Who's Online
Exista in mod curent, 16 gazda(e) si 0 membri online.
Sunteti utilizator anonim. Va puteti inregistra gratuit dand click aici |
Languages
Select Interface Language:
|
| |
Geopolitica: Un foarte interesant site de istoria Banatului
Scris la Thursday, March 11 @ 15:07:43 CET de catre asymetria |
Va recomandam un site de istoria Banatului Asymetria
Citiți articolul Torționara Vida Nedici, de Mircea Rusnac, care este și realizatorul sitului.
Mircea Rusnac – Torționara Vida Nedici
Universul concentraționar
românesc a cunoscut în epoca stalinistă numeroase cazuri de manifestări
reprobabile ale aparatului represiv. Se cunosc din păcate prea puține
elemente ale formelor de schingiuire a deținuților politici, lipsiți de
orice posibilitate de apărare în fața celor mai scelerați anchetatori.
Trecerea deceniilor a făcut să se aștearnă uitarea asupra celor mai
multe întâmplări petrecute în închisorile și lagărele de pe întreg
cuprinsul țării. însă puținele mărturii care au ajuns până la noi se
cuvin a fi cunoscute, pentru a putea înțelege până la ce nivel se poate
coborî uneori comportamentul ființei umane față de semenul său.
Un caz notoriu de torționar al acelor ani întunecați este cel al
bănățencei Vida Nedici, care aproape în toate mărturiile este pomenită
drept „sadica Vida”. A fost o figură emblematică a perioadei
stalinismului timpuriu din țara noastră (anii 1946-1950). Pe numele
întreg Vidosava Nedici, de origine sârbească, s-a născut în 1923 la
Becicherecu Mic, la 17 km de Timișoara. Locuia acolo împreună cu mama și
sora ei, iar viața lor nu era ușoară. Prin urmare, în 1946 s-a înscris
în Partidul Comunist Român, iar din anul următor a devenit funcționară
și traducătoare din limba sârbă la Siguranța, apoi Securitatea din
Timișoara. Din 1949, pentru „bune rezultate”, a fost mutată la
Securitatea din București, unde avea gradul de locotenent. A fost
arestată în 1950 ca spion iugoslav, condamnată la moarte, dar nu a fost
executată. în 1954, după normalizarea relațiilor româno-iugoslave, a
fost grațiată de Gheorghiu-Dej și s-a întors în satul natal, la fel ca
și familia ei, care fusese deportată în Bărăgan. Consătenii însă
aflaseră despre manifestările ei față de deținuți în perioada cât
activase în Securitate la Timișoara și București și îi făceau viața
imposibilă. Prin urmare, în 1956 a mers la ambasada Iugoslaviei și, în
amintirea serviciilor aduse, a solicitat să se mute în această țară.
Cererea i-a fost acceptată și de atunci a trăit la Belgrad.
|
| |
Azi
Inca nu exista cel mai bun articol, pentru astazi. |
Societatea de maine
Daca nu acum, atunci cînd? Daca nu noi, atunci cine?
S'inscrire a Societatea de maine
Intrati in Societatea de maine
Exercitiu colectiv de imaginatie sociala
|
|
|
Inscriere : fr.groups.yahoo.com
Se dedica profesorului Mircea Zaciu
|
Ferește-te deopotrivă de prietenia dușmanului ca și de dușmănia prietenului.
Viteazul privește pericolul; cutezătorul îl caută; nebunul nu-l vede.
Nicolae Iorga
|
Identificare
Inca nu aveti un cont? Puteti crea unul. Ca utilizator inregistrat aveti unele avantaje cum ar fi manager de teme, configurarea comentariilor si publicarea de comentarii cu numele dvs. |
|
|