Titus Filipas. Interpretarea subiectiva si guillotina lui Hume
Data: Monday, February 04 @ 12:31:38 CET
Topic: Lecturi critice


Lipsa de consens, lipsa de armonie, lipsa de bună credință, într-un cuvânt cearta dintre Președinte și Premier arată cât de eficientă a fost propaganda ideologică prin care cominterniștii, cominformiștii, luptătorii internaționaliști împotriva regalității din Spania, au spălat creierele câtorva generații de români. Unul dintre aspectele propagandei ne îndemna să privim către viitor, nu înspre trecut. Condamnată de propaganda lor era mai ales Epoca Luminilor, c'est-à-dire civilizația și filosofia Europei Occidentale din secolul XVIII. Și era aceea o vreme care în Ardeal se manifesta printr- un iluminism firav, iar Moldova și Țara Românească sufereau sub ignoranța și exploatarea jugului fanariot.



Interpretarea subiectivă și guillotina lui Hume

Lipsa de consens, lipsa de armonie, lipsa de bună credință, într-un cuvânt cearta dintre Președinte și Premier arată cât de eficientă a fost propaganda ideologică prin care cominterniștii, cominformiștii, luptătorii internaționaliști împotriva regalității din Spania, au spălat creierele câtorva generații de români. Unul dintre aspectele propagandei lor ne îndemna să privim către viitor, nu înspre trecut. Condamnată de propaganda lor era mai ales Epoca Luminilor, c'est-à-dire civilizația și filosofia Europei Occidentale din secolul XVIII. Și era aceea o vreme care în Ardeal se manifesta printr- un iluminism firav, iar Moldova și Țara Românească sufereau sub ignoranța și exploatarea jugului fanariot. Istoricul Vlad Georgescu (1937 - 1988) avea dreptate să compare efectele epocii comuniste cu efectele epocii fanariote asupra românilor. Fără îndoială că dacă ar fi trăit mai mult și încă în putere, Vlad Georgescu ar fi putut conduce după 1989 un proces eficient de reforme în Suprastructura românească pentru a elimina din conștiințe efectele comunismului. Pentru că Raportul Tismăneanu doar a continuat de facto propaganda de inspirație internaționalistă deformată în România. Astfel, Raportul Tismăneanu nu face absolut nicio referire pozitivă la ideologia primară liberală din secolului XIX, de asemenea nicio referire pozitivă la filosofia Epocii Luminilor.

În actuala criză politică din România se vorbește mult despre „interpretarea subiectivă” a Constituției și a legilor, dar nu se spune chiar absolut nimic despre „guillotina lui Hume”. L-am ascultat în după amiaza zilei de 21 ianuarie 2008, pe canalul de televiziune Antena 3, vorbind și analizând nedumerit criza politică, pe domnul Cristian Pârvulescu, profesor universitar la Școala Națională de Științe Politice și Administrative, titular la disciplina de Politică Comparată și Instituționalism Politic, decan al Facultății de Științe Politice de la Universitatea din București (vezi și prezentarea sa în articolul de pe Wikipedia românească http://ro.wikipedia.org/wiki/Cristian_P%C3%AErvulescu). Am rămas totuși cu impresia persistentă că profesorul universitar Cristian Pârvulescu este totalmente ignar în filosofia politică a lui David Hume (1711–1776), și că nu a citit, --dacă a citit vreodată!--, decât foarte superficial textul fundamental, A Treatise of Human Nature, scris de acest iluminist scoțian.

Iar interpretarea subiectivă care provoacă și menține îndelungata ceartă între Președinte și Premier este un datum intrinsec al naturii umane. Prin mijlocirea și îngăduirea acestei „interpretări subiective”, fiecare individ uman rațional, văzut teoretic ca „statuia senzualistă” descrisă în tratatul de psihologie al lui Condillac, efectuează o separare a lumii sale holistice în două părți totalmente distincte: „ceea ce este” și „ceea ce trebuie să fie”.

Propozițiile pe care fiecare individ uman le construiește în spațiul său dialogic interior despre „ceea ce este” se cheamă propoziții descriptive. Iar propozițiile pe care le pronunță în spațiul dialogic despre „ceea ce trebuie să fie” se cheamă propoziții prescriptive. Ei bine, „guillotina lui Hume” este chemată să reteze oricare silogism unde premisele sunt propoziții descriptive, iar concluziile sunt propoziții prescriptive. Aceasta este morala.

Titus Filipas





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=525