HUBBES LÁSZLÓ-ATTILA. Fascinatia sfârsitului : Apocalipsa.
Data: Tuesday, April 24 @ 16:04:35 CEST
Topic: Lecturi critice




Publicam rezumatul si cuprinsul unei teze de doctorat. Am luat cunostiinta de existenta acestui studiu gratie informatiei transmise de Marius Dobrin, colaborator al Asymetriei, intelectual si om de bunaînvoire, caruia îi multumim pentru intermediere. Lucrarea lui HUBBES LÁSZLÓ-ATTILA, "Viziuni în fascinaȚia sfârsitului. Apocalipsa - de la genul literar religios la un mod de expresie al artei", merita întregul interes al cititorilor Asymetriei. Speram ca teza va st^rni interesul unei edituri din România si textul va fi tradus si in româneste cît de curînd. Teză de doctorat (în limba maghiară) a fost sustinuta în 2006.
Conducător ştiințific: Dr. Prof. GYIMESI ÉVA. Universitatea Babes-bolyai Tudomanyegyetem. Cluj – Kolozsvar. Facultatea de Litere – Bölcsészkar. Catedra de Literatura maghiara – Magyar Irodalomtudomanyi Tanszék
Dan Culcer



HUBBES LÁSZLÓ-ATTILA
Rezumatul tezet de doctorat
Cu treisprezece ani în urmă, în timp ce citeam Apocalipsa lui Enoh, m-a surprins prima dată, cât de diferită este experiența stranie ce-o trăiesc prin acel text, față de orice altă lectură anterioară. Însă asupra felului acestei „diferențe" atunci nu reușisem să răspund încă prin termeni conciși – dar nici măcar cu aproximație. În legătură cu anumite opere de artă care exprimă sfârșitul timpurilor, cataclismul universal, resurecția generală, pierzania, mântuirea, proiectând toate acestea prin viziuni, având un limbaj revelatoriu, cu o structură etică dualistă foarte strictă, mi s-a ivit deja adjectivul „apocaliptic". La prima sa ivire spontană mi s-a părut o noțiune descriptivă naturală pentru operele amintite, și m-a uimit faptul că termenul nu a figurat în terminologia esteticii sistematice (tocmai atunci studiate la facultate) – nu numai cuvântul în cauză dar nici o altă expresie sinonimă, care s-ar fi potrivit pentru descrierea lor – iar dacă totuși am găsit câte un cuvânt, nu mi s-au părut adecvate. Mi s-a părut curios, că deși Apocalipsa, Revelațiile Sfântului Ion, catastrofa cea de pe urmă au incitat întotdeauna imaginația umană, și de-a lungul timpurilor s-au creat nenumărate opere de artă sub fascinația problematicii sfârșitului, estetica și celelalte discipline relaționale, care se ocupă de creare, de arte, de lumea valorilor – deși toate foarte sensibile la asemenea probleme - aparent au trecut cu vederea rândul operelor de inspirație apocaliptică, sau cel puțin, până în ultima perioadă, nu prea au știut cum să le trateze.
În cursul studierii fenomenului a devenit tot mai puternică convingerea mea că numai o „categorie" po(i)etică, estetică în sens aristotelian ar fi potrivită pentru descrierea integrală și adecvată a operelor pe care le-am intuit a fi legate împreună; categorie pe care – în lipsă de ceva mai bun – am numit-o în mod provizoriu și ca ipoteză de lucru „apocaliptic" (substantiv) pornind de la adjectivul „apocaliptic". (În ceea ce privește problema de ce am numit tocmai „apocaliptic" acest fenomen, când se cunoaște prea bine că semnificația originală a cuvântului este „revelație", voi explica mai jos și voi discuta în amploare în studiul meu /vezi capitolele 1 și 2 din partea I./.) Deși m-au mistuit serioase dubii în legătură cu întrebarea dacă se poate considera „categorie" un mănunchi de caracteristici crezute a fi comune, și în general, dacă mai este oare nevoie a „fabrica" o nouă, sterilă categorie; totuși nu am fost în stare să trec peste această problemă ca și cum n-ar fi existat.
Rezolvarea dubiilor mele inițiale (și care tot reveneau) este foarte bine ilustrată de raționamentul pornind din citatul de mai jos. Filosoful grec contemporan Evanghelos Moutsopoulos demonstrează diferența dintre „dramatic" și „tragic" prin următoarele exemple:
Dramatică este furtuna din care poți ieși nevătămat; tragică o calamitate. Dramatică, lupta ființelor între ele; tragic efortul fără speranță de salvare.1
Aceste două constatări însă ne îndeamnă să ne punem alte întrebări: Cum am putea numi atunci o catastrofă universală care ar aduce pieirea întregului neam omenesc? Și cum s-ar putea numi războiul universal al forțelor supraomenești, al cărui deznodământ ar pecetlui soarta nu numai a unui singur om, dar a tuturor ființelor, sortind deșertăciune nefastă orice străduință umană, oferind speranță doar pentru puținele suflete alese chiar de la bun început?
Dramaticul l-am simți prea slab, chiar și tragicul pare a fi insuficient. Ar fi vorba doar de diferențe de ordin de mărimi? Ar fi vorba doar de faptul că o catastrofă cosmică este infinit mai mare decât orice furtună sau incendiu ucigător? Ar fi vorba doar de faptul că războiul puterilor supraumane este mai fulgerător și mai fatal decât orice bătălie sângeroasă a oamenilor? Chiar și fără un răspuns hotărât, simțim că aici rezidă diferențe mai substanțiale, de ordin calitativ. O persoană religioasă – fără o clipă de meditare – ar judeca evenimentele menționate ca fiind apocaliptice sau eshatologice. Pe baza acestui raționament însă, ar putea obiecta cineva că problemele țin de sfera teologiei, și astfel discuția poate fi considerată ca și terminată.
Totuși, însuși Moutsopoulos își continuă astfel explicația:
Dramaticul și tragicul ar fi în pericol să constituie categorii etice, dacă n-ar fi exprimate, în natură și în artă, la nivel pur estetic, în chip autentic.2
În mod asemănător, putem și noi să respingem bănuiala unei valabilități „doar" pe plan teologic a noțiunilor de „apocaliptic" sau „eshatologic", dat fiind faptul că evenimentele în discuție se realizează în numeroase obiecte de artă ce oferă experiențe estetice zguduitoare, și în același timp, conform memoriei miturilor sau a mărturiei științei, ba chiar a experiențelor „supramediatizate" a zilelor noastre, nici în natură nu lipsesc catastrofe ce amenință întreaga lume.
Acum, se ivește întrebarea: cum poate fi catastrofa, distrugerea – aceste evenimente respingătoare, înspăimântătoare – obiectul, tema oricărei creații artistice? Un răspuns s-ar oferi astfel: deși în mod evident, asemenea orori nu sunt atrăgătoare pentru sufletul omenesc, totuși posedă o putere fascinantă – trezesc o teamă ce se înțelege cel mai bine în sfera numinosului: a sacrului, a sublimului divin. Inițial, chiar nu operele de artă sunt cele care reprezintă „oroarea apocaliptică" a distrugerii universale, ci într-adevăr, scripturile religioase ce țin de sfera sacrului, cum este și însăși Apocalipsa Sfântului Ioan; și desigur acestea au în primul rând menirea de a cutremura și nu de a delecta sufletul. Dar e posibil să afirmăm că nici măcar marile Judecăți de pe Urmă medievale inspirate din Apocalipsa lui Ioan nu s-au născut sub zodia frumuseții, ci obiectivul lor a fost de a trezi aceeași sfântă spaimă. Ar mai avea deci rost să discutăm un fenomen religios în domeniul esteticii? Tocmai acele „Judecăți de pe Urmă" amintite oferă această posibilitate în primă instanță, și ca orice obiect de artă: tocmai prin realizarea, prin elaborarea lor ca obiecte estetice.
Totuși, dacă cineva ar avea dubii, ce fel de experiență „estetică" se poate regăsi în moartea miilor și a milioanelor, ori în ororile distrugerii – și acum să lăsăm deoparte lumea artei sacrale –, să citească doar ieremiada lui Weöres Sándor: Pieirea lui Mahruh, sau să vizioneze episodul Fuji-Yama în roșu din filmul Vise a lui Akira Kurosawa. Se poate prea bine răspunde că noi, receptorii suntem capabili să „savurăm" - chiar și cutremurați – operele ce evocă teroarea cu astfel de măiestrie, pentru că știm foarte bine că ceea ce vedem, auzim, nu este realitate. În cazul operelor reprezentând sfârșitul lumii, Judecata de Apoi, această raportare este valabilă doar cu anumite restricții, pentru că acolo chiar și foarte neverosimilul amenință (amăgește) cu o posibilă realizare, în care receptorul este personal implicat – astfel abstracția față de obiectul operei se împiedică de obstacole serioase. Da, se împiedică, dar totuși nu devine imposibilă, pentru că în cazul marilor creații artistice chiar nici așa nu dispare o anumită evlavie trezită de frumusețe.
Evident, nu aspectul încântător al ororii insuportabile este ceea ce vreau să demonstrez aici, ci doar doresc să atrag atenția asupra simplului fapt, că spiritul uman este în stare să evoce chiar și cea mai grozavă teroare astfel, încât creația sa, dincolo de înfiorarea naturală, să aibă un efect impresionant asupra sufletului. Dacă n-ar fi așa, cine ar citi Infernul lui Dante, sau cine ar intra în teatru să vizioneze Regele Lear? De asemenea, și reprezentările celui mai terifiant sfârșit pot fi creații artistice admirabile, chiar și fără ca credința religioasă să contribuie în cea mai mică măsură la cutremurarea sufletului – operele lui Weöres și Kurosawa amintite mai sus sunt exemple excelente că și creații areligioase pot fi discutate sub semnul „apocalipticului".
După ce ne-am convins că există un fenomen straniu în arte, și trezește sentimente greu de descris în noi, să examinăm, cum anume am putea denumi toate acestea. Este de netăgăduit că evenimentele reprezentate în operele de acest fel evocă imagistica Apocalipsei lui Ioan, însă tocmai din acest motiv, nu ar fi oare de ajuns să se discute simplu – precum procedează istoria artei în general – despre „reprezentări ai Apocalipsei", „reprezentări ai Judecății de pe urmă", „reprezentări de cataclism", ceea ce ar rezolva problema imediat, și ar face de prisos orice sofism forțat în continuare? Sunt de părere că nu, pentru că nu este vorba numai despre reprezentarea unei teme, ci mai sunt și alte regularități importante ce caracterizează operele de artă în discuție. Pe lângă caracteristicile de conținut inconfundabile, celelalte proprietăți: limbajul și formele speciale, iconografia proprie, construcția structurală fixă, fundalul ideologic unic, și înainte de toate, impactul catartic specific – sunt toate elemente și indice care constituie o categorie în estetică –, și care separat și pe rând au fost descoperite și demonstrate de istoria artei și istoria literaturii.
Având în vedere toate acestea, am considerat că nu ar fi deloc fără rost să se discute despre caracterul special, „apocaliptic" al unor anumite opere de artă, și să se înainteze ideea unei categorii de sine stătătoare: „apocalipticul" - inconfundabil cu orice altă categorie estetică. În continuare, voi enumera câteva argumente pe scurt.
Conform observărilor mele, operele apocaliptice (iar aici înțeleg nu numai scripturile apocaliptice luate în mod strict) sunt caracterizate de semne și constante comune: nimicirea îngrozitoare a unei lumi (sau a Lumii) într-un viitor apropiat, ori starea ei deja infernală – aproape în toate cazurile drept consecință a păcatelor (reale ori imaginare) și/sau a stricăciunii sale; cu salvarea (fizică ori morală) a unui foarte mic număr de aleși; în plan etic bătălia universală a Binelui și a Răului, în general cu sosirea ori revenirea a unui Mesia Eliberator, ceea ce conduce în final la biruința Binelui (sau măcar străfulgeră posibilitatea gloriei); pieirea definitivă ori pierzania eternă a păcătoșilor (a necredincioșilor, a celorlalți) și speranța purificării lumii de rele și de păcate, prin recrearea și reînceperea ei în bunătatea sa originală.
Dintre caracteristicile de formă, limbajul operelor apocaliptice este cel mai izbitor. Este tipic caracterul emotiv puternic și concizia compoziției, în consecință, aceste opere dispun de o înaltă intensitate și tensiune. Și mai izbitor este aspectul vizionar al acestor creații: sunt de-a dreptul suprasaturate de viziuni, minunile lumești și din lumea de dincolo, descrierile plăcerilor și ororilor, imaginile ruinării și răului – toate acestea printr-o codificare metaforică-simbolică înțeleasă doar de cei inițiați, sau codificate tocmai în scopul inițierii. De altfel tocmai acest caracter vizionar plin de grozăvii este ceea ce captase întotdeauna imaginația creativă și percepția generală de-asemenea în recepția, interpretarea – religioasă ori profană – a apocalipsei. Acestui fapt se datorează între altele, că apocalipsa astăzi este sinonim aproape în mod exclusiv cu „sfârșitul lumii".
Nu sunt de neglijat nici caracteristicile structurale. Din cauza contrastivității de conținut, lucrările apocaliptice se construiesc pe opoziții într-o mult mai mare măsură decât orice alt gen sau formă de artă; elementele structurale, scenele se repetă într-o spirală analogică și se organizează simetric. De asemenea este o caracteristică unică și de nelipsit tonul profetic, moralizator, ce poate deveni câteodată supărător de isteric, și care – în mod interesant – este propriu nu numai operelor de inspirație religioasă, dar și a așa-ziselor creații apocaliptice profane. Această particularitate este o consecință a funcțiilor originale ale apocalipselor și totodată o exigență teleologică a acestora: pentru publicul lor au avut de îndeplinit un dublu rol – ofensiv (instigator) și susținător, ba chiar un al treilea rol: de înspăimântare, și mai important pentru zilele noastre, care nu s-a pierdut nici în afara sferei sacrale.
În mod absolut unic, asemănător tonului propriu – și pentru satisfacerea cerințelor acestora – și-a dezvoltat un simbolism aparte, atât de special, încât în afara sferei sale tradiționale – deși provine dintr-o arhetipologie mitologică omogenă – oferă o impresie străină, sau trimite nemijlocit spre apocaliptic; și în cursul mileniilor s-a infiltrat atât de adânc în conștiința colectivă, încât unele elemente ale acestui simbolism trezesc sentimente(le) potrivite și în viața practică, chiar și dincolo de sfera religiosului, și chiar și fără cunoașterea originii lor. Aceste simboluri se grupează în cercuri strict ierarhice printr-o polaritate extremă în jurul a două focare arhetipice: Lumina și Întunericul. Aceste două poluri antagonistice atrag în jurul lor cu atâta forță orice imagine (primordială), încât printre ei nu rămâne nimic, ci doar vidul (semantic) ce vibrează de o tensiune infinită. Cauza acestui fenomen este dualismul moral absolut al patrimoniului iudeo-cristian(-islamic). Este de notat, că acel simbolism ce apare în imagistica apocaliptică este de fapt însăși esența apocalipselor – și conform cuvântului original, dezvăluire, revelare: arătare prin apariții și viziuni!
În final aș atrage atenția asupra două caracteristici, care pentru mine au avut un impact revelator, și dovedindu-se argumente decisive, îmi confirmaseră definitiv presupoziția:
Diferitele opere examinate au oferit de fiecare dată o experiență catartică puternică, dar care s-a deosebit de catarsis-ul trăit în cazul tragediilor, nemai vorbind de comedii sau alte genuri, tipuri, însă pentru foarte mult timp nu reușisem să precizez, prin ce anume constă diferența lor.
Cealaltă recunoaștere uluitoare pentru mine a fost caracterul conflictului. Și acesta diferă în mare măsură de conflictul tragediilor, comediilor sau a altor tipuri dramatice.
Într-un sfârșit, am reușit să cuprind în trăsătura distinctivă comună a acestor două elemente esența diferenței: termenul-cheie a fost universalitatea. În conflictul apocaliptic, puterile antagonistice nu reprezintă indivizi sau comunități, nici chiar ca personificări – nu sunt puteri lumești, ci cei doi puteri sau principii universale opuse, care domină universul: Bunul și Răul, Cosmosul și Haosul. Acțiunea (păcatul original) ce declanșează conflictul are a valabilitate universală, și consecințele ei nu vizează doar un individ anume sau o comunitate, ci lumea întreagă. De asemenea, conflictul are loc nu numai între indivizi sau comunități, ci – ori în calitate de participant, ori ca instrument (ori ca suferind), pe de o parte sau de cealaltă – toată lumea este antrenată în imensa bătălie, nu e cale de a rămâne departe. Tocmai din această pricină, și consecințele sunt universal valabile, destinul se formează și se împlinește nu în istoria profană ci în istoria sacră. Și căderea este universală, soarta lovește nu numai un singur actor, ci o lume /lumea întreagă: se distruge întreaga creație (cu excepția aleșilor) – și fapt și mai important, în cele mai multe cazuri, acest lucru este predestinat de la bun început – pentru ca să fie recreată, reînnoită într-o stare ideală pentru o comunitate aleasă, în mod simbolic universală.
Desigur, având în vedere toate acestea, catarsis-ul se prezintă în mod necesar cu alte componente, altă structură decât în cazul tragediei de exemplu.
Pe când, în cazul tragicului, comicului puterea purificatoare a catarsis-ului constă în faptul că emoțiile se leagă de unul sau mai multe caractere care participă în conflict: spaima, mila, speranța, eliberarea, bucuria se îndreaptă asupra unui /-ei sau mai mulți eroi, însă în apocaliptic, compasiunea îndreptată în exterior se interiorizează, se transformă în participare adevărată, nemijlocită: toată spaima, mila, speranța, eliberarea, bucuria se îndreaptă (și) asupra noastră, ne atrage în poveste, nu numai ca empatie, compasiune, dar în primul rând ca participație. Teama nu este teama pentru erou, ci teama pentru noi însă-ne, doliul nu este plângerea eroului, ci doliul nostru propriu, speranța nu este o speranță legată de erou, ci speranța noastră, bucuria nu este încântarea asupra victoriei eroului, ci propria noastră bucurie triumfală. Eroul nu este cineva din exterior, ci noi înșine apărem în persoana lui /ei, și nu în mod indirect, precum în cazul tragediei sau a comediei, ci efectiv și în mod direct. Nu ne identificăm cu eroul, ci noi înșine suntem eroii. „Eroii" apocalipticului sunt destinatarii apocalipsei. Acest lucru rămâne valabil chiar și dacă rolul omului, sau al omenirii nu este un rol de „erou" perceput în mod tradițional, ci joacă mai degrabă un fel de rol de figurant, sau în cel mai bun caz, rolul corului în marea dramă a Judecății de pe urmă.
Certitudinea finală în privința existenței unui catharsis apocaliptic distinct mi-a oferit-o nu un estetician, ci un exeget britanic contemporan, Adela Yarbro Collins, cine argumentase astfel: funcția Apocalipsei era în esență de a trezi teamă, mânie, resentiment, (sete de) răzbunare în audiența sa, și ca aceste emoții să-și găsească împlinirea la fel ca în cazul catharsis-ului tragic aristotelian, iar astfel să se purifice pe calea imaginației, suprimând tensiunea lor față de realitatea înconjurătoare3. Profesorul american David L. Barr merge și mai departe, considerând Apocalipsa lui Ioan drept o „mito-terapie" catartică de tip inițiatic4.
Deși din diferite motive nu sunt întru totul de acord cu cei doi savanți, care pornesc de la premisa că Apocalipsa lui Ioan nu a fost scrisă pentru o comunitate aflată în criză, afirmațiile lor amintite mi-au fost totuși foarte folositoare, pentru că ei în sine dovedesc că nu este o presupunere necugetată a vorbi sau a polemiza despre „catharsis apocaliptic" – chiar și dacă acești savanți înțeleg și folosesc acest termen în sens teologic. Termenul se oferă de la sine pentru descrierea fenomenului, nu numai în sfera religiei dar și în privința artei, a experienței estetice.
Cercetările mele prelungite și ramificate mi-au justificat de mai multe ori presupozițiile și frământările mele privind existența și îndreptățirea categoriei amintite. Pe de o parte m-am lămurit că termenul totuși se ivește – deși nu prea des, iar în mod consecvent și mai puțin – în literatura de specialitate, în estetică, în lucrări de istoria artei, fapt ce mă dispensează de a mă ridiculiza prin „redescoperirea Americii". Pe de altă parte, și frământările mele s-au dovedit a fi cât se poate de justificate, deoarece apariția sporadică a termenului nu este nicidecum acompaniată de o definiție exactă sau o descriere clară a acestuia. Astfel am ajuns într-o situație jenantă: știind că nu este nesăbuință a vorbi despre apocaliptic în cadrul esteticii, pentru că, deși termenul este folosit de câțiva autori cu o naturalețe firească; în ciuda certitudinii mele mă simt singur cu convingerea mea, pentru că nu am găsit nicăieri o dezbatere atât de amănunțită și aprofundată a subiectului, de care se bucură tragicul, comicul sau chiar grotescul. Menționez aici că afirmația mea se referă în mod exclusiv la estetica sistematică, pentru că celelalte discipline umaniste din contră: oferă descrieri exasperant de variate în privința sensului, astfel încât orientarea între ele, sau luarea unei poziții obiective pe lângă ori împotriva unuia-altuia este aproape imposibilă.
Obiectul prezentului studiu o constituie tocmai această presupoziție, obiectivul său fiind să arătăm: numeroase opere ale istoriei artei universale, și în cadrul acestuia, mai ales opere ale artei europene pot fi analizate în mod satisfăcător numai în termenii acestei categorii actuale deja de demult.
Munca mea deci se străduiește – bazându-se pe rezultatele celor mai diverse discipline științifice, ocazional cu ajutorul teologiei și a metafizicii, prin exemplul unor creații religioase, literare și artistice – să motiveze: este oportună presupunerea unei categorii – numite „apocalipticul" pe baza caracteristicilor sale – care ar avea pe drept locul printre celelalte noțiuni de bază ai esteticii clasice, ușurând în mare măsură discutarea multor opere inclasificabile până acum. M-am aventurat să prezint și să analizez acest fenomen apocaliptic în prezenta mea lucrare, ce se compune din patru mari capitole organizate în două părți.
În prima parte a lucrării mă străduiesc să elucidez ideea apocalipsei prin descriere fenomenologică. În capitolul cel dintâi clarific noțiunea apocalipsei și a „apocalipticului" pe baza interpretărilor de până acum și a propriilor mele percepții. În al doilea capitol încerc să descriu într-o scurtă schemă structurală caracteristicile distinctive ale categoriei apocalipticului, acordând deosebită atenție elementelor de formă, conținut și funcție.
Partea a doua este dedicată aspectului practic a problemei, și cuprinde la rândul ei de asemenea două capitole. În capitolul trei urmează o schițare a originii, istoriei și răspândirii geografice a creațiilor apocaliptice, apoi voi încerca o periodizare a ciclurilor de imagini. De notat că obiectul studiului nostru nu îl constituie totalitatea iconografiei creștine, ci doar motivele cu semnificație sau de uzanță apocaliptică, ori cel puțin o interpretare a acestei imagistici din aspectul apocalipticului – deși în secolele timpurii ale creștinismului, în atmosfera de așteptare a parousiei se poate presupune o încărcătură generală de acest sens a imaginilor.
În al patrulea capitol vom urmări folosirea apocaliptică a câtorva motive alese: drumul motivelor aparținând simbolicii ce se grupează în jurul semnului crucii de la simplul simbol la figurări concrete, vom investiga și rolul acestora în cateheză precum și în liturghie, având în vedere și problemele legate de acceptarea sau respingerea imaginilor. Prin aceste câteva motive – de fapt interdependente – specifice voi prezenta cum ar fi posibilă sortarea și prelucrarea unei iconografii apocaliptice integrale. În final vom arunca o scurtă privire generală asupra dezvoltării acestor motive în arta creștină ulterioară, arătând importanța lor nu numai în cadrul iconografiei creștine, dar și prin contribuția lor în istoria ideilor, asupra culturii occidentale contemporane.
Bibliografie
A mıvészet története - A korai középkor; Corvina Könyvkiadó, Budapest, 1995; Ford: Sarodi Tibor (Historia del Arte, Tomo III; Salvat Editores, Barcelona, 1970)
Antihristul - Texte traduse din Vladimir Soloviov, G.P. Fedotov, A. Mateina, Boris Molceanov, S.N. Bulgakov; Ed. Polirom, col. Plural. Religie, Iași, 2000
ANGI István: Zeneesztétikai elŒadások I. köt.; Scientia Kiadó, Kolozsvár, 2003
ARMSTRONG, Karen: Isten története - A judaizmus, a kereszténység és az iszlám 4000 éve; Európa Könyvkiadó, Budapest, 1997; Ford: Rézmıves Zoltán (A History of God - The 4000-year Quest of Judaism, Christianity and Islam; Alfred A. Knopf, New York, 1994)
ARMSTRONG, Karen: The Battle for God - A History of Fundamentalism; Ballantine Books, ser. Religion, New York, 2000
AUNE, David: The Apocalypse of John and the Problem of Genre /in YARBRO-COLLINS, Adela (ed): Early Christian Apocalypticism: Genre and Social Setting; Semeia) (Decatur: Scholars Press)/
BAHTYIN, Mihail: François Rabelais mıvészete, a középkor és a reneszánsz népi kultúrája, Osiris Könyvkiadó – Sapientia Humana sorozat, Budapest, 2002
BARR, David L.: Transforming the Imagination – John's Apocalypse as Story; a lecture presented at Wright State University, January 28, 2000 – elektronikus változat: HYPERLINK "http://www.wright.edu/~david.barr/Imagination.htm"http://www.wright.edu/~david.barr/Imagination.htm
BARR, David L.: Using Plot to Discern Structure in John's Apocalypse; Proceedings of the Eastern Great Lakes and Mid-West Biblical Societies 15, 1995 – elektronikus változat: HYPERLINK "http://www.wright.edu/~dbarr/plotrev.htm"http://www.wright.edu/~dbarr/plotrev.htm
BĂDILIȚĂ, Cristian (red.-trad.): Apocalipsa lui Pavel; Ed. Polirom, col. Plural, Iași, 1997; ediție bilingvă, trad: Smaranda & Cristian Bădiliță
BĂDILIȚĂ, Cristian: Apocalipsa lui Ioan în tradiția iudeo-creștină; Ed. Humanitas, ser. Religie, București, 1998; trad. texte: Cristian Bădiliță, Petru Creția
BĂDILIȚĂ, Cristian: Manual de anticristologie - Studii, dosar biblic și comentarii; Ed. Polirom, col. Plural. Religie, Iași, 2002;
BERSZÁN István: A Csoda mint jel és az apokalipszis mıfaja; kézirat, Kolozsvár, 1995
BICIKOV, V. V.: Estetica antichității târzii – secolele II-III; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Artă și gândire, București, 1984; Trad: Lucian Dragomirescu (Estetica pozdniei anticinostii; Izdatelstvo „Nauka" Moskva, 1981)
BOIA, Lucian: Pentru o istorie a imaginarului; Ed. Humanitas, seria Teoria istoriei, București, 2000; trad: Tatiana Mochi (Pour une histoire de l'imaginaire; Société d'édition les Belles Lettres, Paris, 1998)
BOIA, Lucian: Sfîrșitul lumii - o istorie fără sfîrșit; Ed. Humanitas, București, 1999; trad: Walter Fotescu (La fin du monde. Une histoire sans fin; Éditions La Découverte, Paris, 1989)
BORELLA, Jean: Criza simbolismului religios; Ed. Institutul European, col. Sinteze, Iași, 1995 (La crise du symbolisme religieux. Éditions l'Age d'homme, Lausanne, 1990)
BREHIER, Louis: L'art chrétien – Son Développement Iconographique – Des Origines a nos Jours; Paris, Librairie Renouard, 1918;
BULL, Malcolm (Ed.): Teoria apocalipsei și sfârșiturile lumii; Ed. Meridiane, Ser. Arta și religie, București, 1999 (Apocalypse Theory and the Ends of the World; Blackwell Publishers, 1995)
BULTMANN, Rudolf: Történelem és eszkatológia; Atlantisz Kiadó, Budapest, 1994; (alapkiadás: History and Eschatology; Edinburgh University Press, 1957)
CASTIGLIONE László: A római császárkor mıvészete; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 13, Budapest, 1959
CHADWICK, Henry: A korai egyház; Osiris Könyvtár – Vallástörténet sorozat, Osiris Kiadó, Budapest, 1999; ford. Ertsey Krisztina, Tornai Szabolcs (The Early Church; eredeti adatok nélkül)
CHADWICK, Henry – EVANS, G.R.: A keresztény világ atlasza; Helikon Kiadó, Budapest, 1999
CHEVALIER, Jean, GHEERBRANT, Alain (red.): Dicționar de simboluri; Ed. Artemis, București, 1993; trad.-coord. Michaela Slăvescu et alia (Dictionnaire des Symboles; Éditions Robert Laffont S.A., Paris, 1969)
CHRISTE, Yves (red.): L'Apocalypse de Jean - Traditions exegetiques et iconographiques IIIe-XIIIe siécles; publiés 11. Section D'histoire de la Faculté des Lettres, Librairie Droz, Genève, 1979
CHRISTE, Yves, LOSOWSKA, Hanna, RECHT, Roland, VELMANS, Tania: Christentum; Evergreen Verlag (Benedikt Taschen Verlag GmbH), ser. Formen und Stile, Köln, 1994 (orig: Office du Livre S.A., Fribourg, 1982)
CLIFFORD, Paula: O istorie a sfârșitului lumii; Ed. Saeculum I.O. – Vestala, București, 1999; Trad: Agop Bezerian (A brief history of END-TIME; Lion Books, Sandy Lane West, Oxford, 1997)
COCAGNAC, Maurice: Simbolurile biblice - lexic teologic; Ed. Humanitas, București, 1997; Trad: Michaela Slavescu (Les symboles bibliques - lexique théologique; Les Editions du Cerf, Paris, 1993)
COLLINS, John J. (ed.): Apocalypse: The Morphology of a Genre; Semeia) (Scholars Press, Missoula, MT, 1979)
CORNEANU, Nicolae: Patristica mirabilia - Pagini din literatura primelor veacuri creștine; Ed. Polirom, seria Plural Religie, Iași, 2001, ediția a II-a, revăzută
CULIANU, Ioan Petru: Experiente ale extazului – Extaz, ascensiune și povestire vizionară din elenism pînă în Evul Mediu; ediția a II-a, Polirom, Col. Biblioteca Ioan Petru Culianu, Iasi, 2004; Trad. Dan Petrescu (Expériences de l'extase. Extase, ascension et récit visionnaire de l'hellénisme au Moyen Âge; Éd. Payot, Paris, 1984)
CULIANU, Ioan Petru: Gnozele dualiste ale Occidentului; Ed. Nemira, col. Opere complete, București, 1995; trad: Thereza Petrescu (Couliano, Ioan P.: Les Gnoses dualistes d'Occident - Histoire et mythes; Plon, Paris, 1990)
CULIANU, Ioan Petru: Psihanodia; Ed. Nemira, Bucuresti, 1997; Trad. Mariana Neț (Psychanodia I – A Suvey of the Evidence Concerning the Ascenion of the Soul and its Relevance; E. J. Brill, Leiden, The Netherlands, 1983)
DANIÉLOU, Jean: Simbolurile creștine primitive; Ed. Amarcord, Timisoara, 1998; Trad: Anca Opriã, Eugenia Arjoca Ieremia (Les symboles chrétiens primitifs; Éditions du Seuil, Paris, 1961)
DELUMEAU, Jean: Frica în occident (sec. XIV-XVIII) – O cetate asediată I-II; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, Seria Arte și civilizații, București, 1986; Trad: Modest Morariu (La Peur en Occident (XIVe-XVIIIe siecles) Une cité assiégée; Librairie Arthéme Fayard, 1978)
DELUMEAU, Jean: Grădina desfătărilor - o istorie a paradisului; Ed. Humanitas, ser. Istoria Ideilor, București, 1997; Trad: Horațiu Pepine (Une histoire du Paradis - Le jardin des délices; Librairie Arthéme Fayard, 1992)
DELUMEAU, Jean: Păcatul și frica – Culpabilizarea în Occident (Sec. XIII-XVIII) I-II; Ed. Polirom, Colecția Plural, Iași, 1997; Trad: Ingrid Ilinca și Cora Chiriac (Le péché et la peur. La culpabilisation en Occident (XIIIe-XVIIIe siecles) Librairie Arthéme Fayard, 1983)
DELVOYE, Charles: Arta bizantină; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arte și civilizații, București, 1976; Trad: Florica-Eugenia Condurachi (L'Art byzantin; Ed. B. Arthaud, Paris, 1967)
DERCSÉNYI DezsŒ: Franciaország románkori mıvészete; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 20, Budapest, 1958
DERCSÉNYI DezsŒ: Itália románkori mıvészete; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 21, Budapest, 1960
DERCSÉNYI DezsŒ: Népvándorláskori és preromán mıvészet; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 18, Budapest, 1960
DERRIDA, Jacques és KANT, Immanuel: Minden dolgok vége, Századvég – Gond., Budapest, 1993.
DETZEL, Heinrich: Christliche ikonographie – Ein Handbuch zum Verständniß der christlichen Kunst, I. Band; Freiburg im Breisgau, Herder'sche Verlagshandlung, 1894
DeVILLIERS, Pieter G. R.: The Sixth Seal in Revelation 6:12-17; Acta Theologica Supplementum 6, Die Woord Verwoord, Artikels oor die Teologie; Eeufeeviering: Universiteit van die Vrystaat, 2004
DeVILLIERS, Pieter G. R.: The Composition of Revelation – 14:1-15:8: Pastiche or Perfect Pattern? paper written for the research project in cooperation with Jörg FREY for the Evangelisch-Theologische Fakultät of Ludwig Maximilians Universität München (2004 – kézirat)
DEWITT, Parker H.: The Principles of Aesthetics; Project Gutenberg eBook, Release Date, 2004: HYPERLINK "http://www.gutenberg.org/etext/6366"www.gutenberg.org/etext/6366
DeYOUNG, James B.: The Woman, the Lamb and the Dragon – Toward a Hermeneutic for Interpreting Apocalypse in Apocalyptic Times – A paper presented to The Evangelical Theological Society Orlando, Florida, November 19, 1998 – elektr. vált.: HYPERLINK "http://www.westernseminary.edu/papers/Faculty/Apocalyp98paper.pdf"www.westernseminary.edu/papers/Faculty/Apocalyp98paper.pdf
DIEHL, Charles: L'Art Chrétien Primitif et L'Art Byzantin; Paris et Bruxelles, Les Éditions G. van Oest, 1928
DURAND, Gilbert: Aventurile imaginii - imaginația simbolică. imaginarul; Ed. Nemira, Seria: Totem, București, 1999, Trad: Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea (L'imagination symbolique; Presses Universitaires de France, 1964)
DURAND, Gilbert: Figuri mitice și chipuri ale operei - de la mitocritică la mitanaliză; Ed. Nemira, Seria: Totem, București, 1998, Trad: Irina Bădescu (Figures mythiques et visages de l'Oeuvre - de la Mythocritique á la Mythanalyse; Dunod, Paris, 1992)
DURAND, Gilbert: Structurile antropologice ale imaginarului; Ed. Univers Enciclopedic, col. Mentor, București, 1998; trad: Marcel Aderca (Les structures anthropologiques de l'imaginaire; Dunod, Paris, 1992)
ELIADE, Mircea: Az eredet bıvöletében; Cartaphilus Könyvkiadó, Budapest, Ford. Vargyas Zoltán (Les nostaligie des origines, Ed. Gallimard, 1971)
ELIADE, Mircea: A samanizmus – az eksztázis Œsi technikái; Osiris Könyvkiadó, Osiris Könyvtár, Budapest, 2001, ford. Saly Noémi (Le chamanisme et les techniques archaïques de l'extase; Éditions Payot, Paris, 1983)
ELIADE, Mircea: Vallási hiedelmek és eszmék története, vol. I-III.; Osiris Kiadó, sor. Osiris Könyvtár – Vallástörténet, Budapest, 1995; ford. Saly Noémi // Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. I-III; Editura Științifică, București, 1991; Trad. Cezar Baltag (Histoire des croyances et des idées religieuses; Éditions Payot, Paris, 1978)
ELIADE, Mircea – CULIANU, Ioan Petru: Dicționar al religiilor; Ed. Humanitas, București, 1993
FALUS Róbert: Görög költŒk antológiája; Európa Könyvkiadó, Budapest, 1959
FAURE, Élie: Istoria artei - artă medievală; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arte și civilizații, București, 1988; Trad: Irina Mavrodin (Histoire de l'Art. L'Art médiéval; 1912)
FRÖHLICH Ida (Szerk.- Ford.): A qumráni szövegek magyarul; Pázmány Péter Katolikus Egyetem Bölcsészettudományi Kar, Szent István Társulat, Studia Orientalia sorozat, Piliscsaba-Budapest, 2000, II. jav. kiadás
FRYE, Northrop: Anatomia criticii; Ed. Univers, București, 1972; trad: Domnica Sterian, Mihai Spariosu // A kritika anatómiája; Helikon Kiadó, Universitas sorozat, irodalomtudomány, 1998, ford: Szili József (Anatomy of Criticism; Atheneum, New York, 1966 - C Princeton University Press, New Jersey, USA, 1957)
FRYE, Northrop: Az ige hatalma; Európa Könyvkiadó, Budapest, 1997, ford: Pásztor Péter (Words with Power; being a Second Study of "The Bible and Literature"; Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1990)
FRYE, Northrop: KettŒs tükör - a Biblia és az irodalom; Európa Könyvkiadó, Budapest, 1996, ford: Pásztor Péter (The Great Code. The Bible and Literature; Harcourt Brace Jovanovich, San Diego - New York - London, 1981)
GAWLIKOWSKI, Michal: Arta Siriei; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arte și civilizații, București, 1979; Trad: Eveline Colpacci (Sztuka Syrii;Wydawnictwa Artystyczne i Filmowe, Warszawa, 1976)
GRABAR, André: Christian iconography - a Study of its Origins; The A.W. Mellon lectures in the Fine Arts, The National Gallery of Art, Washington D.C., Bollingen series XXXV·10, Princeton University Press, 1961
GRABAR, André: Iconoclasmul bizantin - dosarul arheologic; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arte și civilizații, București, 1991; Trad: Daniel Barbu (L'Iconoclasme Byzantin /Le dossier Archéologique/; Flammarion, Paris, 1984)
GUÉNON, René: Le symbolisme de la croix; Paris, 1957
HAMVAS Béla (ford. és bev.): Henoch Apokalypsise; Holnap kiadó, Budapest, 1989, hasonmás kiadás: VízöntŒ Könyvek, 1945
HAMVAS Béla: A világválság) /Válogatás Hamvas Béla folyóiratokban megjelent írásaiból/ (Hamvas Béla Kutató Intézet, 2004.) elektronikus kiadás: Terebess Ázsia E-Tár: HYPERLINK "http://utenti.lycos.it/apoka/Hamvas/vvals/index.html" n _blankhttp://utenti.lycos.it/apoka/Hamvas/vvals/index.html
HANKISS Elemér: Az emberi kaland, Helikon Kiadó, Universitas – Eszmetörténet sorozat, Budapest, 1998
HANKISS Elemér: Érték és társadalom. Tanulmányok az értékszociológia körébŒl. MagvetŒ Könyvkiadó, Budapest, 1977
HARTMANN, Nicolai: Esztétika; Magyar Helikon Könyvkiadó, Budapest, 1977
HELLHOLM, David (ed.): Apocalypticism in the Mediterranean World and the Near East: Proceedings of the International Colloquium on Apocalypticism, Uppsala, August 12-17, 1979 – Mohr Verlag, Tübingen, 1989, második kiadás, bŒvített szakirodalommal
HELLHOLM, David: The Problem of Apocalyptic Genre and the Apocalypse of John /in YARBRO-COLLINS, Adela (ed): Early Christian Apocalypticism: Genre and Social Setting; Semeia) (Decatur: Scholars Press)/
HOPPÁL Mihály, JANKOVICS Marcell, NAGY András, SZEMADÁM György: Jelképtár; Helikon Kiadó, 1995; III. kiadás
HORVÁTH Zoltán György: Székelyföldi freskók – a teljesség igényével; Masszi és Romanika Kiadók közös kiadványa, A Szent Korona öröksége sorozat, Budapest, 2002
HUBBES-ROMBAUER László: Bevezetés az apokaliptikum vizsgálatába, licenciátusi szakdolgozat, kézirat, 1995, Kolozsvár, Babes-Bolyai Tudományegyetem, Magyar Irodalomtudományi Tanszék
HUBBES-ROMBAUER László: Jelenések és jelentések. Hermeneutikai elemzés kísérlet az apokaliptikum szimbolikájának struktúráiról, mesteri dolgozat, kézirat, 1996, Kolozsvár, Babes-Bolyai Tudományegyetem, Magyar Irodalomtudományi Tanszék
HUBBES-ROMBAUER László: Felfordult világ és világfelfordulás. Apokaliptikus értékrend, megjelent elektronikus formában az euroASTRA honlapon: HYPERLINK "http://www.euroASTRA.hu/"http://www.euroASTRA.hu, a Kultúra rovatban, 2002. június 25.
HUBBES-ROMBAUER László: Apokaliptikus motívumok a korakeresztény mıvészetben (II – VII sz.), doktori dolgozat, kézirat, 2005, Kolozsvár, Babes-Bolyai Tudományegyetem, Magyar Irodalomtudományi Tanszék
HUMPHREY, Edith: Myth, Symbol and Reality in the Apocalypse, BIBL 679 Beyond the Veil: Introduction to the NT Apocalypse – Regent College, Summer School paper, 1996, elektr. vált.: HYPERLINK "http://www.pbcc.org/contactus/bell/ApocalypseMyth.pdf"www.pbcc.org/contactus/bell/ApocalypseMyth.pdf
IANOȘI, ION: Sublimul în estetică; Editura Meridiane, Colecția Curente și Sinteze, București, 1983
JAMES, Montague Rhodes: The Apocalypse in Art; London: Academic Library, 1931
JAMES, Montague Rhodes (Translation and Notes): The Apocryphal New Testament; Oxford, Clarendon Press, 1924 – elektronikus változat
JANKÉLÉVITCH, Vladimir: Pur și impur; Editura Nemira, Bucuresti, 2001; Trad. Elena-Brândușa Steiciuc (Le Pur et l'Impur; Flammarion, 1960)
JANKOVICS Marcell: A fa mitológiája; Csokonai Könyvkiadó, Debrecen, 1998
JÉKELY Zsombor: A bögözi templom; Baász Mıvészeti Alapítvány Kiadója, Sepsiszentgyörgy, 1996
JOHNSON, Paul: Isten nyomában; Európa Kiadó, Budapest, 2003
KÁDÁR Zoltán: Bizánci mıvészet -; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 15, Budapest, 1959
KÁDÁR Zoltán: Ókeresztény és kora-bizánci mıvészet; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 14, Budapest, 1959
KIRSCHBAUM, Engelbert SJ. (Hrsg.): Lexikon der christlichen Ikonographie. Herder Vlg. Rom-Freiburg-Basel-Wien, 1968, Band I
KOMORÓCZY Géza: Bezárkózás a nemzeti hagyományba; Osiris kiadó, Osiris könyvtár sorozat, Budapest, 1995
KOMORÓCZY Géza: Szent tárgyak JeruzsálembŒl: A menóra és a keresztfa a Szászánida korban – rövidített, elektr. vált.: HYPERLINK "http://www.es.hu/pd/display.asp?channel=PUBLICISZTIKA035/52&article=2003-1229-1359-54MKDY"http://www.es.hu/pd/display.asp?channel=PUBLICISZTIKA035/52&article=2003-1229-1359-54MKDY
KOVÁCS Károly: Hellenizmus, Róma, zsidóság; Útitárs Kiadó, Köln-Bécs, 1969
KRIVELJOV, I. A.: Ásatások a „bibliai" országokban; Kossuth Könyvkiadó, Budapest, 1969
LARUE, Gerald A.: Old Testament Life and Literature – 1968; elektr. vált. HYPERLINK "http://www.infidels.org/library/modern/gerald_larue/otll/chap29.html"http://www.infidels.org/library/modern/gerald_larue/otll/chap29.html
LAWRENCE, David Herbert: Apokalypse, The Albatross Modern Continental Library, Hamburg - Paris - Bologna, 1932
LAZAREV, Viktor: Istoria picturii bizantine; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arte și civilizații, București, 1980; Trad: Florin Chirițescu (Istoria vizantiinskoi jivopisi; Moscova,)
LE GOFF, Jacques: Imaginarul medieval; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arta, imaginar, mentalități, București, 1991; Trad: Marina Rădulescu (Imaginaire médiéval; Éditions Gallimard, Paris, 1985)
LE GOFF, Jacques: Nașterea purgatoriului I-II; Ed: Meridiane, ser. Arta și Religie, București, 1995; Trad: Maria Carpov (La Naissance du Purgatoire; Éditions Gallimard, Paris, 1981)
MARROU, Henri-Irénée: Biserica în antichitatea târzie, 303-604; Ed. Universitas (Teora), colecția Logos, 1999; Trad: Roxana Mareș (L'Église de l'Antiquite tardive /303-604/; Éditions du Seuil, Paris, 1985)
MARROU, Henri-Irénée: Patristică și umanism – culegere de studii; Editura Meridiane, col. Artă și religie, București, 1996; Trad. Cristina și Costin Popescu (Patristique et humanisme – Mélanges; Éditions du Seuil, Paris, 1976)
MARTINEZ, Rosa (Ed.): A mıvészet története I-XIII kötetek; Magyar Könyvklub Kiadó, Budapest, 2000, (Historia del Arte I-XIII; MCMXCVII Océano Grupo Editorial, S.A., Barcelona, 1997)
McGINN, Bernard: Antikrisztus - az emberiség kétezer éve a gonosz bıvöletében; Aduprint Kiadó, Megújuló világképek sorozat, Budapest, 1995; Ford: KŒrös László (Antichrist - Two Thousand Years of the Human Fascination with Evil; Harper Collins Publisher Inc., San Francisco, 1994)
McGINN, Bernard: The State Of Apocalyptic Studies; paper read at the 19th International Congress of Historical Sciences, Oslo 6-13 August, in the „Eschatology, Millenarian Movements and Visions of the Future" Session – interneten közzétett változat: HYPERLINK "http://www.oslo2000.uio.no/program/papers/m2b/m2b-mcginn.pdf"www.oslo2000.uio.no/program/papers/m2b/m2b-mcginn.pdf
McGRATH, Alister E.: Bevezetés a keresztény teológiába; Osiris, Budapest, 1995
MINOIS, Georges: Istoria infernurilor; Ed. Humanitas, ser. Istoria Ideilor, București, 1998; Trad: Alexandra Cunița (Histoire des Enfers; Librairie Arthéme Fayard, 1991)
MOSCATI, Sabatino: Vechile civilizații semite; Ed. Meridiane, Col. Arte și civilizații, București, 1975; Trad. Eugen Costescu (Le antiche civiltá semitiche; Casa Editrice Giuseppe Laterza & Figli s. p. a., Bari, 1958)
MOUTSOPOULOS, Evanghelos: Categoriile estetice; Ed. Univers, București, 1976, trad: Victor Ivanovici (Éü› ÉșÉ«É–É∆É≈É—É«É»ÉșÉ« É»ÉșÉ—É≈É¡ÉÕÉœ›ÉșÉ«. É£›É–ÉșÉ¡É÷É¡‹ É√›V É ›ÉșÉÀ ¿ÉÃÉ«ÉÕÉ…ÉÕÉ¡›ÉșÉÀ É—ÉÕ‡ ÉșÉ«É–É∆É≈É—É«É»ÉÕ‡ ¿ÉÀÉ—É«É»É√É«É €ÉÀÉÕÉ"; ÉüÉ∆É«ÉÀÉș, 1970)
NEL, Marius: Animosity in Apocalyptic Literature – The Book of Daniel – paper read at the EABS Meeting Dresden as part of the „Animosity, the Bible and Us" Research Project, July, 2005 – kézirat
NICKELSBURG, Geurge W. E.: The Study of Apocalypticism from H.H. Rowley to the Society of Biblical Literature, é.n.; elektronikus változat: HYPERLINK "http://www.sbl-site.org/PDF/Nickelsburg_Study.pdf"www.sbl-site.org/PDF/Nickelsburg_Study.pdf
OTTO, Rudolf: A szent; Osiris Kiadó, Osiris Könyvtár, Vallástörténet sorozat, Budapest, 2001, Ford. Bendl Júlia (Das Heilige. Über das Irrationale in der Idee des Göttlichen und sein Verhältnis zum Rationalen. C. H. Beck Verlag, München, 1991)
OZOLIN, Nikolaj: Chipul lui Dumnezeu, chipul omului – studii de iconologie si arhitectura bisericeasca; Editura Anastasia, Bucuresti, 1988
PANOFSKY, Erwin: Artă și semnificație; Editura Meridiane, Col. Biblioteca de artă, seria Artă și gîndire, București, 1980; Trad: Ștefan Stoenescu; (Meaning in the Visual Arts; Doubleday & Company, Inc., Garden City, N.Y.)
PIPPIN, Tina: Apocalyptic Horror in Apocalyptic Bodies: The Biblical End of the World in Text and Image (New York and London: Routledge, 1999), pp. 78-99 – elektr.vált.: HYPERLINK "http://home.comcast.net/~gcaichele/handouts/apocalyptichorror.pdf" l "search="http://home.comcast.net/~gcaichele/handouts/apocalyptichorror.pdf
POGÁNY Kálmán: Az Utolsó Ítélet középkori ábrázolása a keleti és a nyugati mıvészetben - ikonográfiai tanulmány; Budapest, Schlesinger János Könyvnyomdája, 1907
RÉAU, Louis: Iconographie de l'art chrétien; Presses Universitaires de France, Paris, 1955, tomes I-II
REDL Károly (szerk.): Az égi és a földi széprŒl – források a késŒantik és a középkori esztétika történetéhez; Gondolat Könyvkiadó, Budapest, 1988
RENZO Matino (Szerk.): Ravenna, city of art; Edizioni Salbaroli, Ravenna, évszám nélkül
RICHTER, Gert - ULRICH, Gerhard: Mitológiai és bibliai jelenetek a mıvészetben; Officina Nova Kiadó, 1994, Ford: Honti Katalin, Ungváry Renáta (Lexikon der Kunstmotive; Bertelsmann Lexikon Verlag, Gütersloh/München, 1978/1982)
RICOEUR, Paul: Conflictul interpretărilor – eseuri de hermeneutică; Ed. Echinox, Cluj, 1999, Trad. și ed. Horia Lazăr
ROGERSON, John: A bibliai világ atlasza; Helikon Kiadó, Budapest, 1994+
ROSENKRANZ, Karl: O estetică a urîtului; Ed. Meridiane, Biblioteca de artă, col. Arta și gîndire, București, 1984; Trad: Victor Ernest Masek (Aesthetic des Häßlichen; Königsberg, Verlag der Gebrüder Bornträger, 1853)
RÓZSA Huba: Az Ószövetség keletkezése I-II, Szent István Társulat – Az Apostoli Szentszék Könyvkiadója, Budapest, – 2. átdolgozott kiadás
SÍK Sándor: Esztétika; Universum Kiadó, Szeged, 1990; második, reprint kiadás (Budapest, Szent István Társulat Kiadása, 1942)
SCHALK, Peter – STAUSBERG, Michael (Ed.): „Being Religious and Living through the Eyes" – Studies in Religious Iconography and Iconology. A Celebratory Publication in Honour of Professor Jan Bergman; Acta Universitatis Uppsaliensis; Uppsala, 1998
SCHÖNBORN, Christoph: Icoana lui Cristos; Ed. Anastasia, București, 1996; Trad: Vasile Raduca // Krisztus ikonja; Holnap kiadó, 1997; (Die Christus-Ikone. Eine theologische Hinführung; Novalis Verlag, Schaffhausen, 1984)
STOYANOV, Yuri: Traditia ascunsa a Europei – Istoria secreta a ereziei creștine in Evul Mediu; Polirom, Col. Historia, Iasi, 1999; trad: Radu Pavel Gheo; (The Hidden Tradition in Europe. The secret history of medieval Christian heresy; Author's Edition, Sofia /?/, 1994)
SZÉKELY István: Az apokalyptika a világirodalomban; A Magyar Tudományos Akadémia, "Értekezések a filozófiai és társadalmi tudományok körébŒl" sorozatának II. kötete, 5. sz., Budapest, 1923.
SZENTKIRÁLYI, Zoltán: Az építészet világtörténete I-II; KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata, KépzŒmıvészeti Zsebkönyvtár sorozat, Budapest, 1980
SZILÁGYI Ákos: Happykalipszis – A 2000. évi Budapesti Ãszi Fesztivál Vidám apokalipszis címel bemutatásra került filmsorozata elŒtt az Örökmozgó Filmúzeumban elhangzott elŒadás írott változata. Filmvilág online, Budapest, 2001. február – elektr. vált.: HYPERLINK "http://www.c3.hu/scripta/filmvilag/0102/szilagyi.htm"http://www.c3.hu/scripta/filmvilag/0102/szilagyi.htm
SZILÁGYI Ákos: Orosz apokalipszis – Virtuális katasztrófák – Lettre, 1999 tél, 35 szám – online – elektr. vált.: HYPERLINK "http://www.c3.hu/scripta/lettre/lettre35/15szilagyi.htm"www.c3.hu/scripta/lettre/lettre35/15szilagyi.htm
SZÃNYI György Endre: Pictura & Scriptura – Hagyományalapú kulturális reprezentációk huszadik századi elméletei; JATEPress, Ikonológia és Mıértelmezés sorozat, Szeged, 2004
TAKÁCS Gyula: Jelenések Könyve - exegézis; Paulus Hungarus - Kairosz Könyvkiadó, A Szent Domonkos-rend magyarországi tartományfŒnöksége, 2000
TATARKIEWICZ, Wladyslaw: Istoria esteticii – vol. I-IV; Editura Meridiane, Col. Biblioteca de artă, seria Artă și gîndire, București, 1978; Trad: Sorin Mărculescu (History of Aesthetics; Panstwowe Wydawnictwo Naukowe, Warszawa, 1970)
TERMOLEN, Rosel (Hrsg.): Die Apokalypsen - Das Buch der geheimen Offenbarungen; Pattloch Verlag GmbH & Co. KG, Augsburg, 1999
TOKAREV, Sz. A. (szerk.): Mitológiai enciklopédia I-II; Gondolat Kiadó, Budapest, 1988 Magy. kiad. szerk.: HOPPÁL Mihály (Mifi narodov mira I-II; Izdatelsztvo "Szovjetszkaja Enciklopedija", Moszkva,)
TRISTAN, Frédérick: Primele imagini creștine - De la simbol la icoană, secolele II-VI; Ed. Meridiane, colecția Arta și Religie, București, 2002; Trad: Elena Buculei, Ana Boros (Les premières images chrétiennes; Librairie Arthème Fayard, 1996)
VANYÓ László (szerk.): Apokrifek; Szent István Társulat, Az Apostoli Szentszék Könyvkiadója, Budapest, 1980
VANYÓ László (szerk. és ford.): Apostoli Atyák; Szent István Társulat, Az Apostoli Szentszék Kiadója, Ókeresztény Írók Tára, Budapest, 1988
VANYÓ László: Az ókeresztény egyház és irodalma; Szent István Társulat, Az Apostoli Szentszék Könyvkiadója, Budapest, 1980
VANYÓ László (szerk. és ford.): Tertullianus Mıvei; Szent István Társulat, Az Apostoli Szentszék Kiadója, Ókeresztény Írók Tára, Budapest, 1987
VÁRKONYI Nándor: Az írás és a könyv története; Széphalom Könyvmıhely Kiadása, Budapest, 2001
VERMES Géza: A qumráni közösség és a holt-tengeri tekercsek története; Osiris kiadó, Osiris könyvtár sorozat, Budapest, 1998; ford: Hajnal Piroska (The Dead Sea Scrolls. Qumran in Perspective; SCM Press Ltd, London, 1994 - a szerzŒ kiegészítéseivel)
WESSETZKY Vilmos: ElŒázsia mıvészete az ókorban; Gondolat Kiadó - KépzŒmıvészeti Alap Kiadóvállalata közös kiadása, Mıvészettörténet sorozat 4, Budapest, 1958
YARBRO-COLLINS, Adela: The combat myth in the Book of Revelation; Scholars Press for Harvard theological review (Harvard dissertations in religion), 1976
YARBRO-COLLINS, Adela: Crisis and Catharsis: The Power of the Apocalypse; Westminster Press, Philadelphia, 1984
YARBRO-COLLINS, Adela (ed): Early Christian Apocalypticism: Genre and Social Setting; Semeia) (Decatur: Scholars Press)
YARBRO-COLLINS, Adela: Apocalypticism and New Testament Theology, paper for New England Region of the Society of Biblical Literature, Newton, MA, Apr. 22, 2005, elektr. vált. HYPERLINK "http://www.yale.edu/divinity/notes/050516/Collins_SBL_Address_4.pdf"www.yale.edu/divinity/notes/050516/Collins_SBL_Address_4.pdf
ZOLTAI Dénes: Az esztétika rövid története; IV. átdolgozott és bŒvített kiadás; Helikon Kiadó, Universitas sorozat - Filozófia, Budapest, 1997
Filmografie:
CASTELLANI, Leandro: The Catacombs and Christian Rome, film documentar, Instituto Poligrafico e Zecca dello Statto, an EDITALIA Production, Roma, 2000
ROMER, John: Byzantium – The Lost Empire, I-IV serie documentară, an ABTV Production, TBS® for Discovery Channel Inc.; London; 1997

Cuprins:
Cuvânt înainte: ii
1. Experimente interogatorii iii
2. Completări la întrebările legate de experimente xi
3. Motivații xiii
4. Presupoziții xvii
5. Metodică și linii directoare xxvii
Introducere 2
Apocalipsa în arte 2
Ce anume este apocalipsa? 4
Problema apocalipselor 7
1. Terminologia apocalipsei 9
Cele mai importante noțiuni 9
Noțiunea de "apocalips" 9
Literatura apocaliptică 12
Apocalipticul – o categorie a esteticii? 22
Interpretarea variantelor noțiunii de „apocaliptic" 25
Apocaliptica și originile ei 29
Tipologia genurilor apocalipticii și apocalipsele eshatologice 33
Noțiunea de „eshatologic" 35
Relație dintre apocaliptic și eshatologic 37
Noțiunea de „mesianism" 40
Relația dintre cele trei noțiuni și apocalipticul ca noțiune colectivă 42
Problemele apocalipticului 47
Există apocaliptic în artă? 49
2. Apocalipticul – o abordare teoretică 53
Structurile genului „apocalipticii" 53
Morfologia apocalipticului 61
Mitul apocaliptic 66
Funcția apocalipticului 75
O încercare de definiție 81
3. „Dacă semne și minuni nu vedeți, nu credeți!" 82
Apocalipsa în istoria artei 82
Motive? Apocaliptice? 85
Apocaliptica și gândirea în imagini 87
Pornire apocaliptică 89
De la cine putem spera ajutor? 91
Ajutorul iconografic 91
Metodica din fundal 96
Limitare în spațiu și timp 97
Etichete și caracterizări 100
O schițare de inventar a motivelor apocaliptice 101
4. Tav, Tau, sigiliu, cruce și monograma lui Hristos 104
Sigiliul pe frunte 104
Semnul tav 105
Semnătura Dumnezeului 106
De la stâlpul supliciului la crucea-tau 111
Crucea aleșilor 115
Crucea eliberării 116
Cruci apocaliptice 119
Crux gemmata 119
Alfa și ómega 121
Cruci în Ravenna 124
Cruce și tetramorf 125
Crucea schimbării la față 129
Semn Celest deasupra Orașului Sfânt 134
Tron și cruce 138
Reprezentare voalată 147
Drumul crucii duce în glorie 150
În acest semn vei învinge 154
Stindard și lance 156
Concluzii 159
5. Concluzii finale și considerări 160
Bibliografie 161

1 MOUTSOPOULOS, Evanghelos: Categoriile estetice, București, Editura Univers, 1976, p. 69
2 MOUTSOPOULOS, Evanghelos: op.cit. p. 69 infra
3 YARBRO-COLLINS, Adela: Crisis and Catharsis: The Power of the Apocalypse; Westminster Press, Philadelphia, 1984, pp. 141-160
4 BARR, David L.: Transforming the Imagination – John's Apocalypse as Story; a lecture presented at Wright State University, January 28, 2000 – varianta electronica: HYPERLINK "http://www.wright.edu/~david.barr/Imagination.htm"http://www.wright.edu/~david.barr/Imagination.htm, p. 8





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=398