin: excresivă – Antonime: proporționat, echilibrat, sobru, esențializat – Observații: În sensurile 4–5, termenul se aplică formelor de manifestare (discursive sau acționale) și nu implică în mod necesar o judecată asupra legitimității actorilor implicați; el descrie în primul rând o dinamică de exces, hipertrofie sau dezechilibru funcțional. – Exemple: • „Discursul său devenise excresiv, împovărat de detalii inutile.” • „Intervențiile excresive în dezbaterea publică au perturbat echilibrul argumentativ.” • „Presiunea excresivă exercitată de anumite grupuri de interese a distorsionat procesul decizional.” |
|
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |