Aurelia Satcau: Intre 'Alfa' și 'Omega'
Data: Monday, July 31 @ 15:55:21 CEST Topic: Biblioteca Babel
Intre Alfa si Omega
Omul 'civilizat' se contemplă în oglinzile false ale lui Cronos.
Timpul, își spune el, timpul mă definește, istoria mă definește,
diferența, așadar, mă definește și ea. Ce omite, aici, individul prins
în faldurile cronotopice ale lui Saturn (cunoașteți, oare, valoarea
malefică a acestei planete, Saturn/Satan?), ce uită individul istoric
căzut în timp, este propria identitate exprimată în Alfa și Omega, iar
nu doar în oglinda reflectînd parcursul unui lung, sinuuos traseu;
Intre Alfa si Omega
Omul ’civilizat’
se contemplă în oglinzile false ale lui Cronos. Timpul, își spune el, timpul mă
definește, istoria mă definește, diferența, așadar, mă definește și ea. Ce
omite, aici, individul prins în faldurile cronotopice ale lui Saturn
(cunașteți, oare, valoarea malefică a acestei planete, Saturn/Satan?), ce uită
individul istoric căzut în timp, este propria identitate exprimată în Alfa și
Omega, iar nu doar în oglinda reflectînd parcursul unui lung, sinuos traseu;
origine și finalitate, omul nu este doar fluviul care își revarsă adîncimea,
substanța, ci și matca, urmele, începutul și sfîrșitul, deopotrivă.
Atavic suferind,
omul acestui parcurs, cel al meandrelor ’formei substanței’ - dacă se poate
spune astfel - este omul istoric. Lui ne luptăm să-i aleviem trauma și să-i
îndulcim suferința. Dar cum? Observîndu-l, doar, cum se compune, apoi
descompune, apoi recompune, pentru a se destrăma din nou, iarăși și iarăși,
pradă ciclicității unei lumi al cărei infinit este încapsulat, însă, în
structurile finite ale lui ’a fi’, atît cît s-au putut, ele, testa în existența
noastră ca oameni? Cum să-l salvăm, oare, din propria-i strînsoare, cum să-l
(re)aducem la Sine, în paradisul legănat de veșnicie al
iubirii-fără-de-condiții?
Răspunsul, iată:
iubiți-l în dualismul său de om arhetipal și om istoric; de om arhaic și om
civilizat; de om natural și om cultural.
Alfa și Omega se
întîlnesc în mișcătoarele, eternele cărări ale istoriei noastre blestemate și
sublime. La mijloc, în proximitatea a tot și toate, compania sa pot fi, atunci,
Adevărul și Iubirea.
Aurelia Satcau
Melbourne, iulie 2006
|
|