S. Y. Agnon. Povestire cu cei doi negustori de la Brod
Data: Thursday, June 13 @ 22:01:59 CEST
Topic: Biblioteca Babel



S. Y. Agnon (1888-1970, premiul Nobel pentru literatură în 1966), considerat cel mai mare prozator israelian, este un scriitor care, asemenea lui Sadoveanu, privește cu nostalgie spre trecut – fără însă a pierde contactul cu curentele literare contemporane lui. Limba de care se folosește e reconstruită din toate straturile lingvistice – ceea ce implică, pentru ebraică, un registru imens, de peste 3 000 de ani.

Romanul „înzestrarea miresei” descrie călătoria unui evreu nevoiaș, înarmat cu recomandare de la un rabin vestit, în scopul de a strânge zestre pentru fiicele lui, ceea ce‑i dă autorului posibilitatea să prezinte o amplă panoramă (comică) a vieții evreiești din Galiția în prima jumătate a sec. XIX, obiceiuri și oameni, de la sfinți până la hoții de cai. Romanul e clar influențat de Don Quijote – călătorul e don Quijote, căruțașul lui e Sancho Panza, și mai sunt și doi cai, cu nume luate din Cântarea Cântărilor, care conversează între ei și povestesc – ceea ce ne ia la cea de‑a doua influență clară, Decameronul, căci cu orice ocazie personajele povestesc câte ceva. O asemenea povestire va fi prezentată de îndată. Numele (stereotipe) ale personajelor povestirii sunt transcrise în pronunția lor idiș ; pe „Riven” l-am luat din Sărmanul Dionis.





Povestire cu cei doi negustori de la Brod, unul deștept și unul prietenos, care s‑au dus la târgul de la Leipzig să cumpere marfă și ce‑au pățit pe drum pentru ca să știe toți nepricepuții cum să se poarte cu oaspeții

Riven și Șimen doi negustori mari dintre negustorii din Brod s‑au dus de la Brod la Leipzig. Pe drum au ajuns într‑un sat și i‑a apucat noaptea. S‑au dat jos din căruță și au intrat la han și s‑au spălat pe mâini și s‑au pregătit să se roage. N‑au apucat să înceapă că a întins hangiul mâna și a vrut să i‑o strângă pe cea a lui Riven. Numai că Riven nu i‑a apucat‑o, ci a țipat la el și i‑a spus ‘boule du‑te la dracu’. S‑a aplecat hangiul spre Șimen și a spus, oi, oi, evreu supărăcios. I‑a spus Șimen lui Riven, mă mir de tine Riven, un israelit te primește frumos și tu țipi la el. De ce te porți așa ? I‑a spus Riven lui Șimen, Șimen frățâne, așteaptă și după aceea mă mustri. A întins hangiul mâna și i‑a strâns‑o pe cea a lui Șimen, ba și Șimen i‑a strâns‑o pe a lui zâmbitor și binevoitor, ca să‑l împace după ce făcuse Riven dar și pentru că Șimen era prietenos. I‑a spus hangiul lui Șimen, bine ați venit. I‑a spus Șimen hangiului, bine v‑am găsit. I‑a spus hangiul lui Șimen, de unde sunteți ? I‑a spus, suntem din Brod. I‑a spus, chiar din Brod ? I‑a spus, așa‑i. I‑a spus, Brod e un oraș mare înaintea lui Dumnezeu. Nu vă uita uitați că sunt sătean, cu toate acestea sunt obișnuit cu Brodul ca un evreu cu Ferice. Câți evrei sunt de pildă în Brod ? Și câte chitre se vând de pildă în Brod ? Dar înainte de a întreba ce mai face Brodul hai să întreb ce mai faceți domnia voastră, precum e scris (Facerea XIX) de vreme ce au intrat Ei sub acoperișul casei mele. Cum vă numiți de pildă domnia voastră ? I‑a spus cum îl cheamă. I‑a spus hangiul, dacă‑i așa atunci domnia voastră sunteți din familia Cutare. A dat din cap și i‑a spus așa‑i. I‑a spus, deoarece domnia voastră sunteți din familia Cutare care e înrudită cu familia Cutărică, iese că sunteți înrudit nu numai cu familia Cutărică, ci și cu familia Cutăreală. Cunosc eu toate familiile astea bune așa cum îmi cunosc de pildă unghiile de la mâini și de la picioare. Nu vă uitați la mine că sunt sătean, cu toate acestea știu să mă port. Care va să zică am spus că domnia voastră e înrudit și cu familia Cutăreală. A spus Șimen, înrudiți am fost și ne‑am dezrudit. A spus hangiul, ce vrea să spună asta înrudiți am fost și ne‑am dezrudit ? I‑a spus Șimen, înrudiți am fost prin una pe care‑au dat‑o unuia și s‑a despărțit de el, acum că s‑a despărțit de el s‑a terminat înrudirea. I‑a spus, ce‑i mai frumos pe lume decât soțul și soția trăind în bună pace. Și de ce s‑au despărțit ? A spus Șimen, habar n‑am. I‑a spus, orașul îndepărtează, nimeni nu știe ce‑i cu celălalt. Dar până ce întreb pe domnia voastră despre alții, să vă întreb despre domnia voastră, cum e scris (Sinedriu X) omul e aproape de sine. Care va să zică ce face domnia voastră aici ? I‑a spus, când am ajuns în sat a înnoptat și am intrat la han pentru noapte. I‑a spus, dacă‑i așa tot aceea întreb, ce nevoie ați avut să veniți în sat ? I‑a spus, suntem pe drum. I‑a spus, și încotro mergeți domniile voastre ? I‑a spus, la Leipzig. Și‑a supt hangiul buzele și a spus, la Leipzig, ce‑aveți de făcut la Leipzig ? I‑a spus, cumpărăm marfă. I‑a spus, și ce marfă doriți să cumpărați ? I‑a spus, piei îmblănite. I‑a spus, și de ce tocmai la Leipzig ? I‑a spus, pentru că acolo se află acea marfă. I‑a spus, și de ce nu vă duceți la Viena căci fără îndoială nici acolo marfa aceea nu lipsește. I‑a spus, la Viena nu se prea găsește. I‑a spus, mă mir, acolo unde stă împăratul să nu se găsească o asemenea marfă ? I‑a spus, se găsește dar o aduc acolo de la Leipzig. I‑a spus, dacă o aduc la Viena de ce n‑o aduc la Brod ? I‑a spus, de aceea mergem noi s‑o aducem la Brod. I‑a spus, și de ce domnia voastră vă osteniți căci ați fi putut trimite pe cineva, cum se spune (Binecuvântări XXXIV) trimisul e ca trimițătorul. I‑a spus, nu oricine e dibaci să cunoască marfa. I‑a spus, cum spuneți că nu oricine e dibaci să cunoască marfa ? Căci marfa e marfă și ce deosebire este dacă Levi o cumpără, dacă Iuda o cumpără ? I‑a spus, marfa cere pricepere. I‑a spus pricepere la ce ? I‑a spus, dacă pielea e de fiară moartă sau omorâtă și dacă nu‑i cad perii și dacă coloarea îi e prin voia Cerului sau a văpsit‑o boiangiul și dacă marfa e potrivită cu timpul și cu locul și dacă face banii. I‑a spus, și cum se poate ști dacă face marfa banii și dacă e potrivită cu timpul și cu locul și dacă pielea e de fiară moartă sau omorâtă și dacă coloarea îi e prin voia Cerului. I‑a spus, cine e priceput și cunoaște marfa vede cu ochii și pipăie cu mâinile și știe. L‑a apucat hangiul de haină și a pipăit‑o și a spus, domnia voastră spuneți că acela care vede cu ochii și pipăie cu mâinile de îndată știe, iată eu pipăi haina dumneavoastră și văd cu ochii mei și tot nu știu care i‑e felul și cât face. A zâmbit negustorul și i‑a spus, marfa cere învățătură și cere înțelegere și cere obișnuință în negoț, și încă altele. I‑a spus, iată cineva vânează o vulpe și vine s‑o vândă se aseamănă o vulpe cu alta ? O vulpe grasă de soi are piele frumoasă și peri frumoși și o vulpe slabă, răpciugoasă are piele rea și peri proști.
Dar pentru că vorbim de marfă, vreau să vă întreb ceva pe domnia voastră, de ce toate fiarele din lume vin la Leipzig ca să le vâneze acolo și să belească acolo pielea de pe ele și să le vândă acolo ? I‑a spus, vânătorii precum și cei care iau de la vânători aduc pieile lor acolo. I‑a spus, dacă‑i așa ce i‑a apucat să vină tocmai la Leipzig ? I‑a spus, așa s‑au înțeles negustorii. I‑a spus, dați‑mi voie să vă spun ceva nostim. Fără îndoială împăratul fiarelor stă la Lepzig, se adună fiarele la el să‑l bine cuvânteze și să‑i aducă dar, și numai ce văd vânătorii fiarele își iau ciniile și le omoară. Dar hai să ne întoarcem la treburile noastre, cât face de pildă un caftan de vulpi ? I‑a spus, cu ce seamănă treaba, ca și cum ar veni cineva și ar spune cât face un veștmânt pentru orfan ? Nu știu ce veștmânt cere, haină sau caftan sau pantaloni, și ce țesătură vrea, lână sau in ? Și ce vârstă are orfanul, mic sau mare, și câți bani poate cheltui pentru veștmânt și dacă plătește bani gheață ? I‑a spus, ce deosebire e dacă plătește bani gheață sau nu plătește bani gheață ? I‑a spus, dacă plătește pe loc îi scade prețul și dacă ia pe datorie îi urcă prețul. I‑a spus, iată marfa e marfă și ce l‑a apucat pe prăvăliaș să scumpească sau să ieftinească ? I‑a spus, dacă vânzătorul primește banii pe loc nu mai trebuie să se împrumute la bancă și nu trebuie să plătească dobândă. I‑a spus, ce‑i aceea bancă ? I‑a spus, o casă cu bani, și dacă are cineva nevoie de bani vine și ia. I‑a spus, ce buni sunt oamenii la Brod care‑au făcut bancă să dea bani fiecăruia. I‑a spus, nu se dă decât cui e bun de plată și știu că înapoiază. I‑a spus, dacă înapoiază de ce să mai împrumute ? I‑a spus, între timp ia cu banii aceia marfă și o vinde și câștigă și înapoiază. I‑a spus, și dacă nu înapoiază ce‑i ? I‑a spus, se țin de el și‑l bagă la pușcărie. I‑a spus, banca asta e mai rea decât Sodoma, iau un evreu și‑l bagă la pușcărie. I‑a spus, pentru buna rânduială și din pricina coțcarilor se face așa. I‑a spus, și domnia voastră ați împrumutat de la bancă ? în ceasul acela s‑a umplut Șimen de mânie și i‑a spus hangiului, golanule de ce te‑ai legat de mine ? Și nu s‑a răcorit până când l‑a beștelit și a țipat, ia mai du‑te’n toate părțile, vedeți‑l pe ăsta cum s‑a luat de mine ca plaga leprei ferească‑ne Sfântul. S‑a mirat hangiul și a spus, la început părea prietenos și până la urmă e supărăcios ca tovarășul lui.
Și ce făcea Riven în timp ce vorbea tovarășul lui cu hangiul, Riven și‑a făcut rugăciunea de seară și a mâncat și a băut și s‑a lăfăit și a duhănit cu plăcere și a râs. I‑a spus Șimen lui Riven, pacostea asta m‑a cicălit atâta și tu râzi de mine. I‑a spus Riven, doar ți‑am spus așteaptă și după aceea să mă mustri. De ce să vorbesc frumos cu el și după aceea să‑i dau cu piciorul, mai bine îi dau cu piciorul de îndată și apoi nu mă mai cicălește în veci. I‑a spus Șimen, Riven frățâne dreptate‑ai avut, despre tine și cei ca tine e scris (Jertfa zilnică XXXII) cine‑i deștept? cel care prevede ce se va întâmpla.

(Din ebraică : Yossef Abraham)

Ferice – fragment din rugăciune, bazat pe Psalmi, și deoarece trebuie spus de trei ori pe zi, un evreu observant îl cunoaște pe de rost. (N.T.)

Chitra (Citrus medica) este un fruct mediteranean cu uz ritual, folosit pentru ceremoniile sărbătorii de toamnă a Colibelor. (N.T.)
E vorba de tractate din Talmud ; cifra reprezintă numărul de folio. (N.T.)
Din Templu (N.T.)





Acest articol este trimis de Asymetria. Revista de cultura, critica si imaginatie
http://www.asymetria.org/

URLul pentru acest articol este:
http://www.asymetria.org//modules.php?name=News&file=article&sid=1280