Ovidiu Bufnila. Era Complexitatii
Data: Wednesday, July 07 @ 13:20:36 CEST
Topic: Sociologie




Meduzele? Viteză de reacție. Timp de expunere. Coduri secrete. Curaj. Antropologiile imaginarelor. Gramaticile abisale. Psihologie nonconvențională. Artă Militară. Obiecte Ficționale. Filozofice de toate felurile. Metodă și NonMetodă. MetaComunicare. Arta Discursului. Deprecierea textuală a ființelor. Război și NonRăzboi. Era Complexității.



Magia Imagologică. Profesioniștii. Ce e Meduza? Oooooo, Academiile Auguste vor sări de poponeață-n sus pentru că e depreciată disciplina. A murit Canonul. Dar e numai al lor? Așa cum politica tradițională își dă duhul, Meduza este eliberată de sub tirania prăfuită și augustă a Academiilor. Augusta Oficială de pretutindeni încearcă disperată să conserve Instituțiile Secolului XX dar ele sunt moarte. Sunt niște caricaturi idioate care se chinuie să mai palpite când de fapt ele sunt în deplină moarte clinică. Meduza răstoarnă Înțelesul Lumii. Primul este doar o Ipostază și nu Unicul. Cel Mai Înalt e o Ipostază și nu Singurul. Cel mai deștept, e și asta doar o Ipostază. Cel mai îndreptățit, aidoma.

Da, Academiile, închise în ele, trufașe, prăfuite și insipide se prăbușesc. Instituțiile Secolului XX sunt duse la gunoi dar potentații, școliți în ieslea colectivismului idiot nu vor să se lase bătuți măr de Valul Schimbării, udați până la piele, meduzați, văluriți. Slugoii și slugile, copii de casă, măsluitorii Istoriei de toate felurile tot încearcă, hilar, grotesc, funambulesc să mai salveze câte ceva, furând pe ruptelea, stropind cu florile moarte ale secolului XX cu un soi de evlavie cernită și leșinată. Burlesc. Bombastic. Carnavalesc. Secolul XX moare în sfârșit iar copii lui netrebnici încă își tocesc degetele pergamentoase prin dosare puturoase neînțelegând ce li s-a întâmplat, cum de au viețuit în mocirla plină de sudoarea ființei muncite de ideologii fantomatice, vampiroidale fiind de fapt niște Cadavre De Lux.

Vampirismul Ideologic al secolului XX se preschimbă încercând să-și găsească un trup nou. Dar nu poate. Chițăie. Suduie. Urlă. Răcnește. Plânge. Se bocește. Glugile secolului XX se furișează în catacombe dar lumina, lumina, care are de fapt mai multe viteze, le arde. Profesioniștii construiesc Meduza pe potriva provocărilor, pericolelor, nebuniilor și zăpăcelilor dintr-o epocă pe care nimeni n-a gândit-o vreodată și care s-a dat pe sine la iveală când ne așteptam mai puțin. Noua Gnoză. Era Complexității.

Socialismul? Vai, e în putrefacție. Liberalismul, vai e în putrefacție. Conservatorismul e ridicol. Capitalismul? A existat vreodată? Revoluția? A existat vreodată? Ridicola idee de Evoluție? A existat vreodată? Aninarea în Darwinism? Oooo, colectivismul speciilor în toată splendoarea! Și totuși Istoria nu s-a sfârșit. De ce? Iată o întrebare stranie, nebună, zăpăcită! De ce nu se sfârșește istoria odată cu secolul XX?!







Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=959