Un foarte interesant site de istoria Banatului
Data: Thursday, March 11 @ 15:07:43 CET
Topic: Distribuitor de afise



Va recomandam un site de istoria Banatului
Asymetria

Citiți articolul Torționara Vida Nedici, de Mircea Rusnac, care este și realizatorul sitului.



Mircea Rusnac – Torționara Vida Nedici

Universul concentraționar românesc a cunoscut în epoca stalinistă numeroase cazuri de manifestări reprobabile ale aparatului represiv. Se cunosc din păcate prea puține elemente ale formelor de schingiuire a deținuților politici, lipsiți de orice posibilitate de apărare în fața celor mai scelerați anchetatori. Trecerea deceniilor a făcut să se aștearnă uitarea asupra celor mai multe întâmplări petrecute în închisorile și lagărele de pe întreg cuprinsul țării. însă puținele mărturii care au ajuns până la noi se cuvin a fi cunoscute, pentru a putea înțelege până la ce nivel se poate coborî uneori comportamentul ființei umane față de semenul său. Un caz notoriu de torționar al acelor ani întunecați este cel al bănățencei Vida Nedici, care aproape în toate mărturiile este pomenită drept „sadica Vida”. A fost o figură emblematică a perioadei stalinismului timpuriu din țara noastră (anii 1946-1950). Pe numele întreg Vidosava Nedici, de origine sârbească, s-a născut în 1923 la Becicherecu Mic, la 17 km de Timișoara. Locuia acolo împreună cu mama și sora ei, iar viața lor nu era ușoară. Prin urmare, în 1946 s-a înscris în Partidul Comunist Român, iar din anul următor a devenit funcționară și traducătoare din limba sârbă la Siguranța, apoi Securitatea din Timișoara. Din 1949, pentru „bune rezultate”, a fost mutată la Securitatea din București, unde avea gradul de locotenent. A fost arestată în 1950 ca spion iugoslav, condamnată la moarte, dar nu a fost executată. în 1954, după normalizarea relațiilor româno-iugoslave, a fost grațiată de Gheorghiu-Dej și s-a întors în satul natal, la fel ca și familia ei, care fusese deportată în Bărăgan. Consătenii însă aflaseră despre manifestările ei față de deținuți în perioada cât activase în Securitate la Timișoara și București și îi făceau viața imposibilă. Prin urmare, în 1956 a mers la ambasada Iugoslaviei și, în amintirea serviciilor aduse, a solicitat să se mute în această țară. Cererea i-a fost acceptată și de atunci a trăit la Belgrad.






Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=912