Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie - Titus Filipas. Boetius din Dacia

Amintesc cazul profesorului care preda filosofia, --ca ‚slujnică a teologiei’--, la Sorbona veacului XIII, şi care purta numele ce prima oară mi s-a părut că sună foarte straniu: Boetius din Dacia (1230-1285). În istoria filosofiei, numele lui Boetius din Dacia este asociat cu filosofia lui Sigerus din Brabant. Amândoi filosofii imersează în curentul ‚averroismului latin’. Iată deci încă o legătură culturală între Dacia şi Brabant, în afară de ‘Genoveva de Brabant’ -- povestirea lui Mihail Sadoveanu. Şi poetul italian Dante Alighieri îmbrăţişase doctrina filosofică averroistă, în această variantă latină a lui Boetius şi Sigerus. În Paradisul, averroistul latin Siger din Brabant este plasat de Alighieri alături de Isidor din Sevilla şi de Toma din Aquino.

Boetius din Dacia

Amintesc cazul profesorului care preda filosofia, --ca ‚slujnică a teologiei’--, la Sorbona veacului XIII, şi care purta numele ce prima oară mi s-a părut că sună foarte straniu: Boetius din Dacia (1230-1285). În istoria filosofiei, numele lui Boetius din Dacia este asociat cu filosofia lui Sigerus din Brabant. Amândoi filosofii imersează în curentul ‚averroismului latin’. Iată deci încă o legătură culturală între Dacia şi Brabant, în afară de ‘Genoveva de Brabant’ -- povestirea lui Mihail Sadoveanu. Şi poetul italian Dante Alighieri îmbrăţişase doctrina filosofică averroistă, în această variantă latină. În Paradisul, averroistul latin Siger din Brabant este plasat alături de Isidor din Sevilla şi Toma din Aquino.

Despre Boetius din Dacia sîntem informaţi că era viking pentru că venea din „Suedia (Dacia)”. În secolul XIII existau mulţi profesori vikingi la Sorbonne. Dar filonul cultural era tot getic. Daci ori geţi, ori pseudo-goţi despre care Iordanes scria că erau mari posesori şi iubitori de cultură. Poveştile lui Iordanes nu erau chiar «iordane ».

Ştim că în faţa Columnei lui Traian, zăbovea uneori papa Grigore cel Mare, rugându-se pentru iertarea sufletului împăratului. Al cărui sarcofag se mai păstra în soclu. Insistând pe semnificaţia culturală a noii achiziţii făcute pentru imperiul roman prin cucerirea Daciei, militarul Traian construieşte două biblioteci, marcând pe două laturi opuse piaţeta Columnei. Care era şi un loc al cărţilor, chiar punctul lor ombilical în lumea occidentală. Cred că nu întâmplător, pentru primele tipărituri de excepţie, literele înscrise pe soclul Columnei lui Traian întruchipau modelul literelor perfecte. Putem afirma că modelul literelor perfecte din tipografie adaugă valoare culturală şi pentru epigrafia latină din Dacia Felix, ce devine astfel quintesenţială şi în civilizaţia Europei. Scrisul românesc în literă latină din secolul XIX demonstrează că a fost construită o punte culturală peste un hiatus. Nu este chiar aceasta natura unei Renaşteri ? Nu este şi justificarea supremă pentru corectitudinea intuiţiei protocroniste ?

Printr-un « elan hiperborean », în urma Plugului Mare, daco-românii în tranziţie pe istmul baltico-pontic vor purta câte ceva din spiritul cultural daco-getic până la Marea Baltică. Şi chiar dincolo de ea, până în Scandinavia. Explozia demografică de acolo, creşterea demografică a vikingilor petrecută în cea de a doua jumătate a primului mileniu, nu se poate explica decât prin abundenţa de hrană, de cereale.

Să revenim la veacul XIII, la profesorii vikingi de la Sorbona. În alte documente ni se dă lămurirea că "Dacia", de unde provine filosoful Boetius de la Sorbona, este de fapt Danemarca. Într-un dicţionar al marilor personalităţi intelectuale daneze, alături de laureatul premiului Nobel pentru fizică Niels Henrik David Bohr (1885-1962), îl găsim listat pe „Boetius din Dacia”!

În timpurile moderne s-a spus că Dacia de unde venise vikingul Rollo în Franţa ar fi fost Danemarca. Însă Danemarca e cuvânt ce rezultă prin aglutinarea expresiei 'Dane Marc', ori 'teritoriul în organizare de marcă al danezilor'. Cărturarul rege Alfred cel Mare, --care a tradus el însuşi pe englezeşte, în anglo-saxona vremii, faimoasa ‘Regula Pastoralis’ compusă de papa Grigore cel Mare--, atunci când ne dă o descriere a Europei nordice notează aria daneză în cuvintele "Dene Mearc". Abia după 75 de ani apare înscris numele Danemarca pe mormântul mamei lui Harald Blåtand. Ei, da, este chiar acel rege viking care a dat numele tehnologiei 'Bluetooth' folosită pentru conexiunea fără fir a calculatorului cu imprimanta.

Harald Bluetooth a unit Norvegia şi Danemarca. Până la 936, suedezii au stăpânit Danemarca. Gorm cel Bătrân, tatăl lui Harald Bluetooth, îi alungă. Fiul i-a urmat la domnie în anul 950. Harald Bluetooth a fost creştinat în 960 de un popă german având numele de familie Popa. După ce a fost creştinat, regele Harald vrea să le salveze sufletele părinţilor săi ce muriseră păgâni. Harald Blåtand ridică un monument creştin în memoria lor. O piatră tombală având gravat un text runic.

Harald Bluetooth recunoştea suzeranitatea împăratului german Otto I în 973, devenind astfel un vasal viking al Sfântului Imperiu Roman de naţiune germană. După moartea lui Otto I, vikingul proaspăt creştinat jefuieşte totuşi marca Holstein creată de saxonul Henric Păsărarul, tatăl împăratului Otto I.

În anul 1277, la cererea expresă a papei de la Roma, episcopul Parisului a condamnat o listă de propoziţii ale averroismului latin. Drept consecinţă, Boetius era trimis să predea filosofia la o universitate din Dacia (Romania). Deci există un document foarte credibil că primul ‚visiting professor’ la o universitate din Romania (Dacia) a fost un anume Boetius, profesor de filosofie până la 1277 la Sorbonne, şi care este considerat acum de o valoare intelectuală egală lui Niels Bohr. Putem admite oarecum subliminal că la universitatea din Romania (Dacia), profesorul Boetius de la Sorbonne a predat averroismul latin.

Titus Filipas