CONFISCARE EXTINSĂ a capitalului național privatizat ilegal 

„Jaful încetează în momentul re-românizării capitalului“ Călin Georgescu

Răspunsul la întrebarea din titlul articolului este cât se poate de simplu: pentru că, în cea mai mare parte, capitalul existent în România ESTE românesc. Adică se află în proprietatea românilor. A tuturor românilor. Și mai precis: cea mai mare parte a capitalului care se găsește (acum) în România se află în proprietatea comună a întregului popor român. 

Iar dreptul de proprietate al întregului popor român a ESTE consființit prin articolele 5, 6 și 7 ale Constituției Republicii Socialiste România din 1965 și republicată în 1986. Articole aflate în vigoare la data de 7 august 1990. Dată la care ion ilici iliescu, președintele de atunci al României, a promulgat legea 15/1990. Lege prin care. în mod ILEGITIM, ILEGAL și INFRACȚIONAL, întreaga avere acumulată în proprietatea comună a întregului popor român a fost transferată în proprietatea publică și privată a statului român. Pentru ca ulterior, tot în mod ILEGITIM, ILEGAL și INFRACȚIONAL statul român să o înstrăineze, prin privatizare, restituire și despăgubire, în pricipal, către fosta nomenclatură pcr, securiști și străini. Așa însă după bine știm cu toții - deși foarte mulți se prefac că nu știu – infracțiunea, oricare ar fi ea, nu deposedează proprietarul/întregul popor român de dreptul său de proprietate. Și nici nu dă naștere la drept de proprietate pentru infractor/statul român. 

Ceea ce înseamnă că și după 7 august 1990, ca și în prezent, întregul popor român ESTE proprietarul, atât al averii furate de către statul român la aceea dată, cât și al capitalului acumulat prin exploatarea ulterioară, ILEGITIMĂ, ILEGALĂ și INFRACȚIONALĂ, a respectivului capital furat. De unde rezultă că, întrucât capitalul aflat în România ESTE (în cea mai mare parte) proprietatea comună a întregului popor român el, capitalul cu pricina, NU poate fi „re-românizat”. Fiind românesc. Cu alte cuvinte, așa stând lucrurile, „re-românizarea” capitalului românesc este un pleonasm. Fiindcă, dacă dl Călin Georgescu, promotorul ideii, vrea să „re-românizeze” capitalul din România, atunci el afirmă implicit și explicit că respectivul capital nu aparține românilor. Ci se află, în mod legitim și legal, în proprietatea altora. Atât a străinilor, cât și a statului român și a oligarhilor autohtoni. Adică a INFRACTORULUI și a COMPLICILOR. Și prin aceasta, dl Georgescu face exact ceea ce NU trebuie făcut: recunoaște, ca fiind legale, TOATE infracțiunile economice și politice, TOATE malversațiunile sociale comise după 1990 de către TOȚI guvernanții post decembriști. 

Mai mult, vorbind despre „re-românizarea” capitalului ca despre o recuperare a acestuia dintr-o legitimă și legală proprietate a străinilor, dl Georgescu nu poate avea în vedere decât răscumpărarea lui, a capitalului. Răscumpărare ce va fi efectuată de către stat, în calitate de cumpărător. Și la prețul pieței, desigur. 

Ceea ce înseamnă, nimic altceva, decât că poporul român va fi pus să plătească, încă o dată, ceea ce este al lui. Pentru ca, ulterior, actualii sriști și politicieni să profite de viitoarele privatizări. Așa cum au profitat securiștii și nomenclaturiștii pcr de privatizările din anii ‘90. Așa că jaful nu numai că nu va înceta - după cum promite dl Georgescu - ci va continua cu și mai mare virulență.

În situația în care însă întregul popor român este (recunoscut ca) proprietarul capitalului, ceea poate fi făcut și TREBUIE să fie făcut de către întregul popor este ca el, poporul să nu se mai lase manipulat și să plece după fentă. Ci să-și asume calitatea de proprietar. Calitate de proprietar pe care, însă, din păcate, poporul român nu și-o asumă. 

Și neasumându-și calitatea de proprietar, DIN LAȘITATE/FRICĂ, DIN PROSTIE, DIN COMODITATE, DIN DESCURCĂREALĂ, DIN COMPLICITATE, suma tuturor indivizilor care formează poporul român, refuză să fie o adunare de cetățeni. Și refuzând să fie cetățeni, acceptând să fie slugi, românii refuză să acționeze pentru recuperarea în fapt - prin CONFISCARE EXTINSĂ - a ceea ce le aparține de drept. Și refuzând să recupereze ceea ce li s-a FURAT, românii refuză să (își) recupereze demnitatea pe care au pierdut-o cu multe generații în urmă. Refuză dreptatea ca unitatea de măsură a unui stat guvernat de legi. Refuză prosperitatea pentru care, altfel, sunt gata de potlogării, găinării și învârteli de tot felul. Pun, în schimb, imediat botul la MINCIUNI menite să-i jupoaie iar și iar. Cum este și „re-românizarea” Dar ignoră, sau refuză - cu o inconștiență aproape criminală, de mai bine de trei decenii și jumătate -VARIANTA COJOCARU

Prietenii știu de ce !!!