|
Modules |
|
Who's Online Exista in mod curent, 40 gazda(e) si 0 membri online. Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
|
Cautare în labirint |
|
Languages Select Interface Language: |
|
Geopolitica: Dan Culcer. De ce ar dori Rusia sa 'cucereasca' Europa? Scris la Wednesday, July 02 @ 18:06:43 CEST de catre asymetria |
Europa
este un teritoriu în criză economică, cu o populație îmbătrânit, cu
milioane de imigranți veniți din Asia și Africa, cu o industrie zăpăcită
de Covid, de lipsă de energie locală, deci cu o dependență energetică,
fie din Est, fie din SUA. Ce interes ar avea Rusia să se încurce și
încarce cu problemele acestui teritoriu, atunci când dispune de un
teritoriu imens, bogat în resurse energetice și minerale, pe care nu are
decât să le exploateze, cu atât mai mult cu cât încălzirea globală
facilietează acum accesul și stablizarerea unei populații locale. O
politică natalistă, pozitivă deci, contrară celei chineze, poate produce
în câteva decenii mâna de lucru necesară. Analiza situației se poate
face și pe baza resurselor de informații ruse și chineze, nu doar a
celor controlate de rețelele occidentale.Atingem un punct esențial din logica geopolitică actuală: de ce ar dori Rusia să se implice sau să „cucerească” Europa, când are propriile bogății naturale și un spațiu vast, în condițiile unei Europe aflate în criză demografică, energetică și identitară? Vom analiza această situație din patru perspective: geopolitică, economică, demografică și civilizațională, ținând cont atât de surse rusești și chineze, cât și de cele occidentale, cu discernământ critic. I. Date obiective: resursele și problemele Europei A. Europa: un continent în declin • Demografie: Europa este într-un proces accelerat de îmbătrânire. Populațiile indigene (germani, italieni, francezi etc.) sunt în scădere. Sporul natural este negativ, iar imigrația din Africa și Asia nu compensează decât numeric, nu funcțional. • Energie: După decuplarea de Rusia, Europa este dependentă de LNG american, gaz norvegian și regenerabile insuficiente. Lipsa unei strategii energetice coerente post-2022 a agravat criza. • Industrie: Crizele succesive – Covid, Ucraina, lanțuri de aprovizionare – au afectat grav industria grea (Germania în special). Delocalizarea, green deal-ul și fiscalitatea excesivă agravează situația. • Identitate: Europa este afectată de o criză de identitate civilizațională: multiculturalism forțat, relativism moral, resentiment istoric față de propria tradiție. Sursă critică rusă: Fostul consilier economic al Kremlinului, Sergei Glaziev, a subliniat în mai multe conferințe că „Europa a devenit un spațiu subordonat intereselor SUA, lipsit de suveranitate economică și strategică.” II. Rusia: spațiu continental și resursă strategică A. Argumente pentru autarhie strategică • Resurse naturale: Rusia are cele mai mari rezerve dovedite de gaze naturale (alături de Iran), vaste rezerve de petrol, cărbune, metale rare, apă dulce și terenuri agricole neexploatate în Siberia și Extremul Orient. • Teritoriu vast: 17 milioane km², în mare parte slab populate și deschise exploatării pe măsură ce climatul se încălzește. • Climatul în schimbare: Încălzirea globală face zonele nordice și siberiene mai accesibile pentru agricultură, industrie și locuire. • Acces la Arctic: Ruta Mării Nordului devine tot mai importantă. Rusia controlează aproximativ 50% din coasta arctică și investește masiv în porturi și spărgătoare de gheață. Surse rusești (РИА Новости, Sputnik, Valdai Club): susțin intens ideea că Rusia trebuie să se concentreze pe dezvoltarea internă, în special pe Siberia, Extremul Orient și zonele arctice, fără a „salva Europa decăzută”. III. Dar de ce se implică totuși Rusia în Europa? Aceasta este întrebarea-cheie. A. Motive istorico-geopolitice: 1 Cordon sanitar occidental: Rusia percepe expansiunea NATO și UE spre Est (1999–2007) ca o amenințare existențială. Războiul din Ucraina este, din această perspectivă rusă, un răspuns preventiv și defensiv, nu ofensiv. 2 Acces la piețe și zone-tampon: Deși are resurse, Rusia are nevoie de piețe de desfacere, tehnologie și rute de export. Europa de Est (Ucraina, Moldova, Balcani) este o zonă-tampon și o punte. 3 Revanșism imperial și simbolic: Un curent real în elitele ruse (Dughin, Narîșkin, Medvedev) susține „restaurarea spațiului rus”, inclusiv asupra zonelor cu populații slave sau ortodoxe. 4 Fracturarea Occidentului: Războiul hibrid este mai eficient decât cucerirea militară. Rusia speculează fragilitățile sociale și politice occidentale pentru a-și extinde influența, nu pentru a ocupa. IV. Chinezii despre Rusia și Europa: ce spune gândirea strategică chineză? Surse: Xinhua, Global Times, think tank-uri ca CICIR, China Institute of International Studies • China vede Rusia ca un aliat natural în crearea unei „ordini multipolare”. • Europa este percepută ca un vasal economic al SUA, slab, instabil și neviabil fără acces la tehnologie americană și piață asiatică. • În discursurile oficiale, China sprijină soluționarea pașnică a conflictului Rusia–Ucraina, dar în realitate preferă o Europă slăbită, divizată și dependentă. • Beijingul consideră Eurasia ca axa secolului XXI, cu Rusia drept punte terestră și furnizor de resurse, iar Europa ca terminal în declin. V. O strategie rusească realistă: „nu cuceri, izolează și așteaptă” În loc de cucerirea Europei: • Rusia favorizează destructurarea lentă a UE prin sprijin indirect (propagandă, energie, migrație dirijată). • Menține presiunea militară în zone limitrofe (Ucraina, Georgia, Moldova) pentru a forța Occidentul la negocieri de pe o poziție de forță. • Se concentrează pe: ◦ Stabilizarea și dezvoltarea internă (planurile pentru dezvoltarea Extremului Orient) ◦ Orientare spre BRICS și Asia (China, India, Iran, Africa) ◦ Politică natalistă și tradiționalistă: stimulente financiare, valori ortodoxe, lupta contra „degenerării occidentale”. Concluzie Rusia nu are interesul de a se încărca cu Europa, decât în măsura în care aceasta este o zonă de influență geopolitică sau o sursă de instabilitate care trebuie controlată. Rusia pariază mai degrabă pe dezvoltarea Eurasiei, a Arcticii și a propriei economii integrate în alternative la Occident. Războiul actual nu este despre cucerirea Europei, ci despre redesenarea ordinii internaționale, iar Rusia mizează pe declinul natural al Occidentului și pe ascensiunea Asiei. Întrebarea De ce totuși Rusia se implică în Europa este propagandistică. Falsă perspectivă. Să ne întrebăm mai degrabă de ce SUA, NATO și Europa se implică în zonele de protecție și proiecție geopolitică ale Rusiei și chiar în Rusia? Se poate răspunde destul de simplu, fiindcă vrea să pună mână pe resursele Rusiei. Să analizăm. Vom analiza deci, fără filtru propagandistic occidental, din punct de vedere istoric, geopolitic, energetic și economic: I. Extinderea NATO și „încercuirea Rusiei” A. Fapte cronologice esențiale: An Eveniment Observații 1990 Promisiunea verbală făcută lui Gorbaciov („not one inch eastward”) Documente desecretizate (ex. Arhiva de Securitate Națională, Washington DC) confirmă această promisiune 1999 NATO include Polonia, Ungaria, Cehia Foste țări din Pactul de la Varșovia 2004 NATO include 7 state din Est, inclusiv Țările Baltice Rusia consideră asta o încălcare gravă a promisiunii 2008 Summitul NATO de la București: se afirmă că „Ucraina și Georgia vor deveni membre” Rusia reacționează violent în aceeași vară (războiul din Georgia) 2014 Lovitura de stat de la Kiev (Maidan) și instalarea unui regim pro-NATO Rusia reacționează cu anexarea Crimeei 2022 Conflictul deschis Rusia–Ucraina Culminare a unei serii de provocări și extinderi strategice Surse rusești (ex: Fiodor Lukianov, Andrei Kortunov, Sergei Karaganov) consideră acest proces o „expansiune agresivă mascată în limbajul democrației”. II. Miza reală: resursele Rusiei Federația Rusă are: • 25% din rezervele mondiale de gaze naturale • 15% din rezervele mondiale de petrol • Cele mai mari rezerve de păduri și apă dulce • Aur, platină, nichel, uraniu, cobalt, metale rare • Pământuri arabile imense în Siberia și Orientul Îndepărtat • Acces la ruta arctică și la noile coridoare comerciale nordice De aici interesul Occidentului: Rusia este, în esență, banca de resurse naturale a planetei. Controlul asupra acestor resurse asigură supraviețuirea economică a unei lumi occidentale care și-a epuizat o mare parte din resursele proprii. III. Instrumentele implicării occidentale în „spațiul rusesc” A. Intervenții economice și financiare • FMI și Banca Mondială în anii '90 au impus „terapia de șoc” în Rusia – a rezultat prăbușirea industriei, oligarhizarea economiei și dependența de piețele occidentale. • Companii occidentale au intrat în sectorul energetic rusesc (Exxon, BP) și în extracția de metale (Norilsk Nickel, Alrosa etc.). B. Rețele de influență ideologică • ONG-uri sponsorizate de SUA/UE (ex: Open Society, National Endowment for Democracy) au penetrat în spațiul post-sovietic: Ucraina, Georgia, Armenia, Belarus. • Promovarea „societății civile” a fost un vehicul de transformare a regimurilor tradiționale și de înlocuire a elitelor pro-ruse cu elite pro-occidentale. C. Ofensive militare și revoluții colorate • Georgia (2003), Ucraina (2004, 2014), Kîrgîzstan (2005, 2010), Belarus (tentativă în 2020) • Războaiele prin interpuși și amplasarea de baze NATO în apropierea granițelor ruse. Avertisment chinez (Global Times, 2022): „Ceea ce NATO face cu Rusia astăzi, va încerca să facă mâine cu China în Asia Centrală.” IV. Scopul strategic: destrămarea și fragmentarea Rusiei În viziunea unor strategii occidentali: • Rusia trebuie slăbită până la nivel regional, fragmentată în mai multe state (ex: Volga, Siberia, Caucaz). • Controlul resurselor să fie transferat către corporații occidentale sau țări-satelit. • Potențialul nuclear și militar al Rusiei trebuie anulat pentru a preveni viitoare opoziții la ordinea globală anglo-saxonă. Zbigniew Brzezinski, în „The Grand Chessboard” (1997): „Fără Ucraina, Rusia nu mai este un imperiu. Cu Ucraina subordonată, Rusia recâștigă influența eurasiatică.” V. Răspunsul Rusiei: refuzul de a fi colonizată Putin, în discursurile sale cheie (München 2007, Crimeea 2014, Valdai 2023), formulează o doctrină a suveranității totale, în opoziție cu globalismul liberal: 1 Rusia nu acceptă un „sistem unipolar” condus de SUA. 2 Nu dorește integrarea în structuri unde își pierde controlul asupra propriei economii, armate și culturii. 3 Caută alianțe alternative: BRICS+, OCS, parteneriat strategic cu China și India. Lavrov (2022): „Occidentul nu vrea pace. Vrea o Rusie slabă, divizată și jefuită.” Concluzie: cine se implică în spațiul cui? Formularea corectă nu este „De ce Rusia se implică în Europa?”, ci: De ce SUA și UE se implică în mod sistematic și agresiv în spațiul de securitate și resurse al Rusiei? Răspunsul este clar: pentru a controla resursele, rutele comerciale și poziția geopolitică a unui teritoriu-cheie în Eurasia, sub pretextul „exportului de democrație”. Să extindem analiza (de exemplu, asupra strategiei arctice a Rusiei, reacției Chinei la sancțiunile occidentale sau documentelor NATO desecretizate despre extinderea spre Est), pot pregăti materiale detaliate sau cronologii comparate. Doar spuneți ce direcție vă interesează. Se pot propune trei direcții de aprofundare. 🔹 1. Cronologia strategică a extinderii NATO și a politicilor de „containment” anti-rus din surse occidentale (1990–2024) Cuprins : • Documente-cheie desecretizate (ex: promisiunile din 1990 către Gorbaciov) • Strategia SUA post-1991: Pentagon Defense Planning Guidance, Wolfowitz Doctrine • Rolul revoluțiilor „colorate” în cercul post-sovietic • Parteneriatul Estic al UE și vectorul civil-cultural • Bugetele pentru „pro-democracy operations” în spațiul ex-sovietic Pot include extrase din RAND Corporation, Atlantic Council, Brookings, CNAS, dar și contrapuneri din Voennoe Obozrenie și Rossiia v globalnoi politike. 🔹 2. Proiectul rus de dezvoltare a Arcticii și Siberiei în contextul încălzirii globale Cuprins : • Strategia rusă pentru Arctica (2013, 2020, 2023) • Proiecte concrete: Norilsk Nickel, Yamal LNG, Murmansk, Severnaia Zvezda • Coridorul de transport Nord (Northern Sea Route) – avantaj strategic vs. Canalul Suez • Militarizarea Arcticii: baze, radare, spărgătoare de gheață • Popularea Siberiei și stimulentele pentru migrarea internă • Cooperarea cu China în infrastructură și minerit Surse: documente oficiale ruse (Минвостокразвития, Минэнерго), rapoarte chinez-ruse, Global Times, Kommersant. 🔹 3. Evaluarea BRICS și SCO ca alternative sistemice la hegemonia occidentală Cuprins : • Extinderea BRICS+ și logica Sudului Global • Cooperarea Rusia–China în yuan și ruble (dedolarizarea) • Inițiative de infrastructură trans-eurasiatică (coridoarele nord-sud, est-vest) • Războaie informaționale și bătălia narațiunilor (Euronews vs. RT/Sputnik/CGTN) • Posibilitatea unui NATO asiatic: cum reacționează Rusia și China la AUKUS, QUAD, etc |
Asymetria si Dan Culcer va recomanda Enciclopedia României Blogul ideologic. Titus Filipaș Ioan Roșca Contrarevoluția din România. O cercetare Antiakvarium. Antologie de texte ideologice vechi și noi Constantin Noica: Cultura, performanta, antrenor Revista Verso Geovisite Revista NordLitera Arhiva Asymetria, începând cu septembrie 2000, este stocată și accesibilă consultării la adresa Internet Archives-Wayback Machine Universitatea din Lausanne. România : Hărți interactive. Geografie, demografie, climatologie, degradări, regiuni istorice. Colaborare helveto-română. Etimologii. Resurse lingvistice |
|
Azi Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului. Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede. Nicolae Iorga |
|||||||||||
|
Sondaje |
|
Identificare Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |